Page 4 - 1925-15-16
P. 4

Pag. 208                            - - - - - C  O  S  I N  2  E  A  N  A  - - - - - - - - - - - - - -  -------------------------- 30—VIII 1925


                   „Ei!  stăi  !  —  grăi  Ileana.  Să  văd   Sosind  la  curte,  Ileana  întră  în   ceea  cuţite  mari  şi  săbii  şi  suliţe
                mai  înainte  —  eşti  ce-ar  fi  să  fii  ruptul  sufletului  în  cuhnea  împără­  şi  fel  de  fel  de  lucruri  —  şi  le  a-
                —  şi  numai  după’aceea  să  grăim  tească  şi  grăi  către  bucătarul  cel  scunse  în  pământ,  pe  sub  mărul  cel
                vorba  şi  să  gustăm  pomana  şi  să   mare.                           cu  poame  de  aur;  le  ascunse  aşa,
                începem  dragostea.  Poţi  tu  face  să   „Pentru numele lui Dumnezeu! —  că  numai  vârful  ascuţit  le  ieşia  din
                ’nflorească din brusture trandafir?  n’auzi tu cum te str'gă împăratul?  pământ.  După  ce  a  gătit  to»,  el  se
                   „Ba ! — grăi feciorul de împărat.  —  mergi  iute,  ca  să  vezi  —  ce  e   ascunse  într’un  tufiş  aşteptând  so­
                  — Atunci floarea ta este scaiul! —  şi pentru ce şi care pricină!“    sirea Ilenei.
                zise Ileana cea înţeleaptă. Poţi tu face   Bucătarul  îşi  luă  picioarele  pe   Ileana  sosi  la  poarta  grădinii,  şi
                ca să cânte liliacul în glas frumos?“  umeri  şi  se  depărtă  —  ca  şi  la  po­  când  ea  văzu  leii  cei  mari  ce  stau
                   „Ba 1—grăi feciorul cel de împărat. runcă  împărătească  adecă.  Ileana  pază  la  intrare,  le  aruncă  câte  o
                   „Atunci  ziua  la  e  noaptea!  zise  rămasă  singură  în  cuhne,  îşi  umplu   bucăţică  de  carne:  leii  începură  a
                Ileana  cea  înţeleaptă.  Poţi  tu  face   vasele  de  bucate,  vărsă  apoi  pe  jos  se  bate,  iar  Ileana  merse  la  măr,
                să rodească măr pe iarba lupului?*  toate  bucatele  cele  scumpe  ce  stau   păşi  încet  printre  cuţite,  săbii,  su­
                   „Pot!“ —grăi feciorul de împărat.  la foc şi după aceea se feri din cale.  liţe şi alte lucruri şi se sui în pom.
                   „El  să  fie  pomana  ta  !  —  zise   Dupăce  feciori:  de  împărat  în­  „Să-ţi  fie  de  bine  surioară,  grăi
                 Ileana  cea  frumoasă  şi  şireată.  ţeleseră  şi  despre  această  batjocură,  feciorul  de  împărat  acuma.  îmi  pare
                 Aşează-te la masă“.                ei  se  supărară  încă  mai  tare  decât   bln?, că te văd la casa mea*.
                   Feciorul  de  împărat  se  aşeză  la  ce-au  fost  până  acuma,  trimiseră   „A  mea  să  fie  bucuria!  —  răs­
                 masă.  Ei  dar  Ileana  —  e  Ileana   din nou vorbă la cele două fete şi se   punse  Ileana,  —  că  am  voinic  îm­
                 cea  şireată  1  El  nu  se  aşeză  încă   pregătiră d'n nou Ia răzbunare. Abia   părătesc  şi  frumos  şi  viteaz  de  to­
                 bine  —  şi  iată  —  că  şi  căzu,  cu   primi  sora  cea  mijlocie  cuvântul   varăş.  Aide,  sui-te  în  pom  şi-mi
                 scaun  cu  tot,  în  pivniţa  cea  adân­  voinicilor, ea se făcu bolnavă, chemă  ajută  să  culeg  mere  pentru  dragele
                 că,  în  care  era  ascunsă  comoara  pe  Ileana  la  sine  la  pat  şi  îi  spuse   surorile  mele,  că  le-au  cerut  cu
                 împăratului.                        că  nu  mai  aşa  se*va  însănătoşa   limbă de moarte“.
