Page 6 - 1923-03
P. 6
Pag. 46 C O S I N Z E A N A 10— 1! . 1923.
prindeau fulgere de ură. Dar pre R e g i n a „ a l b i n e l o r “ ■
tutindeni era tăcere, tăcere, tăcere...
Nici un surâs, nici o batjocură, — Cea mai merituoasă fată dHi Franţa —
nici o ironie, ci o gravitate adâncă,
dedesubtul căreia fierbeau gânduri In Franţa era obiceiul, ca în preaj
răzbunătoare. Tot poporul acesta ma anului nou să se aleagă cele
zdrobit de nenorocirea care s’a mai distinse frumseţi între fetele
abătut asupra lui, mai crede fără franceze, cari erau răsplătite cu pre
îndoială, că totul va trece într’o zi, mii în bani şi daruri.
ca un vis urât... De data aceasta frumseţile au fost
Dar, în acelaş timp, acest popor neglijate, şi s’au premiat fetele cele
atât de simţitor în faţa oricărei mai merituoase prin hărnicia lor. A-
privelişti militare, atât de respec legerea s’a făcut prin voturi. Din
tuos pentru orice ierarhie, atât de 59403* de voturi adunate, 11.679 au
supus forţei când ea se înfăţişează fost date unei tinere dactilografe din
într’o formă impunătoare, nu-şi poate oraşul Nantes, Domnişoarei Hen-
ascunde interesul pe care îl stâr rieta Saget.
neşte înşirarca departamentelor, în Viaţa acestei fete a cărei foto
armate cu cel mai nou material de grafie o dăm în numărul de faţă
război. Pentru întâia oară dela 1914, este un exemplu mişcător de ener
locuitorii din Essen îşi spun că gie morală şi de o neîntrecută ab-
trebuia să ţină seamă de această negaţiune. Născută la 11 August
armată care fără tobe şi fără trâm- 1896 la Nantes, tânăra fată a pier
biţi, a pătruns în oraşul lor, — odi dut pe mamă-sa, când era abia de 16ani D-şoara Henriette Saget
nioară icoana cea mai sgură a pu- cea mai harnică fată din Franţa,
terei germane. Din acest moment dânsa a înlo care â dus premiul vredniciei în
A fost într’o după amiazi, pe la cuit pe mamă-sa având a îngriji de. valoare de 45.000 franci.
unu şi jumătate când trupele fran o bunică bolnavă şi de şase fraţi
ceze ajunseră în faţa Primăriei. Că şi surori mai mărunţi şi bolnăvi lucrează cu curaj ziua şi noaptea*
lăreţii şi bicicliştii înconjurară piaţa, cioşi din cauza debilităţii părinţilor. suferind un alt doliu prin moartea
alcătuind un patrulater de fier şi La vârsta de 17 ani a început a celei mai mari din surorile sale.
de oameni. Totul se petrecu simplu, lucra prin magazii şi birouri pe o Cu multă greutate a găsit o func
scurt, şi impunător. Spectatori, erau plată derizorie. După un an moare ţie mai bine retribuită, la atelierele
puţini. Dintre toţi unul era cel mai şi tatăl său şi ajunge astfel capul din Loire, unde se bucura de o de
mirat. Un domn încruntat, de bronz, acestei grele familii cu şapte per osebită consideraţie din partea şe
a cărui faţă, încadrată de o barbă soane în sarcina sa. Cu toată gre filor săi.
deasă, nu avea însă nici o singură utatea aceasta, domnişoara Saget Reprezentantul ziarului „Echo de
tresărire. Acest om era Alfred Krupp, Paris“, care a deschis
întemeietorul vestitelor uzine care acest concurs al „albi
poartă numele său, şi a cărui sta nelor“ s’a prezentat la,
tuie se ridică în mijlocul Essenului. dânsa acum câteva zilct
Două lumi stăteau faţă în faţă, — anunţându-i, că a fosi
pe un petic de pământ. Se va desemnată ca cea mai
putea topi vre’odatâ, duşmănia care merituoasă fată a Franţe
cu o majoritate de 2400
le aruncă, una împotriva ceteiîalte?
de voturi.
a. a. h.
Pentru această nobilă
oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
distincţie Henrieta Saget
jQini§lea mării a primit un premiu de
45000 de franci în bani
I. W. Goethe
şi obiecte.
Dorm adâncurile apei, Au fost alese în toată
Nici un val pe mare nu-i, ţara douăzeci de „albi
Trist priveşte marinarul ne“ harnice. Celelalte
Peste luciu 71 preajma lui.
nouăsprezece au primit
Nici un vânt, din nici o parte! de asemenea câte un
Şi pustiu-i mormântal,.. premiu frumos.
In imensa depărtare Ele îşi vor alege re
Nu se mişcă nici un val. gina lor, care nu ne în
doim, că va fi Henrieta
Maximă Saget, acesta copilă no
P. K. Rosegger bilă şi distinsă care prin
hărnicia ei a atras ad
„A şti“ e putere. Ocuparea regiunei Ruhr miraţia unei ţări întregi
Greşită părere. In 14 Ianuarie, după intrarea trupelor franceze în şi a tuturor, cari au auzit
„A şti“ e puf in, regiunea Ruhr, populaţia berlineză a aranjat o gran de faptele ei frumoase
„A putea“ e divin. dioasă manifestaţie împotriva Franţei. Dăm aici un
instantaneu delà acea demonstraţie, luat în jurul şi pline de demnitate.
D. SCURTU statuei lui Bismarck. O©
