Page 4 - 1923-24
P. 4

Î^ag. 352                                                                                   25—XII. 1923

             Pentru  o  mai  bună  cunoaştere  a  asistând  la  operile  sale  culturale  şi   timpul  răsboiului,  iar  prin  unele
           lui  Vlahuţă  şi  a  părerii  sale  despre   caritabile.                înfiinţă  şi  din  nou.  Şi-acum  în
           „Academia  Bârlădeană“  cât  şi  cea   In  anul  1919  după  trecerea  ma­  urmă  în  unire  cu  „Asociaţia  drep­
                                                                               u
                                                                                                           u
           oficioasă  din  Bucureşti,  e  bine  să   rilor vâltori, „Academia Bârlădeană    turilor  şi  datoriilor  Femeii   făcu  să
           menţionăm  cu  această  ocazie  şi   strângându-şi  puii  risipiţi,  începu   se  ridice  în  grădina  publică  un
           următoarea  anecdotă.  Când  i  s’a  să  calce  mai  sigur  pe  drumul  ţintit   monument  tnarelui  maestru  al  scri­
           adus  la  cunoştinţă  despre  întemee-  Relua  cu  mai  multă  energie  şe­  sului  românesc,  bârlădeanului  Al.
           rea asoqaţiei bârlădene şi gândur   dinţele  literare,  şezătorile  şi  ccn-  Vlăhuţă,  fiind  în  vorbă  în  ultimul
                                                                                   timp  să  se  ia  şi  casa  unde  a  lo­
                                                                                   cuit  pentru  a  se  transforma  în  bi­
                                                                                   bliotecă şi muzeu.
                                                                                     Această societate de visători, fără
                                                                                   statute  şi  fără  cotizaţii,  —  societate
                                                                                   sul-generis,  —  în  ciuda  vremii
                                                                                   şl-a  oamenilor  răi,  continuă  să
                                                                                   trăească  depunând  o  activitate  rod­
                                                                                   nică  pe  tărâmul  literaturii,  culturii
                                                                                   şi  carităţii  sociale.  Ba  încă  ceva
                                                                                   mai  mult:  Pentru  încurajarea  litera­
                                                                                   turii  române  şi  stimularea  celor
                                                                                   tineri, mai are frumoasa îndrăsneală,
                                                                                   —  ca  să  zic  aşa,  —  să  institue
                                                                                   mai  multe  premii  anuale,  ce  se  vor
                                                                                   oferi  celor  mai  bune  talente  la
                                                                                   fiecare  /  Mai,  dată  comemorativă  a
                                                                                   naşterii societăţii bârlădene.
                                                                                                   George Milly-Mileanu

                                                                                   IN ŢARA ROBILOR
                                                                                     O  anchetă  dintre  cele  mai  inte­
                                                                                   resante  a  fost  făcută  anul  acesta
                                                                                   în ţara robilor, de un dibaciu obser­
                                                                                   vator,  dl  Albert  Londres,  redactor
                                                                                   la?cotidianu! »Le Petit Parisien“.
                                                                                     Ţara  aceasta  se  numeşte  Guyana
                                                                                   franceză  şi  este  situată  pe  litoralul
                                                                                   vestic al Africeispre nord deequator.
                                                                                     Capitala  este  Cayenne,  un  mic
                                                                                   port  la  Oceanul  Atlantic  un  fel  de
                                                                                   sat  mai  măricel,  în  care  sunt  câ­
                                                                                   teva  clădiri  mai  însemnate  ş.  a.:
                                                                                   Palatul  Guvernatorului,  un  spital
                                                                                   militar,  un  penitenciar.  Regiunea
                                                                                   deşi  foarte  bogată  în  produse  agri­
                                                                                   cole, forestiere şi miniere, este foarte
                                                                                   nesănătoasă,  aşa  încât  puţini  din­
                                                                                   tre  aceia,  cari  sunt  condamnaţi  să
                                                                                   trăiască  aci,  pot  rezista  mai  multă
                                                                                   vreme  atacurilor  intemperiilor  na­
                                                                                   turii.  Sunt  şapte  luni  ploioase  pe
                                                                                   an,  iar  restul  o  căldură  insuporta­
                                      „Academia Bârlădeana“                        bilă.  Aci  este  patria  frigurilor  gal­
                          cu şeful său G. Tutoveanu şi o parte din comitet         bene  şi  a  insectelor,  cari  fac  din
                                                                                   oameni adevărate cadavre ambulante.
           riie ei, scriitorul „Dreptăţii* a spus:  ferinţele  culturale  din  Bârlad  şi  lo­  Guyana  a  fost  designată  ca  co­
           —  „Sunt  mai  bucuros  să  fiu  ales   calităţile  din  regiunea  sa,  la  cari   lonie  penitenciară  în  1854,  cu  toâte
           preşedinte al „Academiei Bârlădene“  veniră  şi  profesori  de  la  Universi­  că  Napoleon  încă  din  1797  trimi­
           de  cât  al  „Academiei  Române“.  Şi   tăţile  din  laşi  şi  Bucureşti  precum   sese aci 16 deţinuţi.
           maestrul n’a aderat numai cu vorba,  şi literaţi şi intelectuali din alte oraşe.  Primul  convoi  de  condamnaţi  a
           ei  din  tot  sufletul  său  doritor  de   Sub  ocrotirea  „Academiei  Bârlă­  sosit  la  11  Mai  1855.  Atunci  au
           bine,  mai  ales  că  era  vizat  scum­  dene“  reapăru  în  Bârlad  vechea   debarcat  în  Guyana  60,000  de  de­
                                                                               11
           pul  său  Bârlad.  De  multe  ori  venea  revistă  folcloristică  „Ion  Creangă    portaţi, a căror viaţă s’a stins repede.
           el  să  conducă  şedinţele  literare  ale   şi  apărură  revistele:  „Florile  Dalbe“   Foarte  puţini  sunt  aceia,  cari  re­
           cenaclului  tutovean.  Mai  ales  în   de  literatură  şi  „Miron  Costin“  de   zistă  intemperiilor.  Pentru  aceştia
           timpul  refugiului  a  fost  nedespărţit  cercetări şi mărturisiri istorice.  Guyana  este  un  adevărat  Canaan,
           de  această  asociaţie  contribuind  cu   Refăcu  prin  sate  cu  ajutorul  şi  a   deoarece,  după  expirarea  pedepsei
           sfaturile  sale,  critice  bine  simţite  şi  studenţimei  bibliotecile  devastate  în  ei devin colonişti, li-se acordă te-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9