Page 3 - 1926-26
P. 3
27—VI. 1926----------------------------------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 251
o brazii pâr in te lui nu se va gândi 0 călătorie în America
de zece ori până să cheltuiască ne
folositor un ban? — înfrângerea de VICTOR RÀKOSI
ori cărei semeţii în ţaţa nemărgini
tului din natură, apropierea şi mai trad. de I. CONST. DELABAIA
strânsă de cei de acasă, de cari,
uneori învăţătura poate să te în Una din cele mai norocoase zile Stiânsei măna moşului şi o pornii
străineze... y ale mele, a fost de sigur ziua când deadreptul la Ministerul de Interne,
Nu cunosc alt mijloc de mai ho dl Redactor mi-a făcut întrebarea : ca să-mi scot paşaportul.
tărâtă şi puternică îndrumare pentru — V’ar plăcea să faceţi o călă La secţia paşapoartelor, funcţio
clasa cultă, la noi şi azi în forma torie în America? narii sunt tare politicoşi. Cum am
ţiune, pentru formarea unei tradiţii — De sigur. spus că-mi trebue un paşaport, un
a sale, decât acest contact cu na — Atunci veţi reprezenta ziarul tânăr blond, bagă îndată tocul în
tura, mereu reînoit, al tinerilor elevi nostru la expoziţia din Chicago. călimară.
şi studenţi... Procuraţi-vă un paşaport. — Numele, ocupaţia, totul mer
Atunci mă gândii, ce voi face cu gea de minune. Când mă întrebă
*
nevasta mea. Etelka e foarte ner unde plec, îi spusei, tremurând de
voasă, a cetit multe romane în care bucuri :
Şi totuşi azi întâlnim tineri cari oamenii s’au înecat cu vaporul. — In America.
nu se duc bucuros acasă-în. vacanţe. Apoi nu prea avea o ideie lămu Tânărul sări în sus, parcă l’ar
Am auzit chiar cuvântul vestitor de rită despre starea de lucruri din fi pişcat cineva de picior. Mi se
rău: „M'aşi duce acasă, dar mă America. Ştia că America a fost puse în faţă şi se uită lung la mine.
plictisesc!“ Dacă vacanţa ar ţinea descoperită de Columb, dar, din — Atunci nu pot să vă fac pa
trei-patru zile. să şi vadă părinţii, câte s’au întâmplat după descope şaportul.
fraţii şi surorile. Dar, mai mult, ce rire, îşi am’nteâ numai de unele — De ce?
ar face acasă? Se plictisesc! cazuri când enropenii au fost ju- — Atunci tiebue să aduceţi un
Şi, rămân în birouri, rămân la pu ţi de vii de canibali şi alte câ act de consimţimânt şi o legitima
masa de copist, pentru plimbare de teva nenorociri. Trebuia să fie pre ţie delà poliţie.
seara pe străzile asfaltate! Sunt gătită cu toată cruţarea. . — Ei, dar până le capăt pc a-
tineri mai mari, de amândouă sexele M’am dus dar mai întâi la un cestea, trebue o mulţime de vreme.
cari nu se duc bucuros acasă în va chiul nevestei mele, la Guşti baci. — N’aveţi cunoscuţi, aici în Mi
canţa de vară. Se plictisesc! Ce să L-am ales pe dânsul pentru rolul nister? Adresaţi-vă la aceştia.
facă într’un sat sau tntr’un orăşel de pregătitor. Faţă cu nevasta sa, Aveam acolo trei cunoscuţi, un
pe provincie ? n’am putut vorbi, fiindcă ştiam că „domn funcţionar“. Unul mă tu
Se poate cineva plictisi în mijlo o să bată toba înainte de vreme. tuia, cu al doilea eram per tu. iar
cul naturii, în mijlocul părinţilor şi Am făcut semn bătrânului să vie pe al treilea, îl tutuiam eu.
fraţilor, a satului întreg ? Nu simte cu mine în camera lui de lucru, Întâi am căutat pe „înaltul func
ce rădăcini adânci îl trag spre locul — Dragă unchiule, v’aşi ruga ţionar“.
natal? Nu are o vorbă bună de să-mi faceţi un serviciu într’o afa — Servus, cu ce pot să te ser
spus, un sfat de dat celor ce se cere neplăcută. vesc?
mândresc cu domnia lui ? Şi a uitat — Ei, ce s’a întâmplat? — M’aşi ruga frumos de o pro
şi de ceasurile de entuziasm când — Am de gând să plec în Ame iecţie ...
jura să muncească pentru „binele rica. — O slujbă...? Hm... Hm...
neamului ? u Ţeava ciubucului trosni între din — O, nu...
Cafeneaua, bereria, barul, asfaltul ţii moşneagului — O subvenţie pentru ziar?
st rade lor oraşelor mari i-au distrus — Ce dracu?! — Doamne fereşte, numai o pro
aşa de îngrabă ori ce bucurie a — Da, la expoziţie. Ştiţi, drumul tecţie morală.
vieţii ? are primejdiile lui, dar eu nu mă — Aşa, foarte bine, şi despre ce
Dacă-i simte încă avântul, chiar sperii de astea, numai de nevasta e vorba?
de-ar bate din aripi ostenite, să mea îmi pare rău, ea n’are idee... — E vorba numai de o legiti
meargă acasă, în mijlocul naturii, Unchiul Guşti îngălbini. Sări în maţie pentru mine.
în mijlocul năcazuritor reale, al sus de pe scaun : Faţa înaltului funcţionar se lu
suferinţelor cari nu-s închipuite ca — Ce aveţi, unchiule? Să v’a- mină şi îndată îşi lua pălărie.
ale sale de multe ori, să se apro duc un pahar cu apă? — Să ne dăm jos la secţia de
pie de trunchiul din care a odrăzlit — Nu, lasă ; pe câte vreme pleci ? paşapoarte. Aranjez îndată chestia.
şi să iea putere, înţelepciune, bucurie, — Nu ştiu, cred că în două luni, Ne coborârăm în subsol. Pe cu
avânt, de la izvoarele vieţii. fac drumul. loar, înaltul funcţionar mă întrebă:
Mai mult folos va avea, chiar — Aşa? Da. adică, unde vrei să călătoreşti?
dacă ar fi să se hrănească numai — No; nu-i aşa, unchiule, o să — La America.
cu mălai şi ceapă, petrecându- şi va fiţi aşa de bun s’o pregătiţi pe — Aşa ? Hm ...
canţa în mijlocul naturii, intre ai Etelka... E atât de sperioasă... — Cu aceasta, se opri, îşi în-
săi, decât dacă, rămânând la oraş, — D’apoi, o iei şi pe dânsa? cheiâ haina până la gât, îşi bagă
va putea admira în fiecare seară — A, nu, numai aşi vrea s’o de mâinile în buzunare şi grăi cu glas
zece rânduri de dansatoare la cutare prindeţi cu gândul că plec. Voiţi trăgănat: e tare departe.
bar, într’o atmosferă înăcrită de s’o faceţi, baci? — Asta-i adevărat.
tutun şi de mireasma viţiului, — O fac, •— Ai un certificat deja poliţie?
C . j
