Page 5 - 1923-02
P. 5

Fag. 26                            - - - - - -   C  O  S  1  N  2  E  A  N  A    - - - - - - - - - -  - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 25—1. 1925

             deosebi  la  microscop  cel  care’i  dă  tul,  drojdia  şi  berea  terminată,  şi   rile  lui  Pasteur,  spunând  că  ele  ar
             amăreala,  cel  care’l  oţeteşte  sau  cel   se  convinse  că  unele  boale  îi  pot  preţui cele 5 miliarde pe care Franţa
             care’i  dă  un  aspect  unsuros.  Aceste  strica  gustul  ca  şi  vinului,  prin  di­  le  -a  plătit  tribut  după  războiul  din
             boli se pot împiedica prin încălzirea  feriţi  microbi,  dacă  e  fabricată  fără   1870.
             vinului cât-va timp Ia 50—60 grade  metodă şi fără pricepere.             Celebrul chirurg englez Lister re­
             în  vase  închise,  tratament  ce  fu  nu­  EI  arată  că  toate  boalele  ce  pot  cunoscu  însemnătatea  descoperirilor
             mit  de  atunci  „pasteurizare“.  Vinu­  altera  gustul  berei  sunt  datorite   Iui  Pasteur,  pentru  că  graţie  lor
             rile  astfel  tratate  se  conservă  şi  pot  microbilor,  ce  se  pot  evita  prin  o   ajunse  la  sistemul  antiseptic,  prin
             fi  transportate  ori  şi  unde.  Ches­  bună  fabricare  şi  încălzind  la  50  care  se  salvară  atâtea  vieţii,  ursite
             tiunea  prezintă  mult  interes  căci   grade  berea  în  sticle.  Un  englez  altfel infecţiilor.
             Franţa  produce  aprox.  50  milioane   celebru,  Huxley,  aprecia"'descoperi-  Un alt mare medic, dr. Sedillot,
             hectolitri, preţuind sute de milioane.
               împăratul  Napoleon  III  şi  împă­
             răteasa  Eugenia  se  interesară  mult
             de  cercetările  lui  Pasteur,  care  le
             dădu  explicaţii  la  microscop  asupra
             boalelor  vinului.  împăratul  fu  mirat
             că  marele  savant  nu  se  gândea  să
             câştige  bani  din  descoperirile  lui,
             care  aduseseră  câştiguri  de  zeci  de
             milioane  industriei,  dar  Pasteur  răs­
             punse  :  „In  Franţa,  savanţii  cred  că
             s’ar înjosi făcând astfel“. După con­
             ştiinţa  lui,  ei  trebuiau  să  se  mul­
             ţumească cu gloria şi satisfacţia da­
             toriei înplinite.
               Pasteur fu rugat să studieze o boală
             care  de  15  ani  .prăpădea  culturile
             de  gândaci  (vermi)  de  mătase  în
             sudul  Franţei,  aducând  pagube  în
             1865 de o sută milioane franci. Po­
             pulaţia era în mizerie şi disperare.
               Fără  să  fi  văzut  mai  nainte  un
             gândac  (verine)  de  mătase,  fără  cu­
             noştinţa  ,  speciale,  el  ajunse  prin
             darul  său  de  observaţie,  cu  ajutorul
             microscopului  să  descopere  unde
             era  răul  şi  apoi  găsi  mijlocul  de  a
             combate  boala,  selecţionând  să­
             mânţa sănătoasă. Procedeul lui, adop­
             tat  în  Franţa  şi  Italia,  aduse  câşti­
             guri mari.
               Fermentaţiile  şi  apoi  boalele  vi­
             nului  şi  ale  gândacilor  de  mătase,
             deschiseră  perspective  noui  pentru
             mintea  largă,  creatoare  a  lui  Pas­
             teur,  presupunând  că  fiecărei  boale
             infecţioase  ar  corespunde  un  ger­
             men  specific,  după  cum  fie  care
             fermentaţie  e  datorită  unui  ferment
             special.
                Intervine  războiul  franco-german
             din 1870.
               Suflet  mare, îndurerat de suferin­                Casa, în care s’a născut Pasteur, în Dôle.
             ţele  patriei  sale,  întristat  de  bom­
             bardarea  Parisului,  ca  o  protestare   care văzuse în timpul războiului   decimate — cu pagube de zeci şi
             contra  barbariei  şi  ipocriziei  Prusiei   grozava  mortalitate  a  răniţilor  şi  sute  de  milioane  —  de  boala  căr-
             şi  suveranului  ei,  care  pentru  satis­  operaţilor,  proclamă  în  1878  la  Aca-  •  bunelui,  numită  astfel  pentru  că
             facerea  unui  orgoliu  criminal,  pro­  demia  de  Ştiinţe  „influenţa  lucrări-  sângele  ce  se  scufgea  din  cadavre
             voacă  masacrarea  a  două  popoare,   lor  lui  Pasteur  asupra  Chirurgiei“;  era  negru  ca  tăciunele  şi  vâscos,
             Pasteur  înapoie  Decanului  Facul-   graţie  lor  tratamentul  rănilor  fu  Pentru  a  feri  vitele  de  această
             tăţei  de  medicină  din  Bonn,  di­  schimbat,  dând  naştere  Chirurgiei  boală,  Pasteur  avu  ideia  să  aplice
             ploma de Doctor onorific ce’i fusese  moderne,  una  din  minunile  secolu-  acelaş  sistem  care  îi  reuşise  inocu-
             dată în 1868.                       lui.  Dr.  Sedillot  fu  cel  ce  propuse  lând  găinele  contra  boalei  numită
                „Franţa,  spune  el,  luptă  pentru   numele  de  „microbi“,  pentru  aeeşti  „holera  găinilor“,  prin  culturi  vechi,
             respectul  demnităţei  omeneşti,  iar  germeni răi, vibrioni, bacterii, etc.   care oxigenul aerului le face
                                                                                pe
             Prusia  pentru  triumful  celei  mai   Acum  începe  ultima  fază  a  vieţii  inofensive  după  câtva  timp.  Din
             abominabile minciuni.“              lui  Pasteur,  pătrunzând  pe  terenul  ucigaş,  microbul  devine  apărător
                Pasteur  se  ocupă  apoi  cu  studiul  boalelor.                      contra boalei, virusul devine vaccin.
             berei; ei observă la microscop mus­   Turme de vite, boi şi oi, erau Experienţele ce se făcură, ca probă,
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10