Page 6 - 1926-26

Fag. 254 C O S I N Z E A N A ------------------------------- 27—VI. 1926

PARLAMENTUL ENGLEZ miile de case, peste square-urile
veşnic verzi, peste podurile grele
ce prind ca scoabe enorme de oţel
de I. OLIMPIU ŞTEFANOVICI-SVENSK trupul de apă tulbure al Tamisei —
da, atunci îm pare că glasul meta­
Dlui Prof. Mândrescu, iubitului meu lic liniştit, grav, şiferm, e însăşi vocea
îndrumător, în semn de cinstire.
poporului Englez.
Alături de Westminster Abbey*) In altă parte scena unde profe­ Liniştit, grav şi ferm!
se ridică turnurile înalte ale Parla­ sorii şi studenţii din Oxford sunt 10 VI. 1926 British Museum.
mentului, »mama parlamentelor" somaţi să recunoască autoritatea
cum zic cu mândrie Englezii. Parlamentului.
In vecinătatea acestuia e statuia Iată şi un chip ce-ţi închipueşte
lui Cromwell, marele luptător îm­ pe Crist alungând cu biciul pe ne­ UNEI STRĂINE
potriva regalităţii tiranice a lui Ca- chemaţii din templu.
rol 1., cel care şi-a pierdut capul E Cromwell disolvând „cu tori-
pe eşafod la sfârşitul unei războiri panul“ o adunare ce nu mai înfă­ Ji-e trupul râul cristalin
în care voinţa naţiunei avea să-l ţişa poporul. Ce şerpuieşte peste lunci,
învingă. lopindu-şi farmecul divin
In una din multele săli ale Par­ ' * v In ondulările-i adâncit
lamentului, o tablă de metal pe * •
podea aminteşte locul unde a fost „Camera Comunelor“ — cu sacii
judecat şi osândit acel rege al cărui roşii în mijloc, ce cheamă în minte Ji-e gura rod însângerat
chip neobişnuit de frumos îl cu­ sacii de lână din Parlamentul de Cu sâmburi de mărgăritar,
noaştem din vestitul portret al lui pe vremuri — pare neobişnuit de Şl părul aur măcinat,
von Dick. mică. Dar e vădit că o astfel de Şi fruntea tâmplă de altar i
Când auzi bătăile din ceas în sală e un mai potrivit loc de con­
ceas ale „Marelui Ben“, ceasornicul sfătuire decât un spaţiu larg unde
din înaltul turnului principal ce se vorbitorul se simte parcă dator să Pe puful moale din obraz
vede prin palida lumină roşietecă a ţină un discurs sonor. Ca macii rătăciţi prin lan,
amurgului londonez; când vezi clă­ Cresc trandafirii de Şiraz
direa aceasta ca o minune veşnică Camera Lorzilor e un loc de sfat Scăldaţi în valuri de mărgean!
de piatră, greu îţi poţi închipui cât şi mai intim.
sânge, câte lacrimi, şi suferinţe s’au Ce frumoasă e clădirea aceasta Priviri de fulger şi furtuni
cheltuit ca Parlamentut Eng'ez să de horbote îa piatră, cu ascuţitele
fiinţeze şi să fie viu. unghiuri gotice, într'o zi cu ceaţă. Cutezătorilor împărţi,
In coridoarele lui frescouri po­ Când priveşti de pe malul opus, Ji-s ochii flăcări, doi tăciuni
vestesc în culori istoria luptei pe prin negurile gălbui ce plutesc dea­ Pe-o vatră albă aruncaţii
care naţiunea a dat-o pentru ca supra râului tulbure aproape tăinu-
durerile’ şi dorinţele ei să afle cu­ indu-1, îţi pare că Parlamentul se Dar când şurâzi, — crâmpei de vis,—
venită rostire... înfiripează din chiar neguri şi ape
Iată pe Carol cerând în parlament ce se prefac într’o elegantă şi ară­ Anini de buzele-ţi fierbinţi
să i sc predea cei „cinci mem­ toasă clădire de piatră tare. Amă­ Comoara dorului, trimis
brii“ pe cari într’un alt chip îi nuntele se topesc şi dincolo zidirea Să surpe vechile credinţi!
vedeam refugiindu-se cu o barcă pe răsare ca un bloc minunat tăiat
Tamisa. măiestru de un artist uriaş şi răb­
Un alt tablou înfăţişează pe unul dător din sânul unei stânci. Aşi vrea minuneo să te ’ngrop
din predicatorii cari înainte de în­ Uriaşul e poporul englez iar stânca Pe veci în sufletu-mi plăpând,
jghebarea deplină a a Armatei Mo­ e voinţa tare a unui neam iubitor
del a lui Cromwell,. aprindeau în de sfânta libertate: Să fii al mângâierii strop
gloatele Londrei dragostea de li­ Svârlit pe-arşiţa mea de gândi
bertate şi stârnea rezistenţa Capi­ Britons never shall be slaves **)
talei împotriva opresiunei. ’ Ci din turburi ceţuri de vremi s’a D. Psatta
ivit această instituţie unică în lume.
Un alt chip ne arată pe membrii Ea era menită să devină „mama
Parlamentului silind pe preşedintele parlamentelor“ atât în lumea anglo-
— ce anunţase dorinţa regelui ca saxonă cât şi în restul pământului.
parlamentul să fie disolvat — să
şadă pe scaunul de cinste ce îl *
dase naţiunea pentru a o reprezenta * *
pe ea. In amurgul nordic aud bătăile
Iată şi romantica fugă deghizată grave ale orologiului din „Big Ben“
a lui Carol al doilea, şi trunchiul şi-mi pare că sonora vibraţie de
scorburos de stejar unde s’a tăinuit aramă ce se revarsă laig peste
de teama urmăritorilor săi.

♦) Vezi Cultura Poporului, W. Abbey **) Britanicii nu vor fi niciodată sclavi.