Page 10 - 1923-03
P. 10

Cuprinsul capitolelor I şi II. E. D. Ma-   esplicări,  consimt  să  te  văd  la  ora   femee  mărunţică,  care  apăru  din
           lone,  un  tinăr  redactor  dela  „Daily  Ga-   numită,  cu  toatecă  îmi  sunt  estrem   uşa  unei  camere,  ce  mi  se  părea
           zette“-  cere  mâna  D-şoarei  Gladyis  Hun-
           gerton.  Aceasta,  o  fire  romantică,  il  re­  de  neplăcute  vizitele  şi  vizitatorii,   sufrageria.  Era  o  doamnă  vioae,  in­
            fuză  pentru  moment  şi  ii  spune,  că  nu   de  orice  fel.  Ce  priveşte  aluzia   teligentă,  cu  ochii  negri,  după  tip
           are  să  se  mărite  decât  după  un  om,  care   Dtale,  că  poate  mi-aş  modifica  păre­  mai  curând  o  franceză  decât  o  en­
            ar  fi  săvâişit  fapte  eroice,  un  Stanley,  un   rile,  aş  dori  să  ştii  odată  pentru  tot­  gleză.
           Richard  Burton.  Dacă  vreodată  Malone,
           va  avea  nimbul  unui  om  al  faptelor   deauna,  că  nu  am  obiceiul  să  o  fac   —  Te  rog  o  clipă,  zise.  Dta,
           mari ... Redactorul cere incă in seara acelei   aceasta,  după  ce  mi-am  esprimat   Austih,  aşteaptă  puţin.  Te  rog  să
            zile şefului său d-^l Mc. Ardle să-i dee o   odată  în  mod  cumpănit,  maturele   întri  aici  ’  Domnule.  îmi  permiţi  să
            însărcinare  primejdioasă.  Mc.  Ardle  îi   mele  vederi.  Vei  binevoi  să  pre­  te  întreb,  dacă  l-ai  mai  întâlnit  pe
            propune  să  iee  un  interview  zoologului
           Prof.  Challenger,  cel  mai  brutal  om  din   zinţi  plicul  acestei  scrisori  omului   bărbatul meu?
           Londra  şi  care  a  mai  spart  capul  câtorva   meu  de  serviciu,  Austin,  deoarece   —  Nu,  Doamnă,  până  azi  nu  am
            ziarişti,  cari  au  încercat  să-i  ceară  lă­  acesta  are  porunca  să  iee  toate  pre­  avut cinstea să-l văd.
            muriri  asupra  unei  misterioase  călătorii   vederile  necesare  pemtru  a  mă  feri   —  In  cazul  acesta  trebue  de  în-
            a  lui  din  America'-de-sud.  Malone  îi  cere                         nainte  să-ţi  cer  iertare.  Trebue  să-ţi
            in scris aceasta întrevedere,      de  pungaşii  importuni,  care  se  nu­
                                               mesc „ziarişti“.                    spun,  că  este  un  om  cu  totul  im­
                           *                                     Al Dtale          posibil,  absolut  imposibil.  Âşa,  că
                          . r"
                                                          George Eduard Challenger  te-am  prevenit,  vei  fi  mai  gata  de
                     CAPITOLUL III. ,
                                                  Aceasta  era  scrisoarea,  pe  care   iertare.
            „El este un om cu totul imposibil“                                        —  E  foarte  îndatoritor  din  par­
                                               i-am  citit-o  tare  şi  lui  Tarp  Henry,
              Teama  sau  nădejdea  prietenului   care  s-a  grăbit  să  apară  de  dimi­  tea Dv. Doamnă.
            meu  nu  a  fost  să  fie  îndeplinită.   neaţa  la  redacţie,  să  vadă  rezultatul   —  Te  sfătuesc  să  părăseşti  fără
            Vineri,  când  am  trecut  pela  redac­  încercării  mele.  Singura  observare   amânare  camera,  îndatăce  va  în­
            ţia  Naturei,  mă  aşteaptă  acolo  o   a  lui  a  fost:  „O  nouă  doftorie,  cuti-   cepe  să  fie  violent.  Nu  încerca  să
            scrisoare  cu  stampila  poştei  din   cura  sau  altceva,  care  e  mai   discuţi  cu  el.  Încercând  să-l  con­
            West  Kensington,  şi  cu  numele  meu   bună  decât  amica“.  Sunt  oameni,   vingă’  atâţia  înşi  au  fost  loviţi!  Şi
            scris  pe  plic  cu  nişte  litere  scâlceete.   care  au  o  stranie  noţiune  despre   pe  urmă  iasă  un  scandal  public,  şi
            Cuprinsul ei era următorul:        ce însemnează umorul!               se  răsfrânge  ruşinea  şi  asupra  mea,
              „Domnule!  Ţi-am  primit  prompt    Era  aproape  zece  şi  jumătate,   asupra  noastră  a  tuturora.  Nădăj-
            scrisoarea,  în  care  îţi  iai  dreptul  să   când  am  primit  scrisoarea,  dar  un   duesc  că  nu  vreai  să-l  cauţi  în  ches­
            confirmi  unele  păreri  ale  mele,  cu   taxametru  m-a  putut  duce  de  cu   tia Americei de sud?