                   Acuma  Ileana  începu  să  strige   dacă  va  gusta  d n  vinul  ce  se  află   Feciorul de  împărat nici nu dorea
                                                                    ;
                 „primejdie“  şi  când  se  adunară   în  pivniţele  feciorilor  de  împărat.  mai  mult,  el  avea  de  gând  ca  să
                 toţi  argaţii,  ca  să  vadă  ce  e  şi  pen­  Ileana  pentru  sora  sa  le  făcea  toate:  tragă  pe  Ileana  din  pom  între  cu­
                 tru  ce,  ea  le  spuse,  că  a  auzit  tron-   luă dar cofiţa şi porni ca să meargă  ţite.  „Eşti  bună  tu,  Ileano,  grăi  el,
                 cote  prin  pivniţă  şi  se  teme  cura   —  şi  să  vină.  Sosind  la  curte,  ea  fii dar încă mai bună şi-mi dă mâna
                 că  a  întrat  cineva  în  pivniţă,  ca  să  întră  în  ruptul  sufletului  în  pivniţă   de mă ajută în pomi“
                 ture  comoara  împăratului.  Multe  şi grăi către pivnicerul cel mare:    Rău  e  gândul  tău,  —  îşi  gândi
                 vorbe  n’au  făcut  argaţii,  ci  de-loc   „Pentru numele lui Dumnezeu! —  Ileana,  —  da  parte  să  ai  de  el!“  II
                 deschiseră  uşa  cea  de  fer  şi  întra-   n’auzi tu cum te strigă împărăteasa?  lăsă  apoi  ca  să  cadă  între  cuţite  şi
                 ră în pivniţă şi scoaseră afară pe fe­  —  fugi  şi  vezi  cura,  ce  şi  pentru-   săbii şi suliţe şi fel de fel de lucruri
                 ciorul  cel  de  împărat  şi  cu  ruşine  îl   ce pricină!“             ce  erau  gătie  spre  pierzarea  ei.
                 duseră la judecată.                   Pivniceriul  îşi  luă  picioarele  pe   „N'aţi,  grăi  după  aceea,  să  ştii  şi
                   Ileana spuse judecata :           umeri  şi  se  depă;tă  ca  şi  la  poruncp   tu ce ai avut de gând“.
                   „Douăsprezece fete pedepsite să-l  împărătesei adecă. — Ileana îşi umplu   Voinicul  cel  rău  la  suflet  începu
                 scoată  afară  din  ţară  şi,  când  vor   vasele  cu  vin,  vărsă  ce-a  rămas  prin   să  strige  şi  să  se  vaiete:  he,!  dar
                 ajunge  cu  el  la  marginea  ţării,  fie­  pivniţă, şi apoi porni cătră casă.  nimeni nu venea să-i ajute, ci-1 lă­
                 care să-i dea câte un sărutat“.       Feciorii  de  împărat  trimiseră  a-   sau  ca,  după  porunca  lui,  să  se
                   Aşa s’a poruncit; aşa s’a întâmplat.  cuma  d’a  treia  oară  veste  la  cele   vaete  în  pace  şi  să  sufere  şi  să
                   Când  feciorul  cel  de  împărat  a   două  fete  de  împărat,  ca  ele  să  tri­  rabde usturăturile cele grozave.
