Page 7 - 1923-24
P. 7

--------------------------*------Pag. 355


                                                                                 Negrul linţoliu de moarte
                                                                                  Veacuri apoi se resfaţă,
                                                                                 In umbră tânjeşte cântarea
                                                                                 Şi regii nu-s urmă măreaţă.
                                                                                 In ţărnă se sfarmă coroana
                                                                                 Şi’n dâra ei plină de sânge,
                                                                                 Se scrie o nouă vieaţă
                                                                                 Şi-o lume  ’nvechită se stânge.
                                                                                 Glorii, progres, libertate,
                                                                                 Sub vraja lor totul tresare,
                                                                                 Mecanica schimbă natura,
                                                                                 Lumina  n adâncuri răsare.
                                                                                        y
                                                                                 Oraş, ce se sbate de moarte,
                                                                                 Azi sufletul meu ţi se  ’ nchină,
                                                                                 Dar fuge departe de tine,
                                                                                 Oraş fără zări cu lumină.
                                                                               Paris, 14 Martie 1921.
          O zeiţă 'ntiuchipată                       VII.  REVERIE
          Pare ’n marmora tăiată
                         \enere.             Oraş in umbră de ziduri,
                                             Oraş fără zări cu lumină,         SĂRBĂTOAREA UNEI MAŞINI
                         Temere,             Ochiul meu cată zadarnic
          Farmec sfânt, beţie, soare,        Căminul cu dulce hodină.             Statele  Unite  au  sărbătorit  de
          Cine poate spune oare                                                curând  —  poate  cu  o  discreţiune
          Mona Lisa ce-ţi arată              Coşmar ce se zbate de moarte      excesivă—50 dela inventarea maşinei
          Din pervazul ei cum cată.          Zgomotul tău mă  ’nfioară         de  scris,  a  acestui  mic  pian  al  cu­
                                             Şi calmul în suflet o clipă       vintelor,  care  a  împins  cu  mulţi  ani
          O enigmă fără nume,                Doar noaptea tărzie-l strecoară.  înainte civilizaţia omenirei.
          Zâmbet neînţeles în lume,                                              Manifestaţii de acelaş gen au avut
          Tot ce crezi şi tot ce vrei        Cum încăpură pe vremuri           loc  şi  la  Paris,  deşi  într’o  formă  cu
         Poţi ceti ’n privirea ei.           Atâtea imagini în tine:           mult mai redusă.
                                             Slavă, revoltă şi ură,
                 VI.  INVALIZII              Capricii şi arte senine!?           Este  vorba  de  sărbătorirea  pri­
                                                                               mei  maşini,  care  a  fost  întrodusă
         Loc ce-adăposteşte ’n sine                                            în  marea  industrie,  în  marele  co­
          Toate armele străbune,                                               merţ,  în  îndeletnicirile  oamenilor  de
          „Invalizii“    par ruine                                             afaceri, până şi în serviciul familiilor.
          Dar cuprinsul lor iţi spune                                            Pentrucă,  dacă  ar  fi  vorba  de
                         Şi-ţi arată                                           invenţia celei dintâi maşini de scris,
                                                                               —  ar  trăbui  să  ne  înapoiem  la  o
                         încadrată                                             epocă cu mult mai îndepărtată. Poate
          In tablouri uriaşe                                                   mai  mult  de  două  sute  de  ani.  Căci
          Vitejia din răsboaie,                                                Ia  7  Ianuarie  1714  Regina  Ana  a
          Cum se ridică din faşe                                               Angliei  a  acordat  unui  eminent  in­
          Cum pe frig şi cum pe ploaie,                                        giner  Henry  Mill  un  brevet,  pentru
          Se  ’nâlţă din treaptă ’n treaptă                                    o  maşină,  pl  cărei  model,  descripţi-
          Şi crescu până la soare                                              une  sau  efecte  nu  le  cunoaşte  ni­
          împletind cunună dreaptă                                             meni.  Se  presupune  însă  a  fi  fost
          Şi pe veci neperitoare                                               o maşină de scris.
                         Pentru bravi.                                            In  sfârşit  pe  aci  pe  colo  aceeaş
                                                                               problemă  a  frământat  creerul  ome­
                         Mari şi gravi                                         nesc.  Care  a  fost  însă  importanţa
          Generalii de pe vremuri                                              acestor frământări, sau rezultatul lor?
          Toţi privesc la tine 'n faţă                                         Cu  tot  numărul  necrezut  de  istorici
          Şi tu simţi că te cutremuri                                          pasionaţi,  pe  cari  maşina  de  scris
          Şi că eşti nimic în viaţă.                                           poate  să-i  fi  avut,  se  crede  că  până
                                                                               la  jumătatea  secolului  trecut  a  fost
          Intfun colţ scăldat de-o rază ,
          Lupta noastră 'ntfun crâmpei:                                        vorba  numai  de  aparate,  cari  n’au
                                                                               fost niciodată puse în practică.
          Dorobanţii stau de pază
          Şi  ’n tranşee lângă ei                       Invalizii                 Cu  toate  acestea  pot  fi  citaţi  unii
                         Stă regina.       unde este înmormântat Napoleon Bonaparte   cercetători şi anume:
                                              şi care e muzeul militar al Franţei.  In  1829  americanul  W.  A.  Burt  a
                         Ca lumina                                              desenat, fără a construi, ce e drept
          Care vieţii ţine pază              De vorbă cu umbrele nopţii,       —  o  maşină  de  scris  cu  roată.  —
          Şi de moarte o desparte,            Eu văd pe Atila călare,           Patru  ani  mai  târziu  un  tipograf
          Peste toate-aici veghează           Cum sfarmă, ucide şi fură         marseillez  Xavier  Progin  a  alcătuit
          Corsicanul Bonaparte.               Căminuri şi prunci şi brăţare!    o maşină compusă dintro serie de
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12