            toate  că  eu  nu  cred,  că  aceste  au   vreme  la  locul  întâlnirei.  Ne-am   Nu puteam minţi o doamnă.
            nevoe  de  confirmare  din  partea   oprit  în  faţa  unei  case  cu  un  im­  —  Vai  de  mine!  Acesta  este  su­
            Dtale  sau  a  oricui  altuia.  Dta  ai   pozant  portal,  iar  ferestele  acoperite   biectul  cel  mai  primejdios.  Nu  ai
            îndrăznit  să  foloseşti  cuvântul  „spe-   cu  draperii  grele  indicau  bogăţia   să-i  crezi  nici  un  cuvânt  din  cele
            culaţiuni“  referitor  la  irepugnabi-   acestui  formidabil  profesor.  Uşa  mi-a   ce-ţi  va  povesti,  sunt  sigură,  şi  nici
            lele  mele  constatări  asupra  Darwi-   fost  deschisă  de  o  persoană  ciudată,   nu  mă  mir.  Dar  nu  cumva  să-i
            nismului,  şi  de  aceea  trebue  să-ţi   smolită,  oase  şi  piele,  a  cărei  vrâstă   spui,  că  nu-1  crezi:  devine  fără
            atrag  luarea  aminte,  că  acest  cuvânt,   nu  se  putea  defini,  îmbrăcată  în  o   amânare  violent.  Fă-te,  că  'îl  crezi,
            în  această  legătură  este  o  pură  in­  bluză  de  marinar  şi  în  pantaloni  de   şi  ai  să  scapi  teafăr.  Adă-ţi  aminte,
            sultă  la  adresa  mea.  Cuprinsul   piele,  cafenii.  Mai  târziu  am  găsit,   că  el  crede  sfânt  toate,  ce  ţi  le
            scrisorii  Dtale  însă  mă  încredinţează,   că  era  şofeurul,  care  îndeplinea  şi   spune.  Despre  aceasta  să  fii  încre­
            că  Dta  ai  păcăluit  mai  mult  din   trebile  casei  lăsate  în  părăsire  de  o   dinţat.  Nicicând  nu  a  trăit  pe  pă­
            ignoranţă  şi  lipsă  de  tact  decât  din   serie  de  servitori  dezertaţi.  Mă  privi   mânt  un  om  mai  cinstit.  Nu  mai
            reavoinţă, şi de acea sunt gata să trec   din  creştet  până  în  tâlpi,  cu  nişte   întârzia,  că  va  bănui  ceva.  Dacă  îl
            peste  acest  incident.  Dta  scoţi  din   ochi albaştrii deschişi, pătrunzători.  vei  găsi  primejdios,  apasă  soneria
            conferinţa  mea  o  propoziţie  singu­  —  Doriţi? mă întrebă.         şi  apără-te  până  voi  sosi  eu.  De
            ratecă  şi  se  pare  că  ţi-e  cam  greu   —  O întrevedere.          obiceiu  îl  pot  mulcomi  şi  în  furiile
            să  o  înţelegi.  Aş  fi  crezut  până  azi,   I-ain prezentat plicul profesorului.  lui cele mai nebune.
            că  numai  o  inteligenţă  sub-ome-   —  Bine!                            Cu  aceste  cuvinte  încurajatoare,
            nească  ar  fi  fost.  în  stare  să  piardă   Intradevăr  nu  era  prea  vorbăreţ   doamna  mă  predă  tăcutului  Austin,
            senzul  espunereb  mele,  dar,  totuşi,   omul!  Urmându-1  dealungul  corido­  care  aşteptase  sfârşitul  convorbirei
            dacă  vorbele  mele  au  nevoie  de  rului,  am  fost  oprit  deodată  de  o  noastre, ca o statue de bronz a
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15