                 sosit  acasă  la  fraţii  săi,  li-a  spus  mită  pe  Ileana  cum  n’au  trim’s-o   Ileana  îşi  luă  merele,  le  duse
                 toată  întâmplarea  şi,  după  ce  li-a  încă.  Fetele  de  împărat  se  făcură  a-   acasă,  Ie  dete  la  surorile  ei,  se  în­
                 spus-o,  mare  supărare  a  întrat  în   cuma  amândouă  bolnave,  chemară   toarse  după  aceea  la  curtea  împă­
                 sufletele lor. Ei au trimis dară vorbă  pe  sora  lor  la  sine  şi  îi  spuseră,   ratului  şi  le  spuse  argaţilor,  ca  să
                 la  cele  două  mai  mari  fete  de  îm­  că  ele  numai  atunci  se  vor  însănă­  meargă  să  scape  pe  domnul  lor  din
                 părat,  ca  ele  să  facă  ce  vor  face,  toşa,  dacă  Ileana  Ie  va  aduce  două  primejdia cea mare.
                 ca  să  trimită  cumva  pe  Ileana  la  mere dela feciorii cei de împărat.  Feciorul cel de împărat, batjocorit
                 curtea  împăratului  celui  cu  trei  fe­  „Dragi surorile mele, — grăi Ileana  ca  vai  de  el,  trimise  dăpă  cea  mai
                 ciori,  pentru  ca  ei  să  se  poată  răs-   către  ele,  —  pentru  voi  mă  duc  şi   vestită  vrăjitoare  din  ţară,  ca  să
                 buna  asupra  ei  —  pentru  batjocura  în foc şi în apă; cu atât mai bucuros   vină,  să-i  facă  leac  şi  să-i  vindece
                 ce  a  pus  pe  capul  lor.  Când  cea   la  voinicii  cei  împărăteşti“.  îşi  luă  răni  e.  Ileana  s’a  fost  dus  însă  mai
                 mai  mare  fată de împărat primi cu­  după  aceea  cofiţa  şi  porni,,  ca  să   nainte  la  vr’jj  toare  şi  i-a  dat  bani
                 vântul  feciorilor  de  împărat,  ea  se   meargă,  să  afle,  să  ia,  să  aducă  şi  mulţi  pentru  ca  s’o  lase  pe  ea,  pe
                 făcu  bolnavă,  chemă  pe  Ileana  Ia   să  scape  pe  dragele  surorile  sale   Ileana, să meargă în locul vrăjitoarei.
                 sine  la  pat  şi  îi  spuse,  că  ea  numai   dela moarte.             Aşa  ajunse  Ileana  ca  vrăjitoare  la
                  aşa  se  va  putea  însănătoşa,  dacă   După  ce-a înţeles feciorul de îm­  curtea  împăratului:  ea  porunci  apoi,
                  Ileana  îi  va  aduce  mâncare  de  pe   părat  cel  mai  lănâr,  cumcă  Ileana   ca  să  se  ia  pielea  unui  bivol,  să  se
                  vatra feciorilor de împărat.       are  să  vină  la  el  în  grădină,  ca  să   pună  trei  zile  şi  trei  nopţi  în  mu­
                    Ileana  de  dragul  surorii  sale  Ie  fure  merele  cele  de  aur,  el  porunci   rătură sărată, şi după aceea s’o scoată
                  făcea toate: ea luă dar cofiţa şi porni   ca,  dacă  va  auzi  cineva  vaete  în   şi  să  învelească  în  ea  pe  feciorul
                  către  curtea  celor  trei  feciori  de  grăd'nă, nimeni să nu cuteze să intre,  cel  rănit.  Usturăturile  feciorului  de
                  împărat,  ca  să  meargă  să  ceară  sau   ci  să  lase  pe  cel  ce  s’ar  văieta,  ca   împărat  se  făcură  şi  mai  straşnice,
                  să iee şi să aducă.                să  se  vaiete  în  pace.  Luă  după  a­  durerile lui încă mai nesuferite
   1   2   3   4   5   6   7   8   9