Page 7 - 1925-15-16
P. 7
30—VIII. 1925- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - : - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - — P a g 2 1 1
COMOARA PRINŢULUI IUSUPOF
— CINCIZECI DE MILIOANE ÎNTR’O CRIPTĂ —
E o poveste tristă şi adeseori dra prinţului lusupof, al cărui nume va mai bine zidăria şi dându-şi seama
matică povestea lucrurilor de artă, rămânea în istorie pentru rolul pe că tencuiala e mai proaspătă acolo
a bijuteriilor, a tablourilor, a mobi care Ta avut în noaptea sângeroasă, decât aiurea, luă măsuri pentru dă
lelor de preţ, care au fost altădată când vestitul călugăr Rasputin a fost râmarea zidăriei, pentru a vedea ce
ale aristocraţiei ruseşti. In vreme ce omorît. In palatul familiei sale din e înăuntru. Astfel, comoara nepreţuită
palatele imperiale au fost imediat Moscova, prinţul lusupof strânsese a prinţului lusupof a fost descoperită.
secvestrate de revoluţia bolşevică şi laolaltă într’o criptă zidită, o canti Ea aparţine de acum încolo statului
transformate în mu şi o echipă foarte nu
w m r. '* & ? & & & '
zee naţionale, —scă- - » ■ * meroasă de specialişti
I pând astfel de jaf şi a fost însărcinată cu
devastări,— colecţiile examinarea şi inven-
particulare au căzut tariarea lui. Guvernul
de cele mai multe ori sovietic a acordat câte
pradă aprigilor duş un premiu atât paz
mani ai proprietăţii nicului, care a des
individuale. Stăpânii coperit locul ascun
acestor bogăţii au în zătoarei, cât şi direc
cercat pe alocuri să-şi torului muzeului, care
apere avutul, dar au a ordonat cercetările.
plătit cu viaţa neso Descoperirile de a-
cotită lor îndrăzneală. cest soiu nu sunt atât
Mulţi dintre bogă de rare, deşi aceasta
taşii refugiaţi din Ru din urmă, fără îndo
sia au reuşit cu toate ială, e cea mai sen
acestea să ia cu ei zaţională. Nu demult,
o parte din obiectele tot un asemenea te
preţioase pe care le Delegaţii guvernului bolşevic inventariază comoara prinţului lusupof, pe care o zaur, dar mult mai
apreciază la o valoare de 50 de milioane ruble. Ceeace se vede înaintea dele
posedau,—cu deose puţin valoros, a fost
gaţilor este numai aur şi pietre scumpe, adunate cu mare grije de prinţul lusupof.
bire bijuterii, — şi ei scos la iveală în
trăiesc până astăzi din vânzarea ace tate enormă de tacâmuri şi farfurii împrejurări identice, într’o casă
stora : scumpe fărămituri ale luxului de aur şi de argint, obiecte de artă particulară, care a adăpostit vre
de odinioară, pe care le dau acum lucrate în metale preţioase, bijuterii me de doi ani serviciile Comi
în schimbul unei bucăţi de pâine. vechi şi tablouri, în valoare cam de tetului de ajutorare american. E
La Londra şi la Ncw-York, de pildă, 50 milioane ruble-aur. Nădăjduia, de probabil, că şi celelalte palate
p se face un negoţ foarte întins de sigur, să Ie regăsească, în ziua când ale fostei aristocraţii ruseşti, rezervă
asemenea giuvaericale, care au a- Rjsia va fi fost eliberată de sub ju asemenea plăcute surprize, cu care
parţinut cândva conducătorilor Ru gul cârmuirii sovietice, care părea lăcomia Sovietelor a început să se
siei de ieri. Diamántale care au stră atunci, tuturor, trecătoare. obişnuiască şi le caută.
lucit câteva generaţii de-arândul la Palatul prinţului lusupof a fost Comoara prinţului lusupof va fi
curtea Ţaruiui se negociază astăzi, transformat de bolşevici într’un mu întrebuinţată, fără îndoială, pentru
*ca oricare altă marfă, în prăvăliile zeu militar. Acum trei săptămâni, a se acoperi cheltuielile mari ale
marilor bijutieri din străinătate. şeful paznicilor observă oarecari cră propagandei bolşevice. Stăpânul a-
Insfârşit, alţii s’au resemnat să-şi pături ciudate într'o parte mai a- cestor minunăţii ascunse cu atâta
;
îngroape în pământ sau să-şi aşeze scunsă a zidăriei, şi, crezând că e gr je a aflat zilele trecute, că as
în ascunzători bogăţiile pe cari nu vorba de o stricăciune care ar tre cunzătoarea sa a fost descoperită.
, izbutiseră să le pună la adăpost. bui reparată, dădu de veste direc Încă o iluzie mai puţin, în aştep
Acesta a fost cu deosebire cazul torului muzeului. Acesta, examinând tarea problematicei reîntoarceri...
