Page 4 - 1924-07
P. 4
Pag. 72------------------------------------ ---- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - -.......... t-t 5—lV. 1924
cum, meditând adânc asupra ferici- telor stropite din belşug cu vinuri în traducere: „Viaţa-mea-e Soare“.
rei lui şi a poporului, se hotăreşte generoase. Numai când răscoala a Acest ambiţios şi crud Horemheb a
să restabilească credinţa părinţilor isbucnit la hotarele Egiptului, Ak fost, şi după moartea lui Tut-Ank-
săi şi reîntorcându-se ia Teba, gă naton trimise pe cei doi generali Amon, cel mai neîmpăcat duşman
seşte după o erezie de douăzeci de ai să Merira şi Horemheb, pentru a al acestuia, l-a spart inscripţiile,
ridica tributul refuzat. Cei doi gene şi-a apropiat busturile lui, i-a mu
rali se întoarseră încărcaţi de prăzi tilat basoreliefurile unde era repre
şi primiră din mâna familiei regale zentat el şi svelta lui regină.
tot fetul de daruri: cutii cu farduri, Un adevărat mister se ascunde
urne funerare, brăţări şi colane de aici. O dramă asemănătoare celor
aur... Un amănunt interesant, pe cari, de mii de ani, le deslăn-
printre aceste daruri era: o pereche ţuie pasiunea omenească. Ce s’a
de mănuşi. O pereche de mănuşi, întâmplat cu Tut-Ank-Amon? Care
din piele roşie, care au trezit o vie a fost pricina morţei lui? Şi, cum
curiozitate printre cei de faţă, fiind şi-a sfârşit zilele tovarăşa ’sa du
privite ca o noutate a modei de pe ioasă ?
arunci. Şi vizitii, coborâţi de pe O tăbliţă de arg lâ se găsise mai
carurile lor, se strânseseră să vadă demult la Bagaz Kui, capitala re
evenimentul cel mare: — „Genera gatului Mitaniei, dar nu i se dase
lul a primit o pereche de mănuşi!“ prea multă însemnătate. Astiz»,
Multă vreme s’a crezut că anec această sensoare a luat o formă
dota aceasta cu mănuşile, cunos turburătoare, căci ea a fost scrisă
cută de egiptologi, n’a fost decât chiar de nefericită văduvă a lui
o singură excepţie, căci despre o Tut-Ank-Amon. D.n mijlocul dunrei
asemenea podoabă a mâinilor ei, regina se adresează regelui
nu se mal găsise altă urmă. lată Mitaniei, — cu acesta se înrudea
însă că ultimele descoperiri fă prin bunica sa Gilukipa, a doua
cute în Valea Regilor cuprind şi soţie a lui Atnenofis, — anunţân-
mai multe perechi de mănuşi găsite du-1 despre doliul care a lovit-o
în garderoba lui Tut-Ank-Amon; şi cere să-i trimeată la Teba pe
ceea ce dovedeşte că acesta, dacă unul dintre băeţii lui, cu care să
n’a fost un mare rege, trebue să fi împartă tronul şi care să-i dea un
trecut pe vremea lui drept un ar moştenitor. Răspunsul trimis din
bitru al eleganţei. Bagaz-Kui nu se cunoaşte. Dar
Despre scurta existenţă a tână
rului faraon, în afară de biografia
expusă în columna funerară (pe
care regii Egiptului îşi înscriau
O statuă sculptată din lemn cu decoruri faptele lor mai de seamă) şi din care
aurite a marelui faraon Tutankamon reese dorinţa de a da o strălucire
nouă vechiului cult pentru Amon,
ani, templele în ruină, zcii bolnavi nu se ştiu multe lucruri. El a murit
de moarte şi preţioasele lor imagini aproape copil, în vârstă de 19 ani.
tbpite. S’a crezut la început că a fost se
Majestatea Sa restaurează tem cerat de o boală de piept. Vestitul
plele, Ic înzestrează cu figuri istoric al antichităţii, Maspero, a
de aur şi argint, reinstalează pe emis celdintâi această părere, jude
poeţi, sporeşte apanagile lor. de când după un bust a lui Tut-Ank-A
două ori, de trei ori, de patru ori, mon, descoperit mai demult la Luxor.
aşa cum niciun faraon., nu făcuse. Bustul acesta, e o adevărată rari
Majesiatea Sa reînvie cultul ve tate îe ceeace priveşte fineţea ex
chilor zei, reorganizează procesiu presiei. Buzele sunt cărnoase, uşor
nile sacre, şi trăieşte în mijlocul întredesciise ca pentru un sărut,
supuşilor săi, cari îi sunt recunos obrajii supţi, culoarea lor era desigur
cători pentru judecăţile sale drepte ca de ceară, nasul mic şi subţiat
şi înţelepte. de anemie. Toate aceste sunt semne
Tut-Ank-Amon a luat de soţie pe după cari s’a presupus existenţa
nepoata lui, graţioasa şi delicata tuberculozei. Necruţătorul flagel al
Anksapamon, fiica lui Aknaton, fra mizeriei făcea victime si printre
tele său mai mare, care i-a devenit faraoni!
astfel şi socru. Acest Aknaton, a Astăzi, cercetătorii Egiptului de- Statua soţiei lui Ramses II, în faţa intră
domnit de-asemeni asupra Egiptului, odinioară cred mai de grabă că rii camerei mortuare alui Tutankamon
dar foarte puţină vreme. In timpul Tut-Ank-Amon a fost otrăvit de
domniei ; lui, viaţa la curtea regală unul din generalii săi, cunoscutul „Viaţa-mea e Soare“ nici nu s’a
a fost plină de farmec şi de Horemheb, care râvnea la mâna re- mai măritat, nici n’a domnit cum
!
plăceri, scurgându-se în mijlocul g nei Anksapamon, vesela cântăreaţă avea dreptul.
procesiunifor religioase şi a banche- din sistru al cărei nume însemnează, A optsprezecea dinastie din Teba
r
t:,' ţ - •
