Page 3 - 1924-07

5—IV. 1924 C O S I N Z E A N A Pag.

Misterul lui Tut-Ank-Amon state cari se întindeau dela golful
Akaba şi până la Eufrat, cuprinzând
întreagă Asia mică. Insfârşit, abia
— Patimi omeneşti şi străluciri regale de-acum patru mii de ani —
ne putem închipui ce bogăţii enorme
Comorile de artă, descoperite în flecară din lume nu reuşea să ne erau la îndemâna stăpânitorilor ab­
mormântul plin de bogăţii al fa­ vorbească, să se facă înţeleasă. Mo­ soluţi ai acestui puternic imperiu.
raonului Tut-Ank-Amon, au reînviat numentele, sarcofagiile, obeliscurile * * * ^
din nou, înaintea ochilor noştri ui­ erau încărcate de inscripţii, dar ni­ Amenofis al 111-lea, tatăl lui Tut-
miţi, minunate crâmpeie din vechea meni nu le putea deslega înţelesul. Ank-Amon, a fost unul dintre cei
civilizaţie a Egiptului. Zeci de vea­ Un tânăr savant francez, Francisc mai bogaţi faraoni din a 18-a di­
curi au rămas necunoscute tainele Champollion a fost acela care a nastie. „Şi praful din Teba era de
preţioase ale acestei vieţi strălucite, rezolvat milenara enigmă a Sfinxu­ aur,/pe vremea lui“ — ziceau is­
pe cari abia de-o sută de ani în­ lui. Şi unul dintre celedintâi nume toricii greci. Acest farâon era un
coace am început s’o cuncaştem, şi care au răsărit din greoiul limbaj mare vânător de lei, cu mâna lui
cari pasionează astăzi o lume în­ al pietrelor a fost acela al celebrei a ucis 218 în câţiva ani, şi fiecare
treagă. regine pătimaşe, iubita fatală a lui vânătoare mai însemnată o come­
Napoleon Bonaparte, debarcând Antoniu, rivalul lui Octavian August, mora printr’un scarabeu, ca pritr’o
cu armatele sale sărace înaintea nefericita Cleopatra. medalie. Cum vânătorii, pe vremea
Piramidelor, a rupt celdintâi vălul Astăzi, mărturiile despre istoria aceea, erau norocoşi şi în dragoste,
de întunecime de pe trecutul splen­ fastuoasă a Egiptului se înmulţesc Amenofis a fost cel mai romantic
did al Faraonilor. O legiune de în­ din zi în zi. Săpăturile lordului si cel mai înamorat dintre regii
văţaţi mergea în urma glorioşilor Carnavon, care a căzut victimă râv­ fcgitului. A doua sa nevastă fu prin­
„ san chiloţi*, explorând malul bine­ nei sale de a scormoni întunericul ţesa Gulupika, fiica aliatului său,
cuvântat al Nilului dela Alexandria unde dormeau atâtea umbre de al­ regele Metaniei, care i-o trimise la
la Fileea. La întoarcerea sa în Eu­ tădată, au fost continuate de d-1 Teba împreună cu 318 tinere fecioare
ropa, această comisiune ştiinţifică Howard Carter. Tezaurul scos la ca dar de nuntă. Una din acestea
rătăcitoare a publicat prima mo­ iveală oglindeşte patimi şi splen­ deveni mai târziu mama lui Tut-
nografie în genul ei: Descrierea dori ale unei epoce ca din basme Ank-Amon.
Egiptului, o lucrare gigantică, va­ şi Egiptul se destăinuieşte, cu toate Pe columna funerară a lui Tut-
riată, plină de însufleţire, născând farmecele sale îmbălsămate. N’a fost Ank-Amon e înscris numai numele
o ştiinţă nouă: egiptologia, închinată o ţară barbară şi necioplită, Egiptul. tatălui, al mamei e trecut însă subt
cercetărilor asupra bătrânei împă­ Puterea sa politică a fost, veacuri tăcere. Domnia lui Tut-Ank-Amon
răţii uitate. Cu toate acestea, Egip­ de-arândul, nemăsurată. Supremaţia n’a fost banală. El arată singur cum
tul păstra încă secrete nedeslegate, pe care o exercita asupra lumei în­ a ales ca geniu ocrotitor pe zeul
căci scrierea hieroglifă nu fusese tregi se întindea în primul rând Ibis Thot, scribul ceresc, maestrul
descoperită încă. Naţiunea cea mai asupra unei mulţimi nesfârşite de „cuvintelor divine“. Istoriseşte apoi

j/ţ

ţ£. fi iS
fa :/î M

‘îri.'î-ob

> *i b
Transportarea imenselor bogăţii găsite în mormântul lui Tutankhamon, dela Theba la muzeul din Cairo. Lăzile
cu tezaur au fost încărcate pe luntrile de pe Nil. x