Page 3 - 1926-44
P. 3

31-X. 1926                                  C  O  S  I N  Z  B  A  N  Â  - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  Pag. 427

     N E M       U L Ţ U M         I R I         FRUMOASELE OACHEŞE ROMÂNE

        — DINTR’UN CARNET —                           Eu nu ştiu ce să cânt la voi întâi:
             de I. AGÂRB1CEANU                        Arcul sprincenelor,
                                                      Amurgul genelor,
                                                      Scânteia râsului,
       Nu  mai  e  dascăl  Ia  noi  de  trei
     ari, Bădiţă Vasilie, zadarnic vreai              Roza surâsului?
     să-l întâlneşti. Dacă nu-ai fi spus              Eu nu ştiu ce să cânt la voi întâi!
     ce gânduri ai nu mai făceam, dru­
     mul îozadar pân aici. Dar vezi că                Crimii mânilor,
     aşa eşti dumneata. Iţi place să des-             Fagurii sânilor,
     coşi lucrurile singur. Mare pagubă               Săgeata pulpelor,
     pe sat, zici dumneata, das par’că noi            Şerpuirea
     nu  ştim?  Cât  l-am  rugat  să  mai             Ca şi aceea a vulpelor?
     rămână,  satul  întreg  cu  popa  în             Eu nu ştiu ce să cânt la voi întâi!
     frunte. Dar tot omul cu năcazurile
     şi cu viaţa lui. Bădiţă Vasile. înţe­            Credinţa, iubirea,
     legem şi noi că nu mai poate ră­                 Sărutarea,
     mânea!  Dumneata  îl  ştii  plin  de             îmbrăţişarea,
     copiii  mărunţei  dar  acum  copiii              Dragostea de mamă?
     crescuseră, şi trebuiau daţi la şcoli,           Eu nu-mi dau seamă
     la meşteşug. Şi cu plata lui din sat             Ce aş putea să cânt la voi întâi!
     nu mai răzbea.
       — De, par’că la oraş i va fi mai               De nu mi-ar trece ani tinereţii
     uşor! Nu ştiu eu!                                Să nu văd cum s’apropie bătrână
                                                      De departe,
       —  Ce ştii dumneata e nimic, pen-              Pe calea bătrâneţii
     trucă eşti un om singur şi câştigi
     bine. Dar dascălul o duce greu şl                Nemiloasa moarte
                                                      Ţinându-şi coasa’n mână —
     la oraş. L-am întâlnit eu de câteva              Ca voi frumoase oacheşe românce
     ori, şi l-am văzut de pe faţă. Dar               Să mă îmbelşugaţi cu darurile
     mi-a spus şi dumnealui. Insă omul                Fiinţei voastre ca să uit amarurile —
     sărac, trebue să şti dela mine bă-               Căci Dumnezeu cel bun, cel mare,
     diţul meu, nu se mută dintr’un loc
     intr’altul pentru a-i merge mai bine             In milostiva zi de înzestrare
                                                      Prin voi le-a dat întregului pământ
     ci pentruca să-şi poată înnoda să­               Să ţină trează flacăra vieţii
     răcia.  O  duce  greu,  dă  şi  poartă           Din leagăn până la mormânt.
     copii la şcoală. Că vezi dumneata
     şcoala se vede că-i scris să fie meş­                                       Volbură Poiană Năsturaş
     teşugul după care trâesc domnii. Ei
     n’au pământ nici car cu boi, nici
     plug  în  brazdă.  Ce  să  le  lase  la   domn?  Cum  vine  vorba  asta?  îl   şi pe cei ce trăesc după condei şi
     copii moştenire? Până era dascălul   întrebai.                          după, carte. — De, parcă dascălul
     Vintilă la noi decâttori nu ne-am     —  Dapoi aşa, bădiţă Vasilie, că   Vintilă  şi  cât  a  stat  la  noi  după
     mâncat  în  vorbe,  eu  spunâodu-i   la noi în sat, cum şti dumneata bine, carte  ar  fi  trăit!  Ce  se  aiegea  de
      câ-i mai bine de domni, el râspun-   a fost moşie domnească destulă, aşa  el, cu o casă de copii, dacă rămâ­
     zându-mi câ-i mai bine de plugari. Şi                                   nea să trăiască din plată? Dar lua
                                         că  la  împărţirea  pământului  nici
     se jun că de-ar avea pământ, de-ar   ţiganii n’au fost uitaţi. Toţi au că­  cu arândă pământ şi fânaţ, şi lucra
     fi legea pământului aşa făcută să   pătat câte un jugăr. Dacă un ţigan  în rând cu plugarii. Dacă aşa spu­
      dea şi domnilor cari trăesc la sate   a căpătat atât, un dascăl român nu  ne legea, apoi mare nedreptate s’a
     pământ, nu s’ar duce nicăiri ba şi   putea  căpăta  de  zece  ori  atâta,  şi  făcut  cu  dascălul  Vintilă!  Iţi  voi
      doi  copii  şi-ar  ţinea  lângă  el  să   pe vecie? Zice că s’a dat întâi pă-  spune, fără supărare, bădiţă Vasilie,
      scoată plugari din ei. Pe semne era   pânt celor ce au fost în bătae. Da  că domnii cei mari când aduc legile,
      sătul şi el săracul de domnia lui.   dascălul n’a fost? Sărac de maica   o  scrintesc  adeseori.  Ce  folos  că
      Şi  spun  drept,  bădiţă  Vasilie,  eu   lui!  Trei  ani  şi  jumătate  a  bătut  treizeci de ţigani din sat au căpătat
      mult mi-am bătut capul să aflu cu   toate fronturile. Cărunt s’a înapoiat, câte-un jugăr de pământ? Sunt har­
      cât  e  mai  bun  un  ţigan  decât  un   şi cu sufietul acru de-atâta măcel,  nici să-l lucreze? Am scăpat să nu-i
      domn de român.                     încât cred, că n’o să se mai înse­  mai ţinem de pomană iarna. Ei tră­
        Cum mergeam amândoi cu paşi      nineze nici odată. Nu era vrednic  esc  şi  acum  din  zilerit  vara,  iar
      domoli pe uliţă, întorcându-ne dela  şi el de-o bucată de pământ?      iarna cu traista după bucăţele, cum
      casa UDde ştiam că locueşte dască-   —  „Vezi că pământul trebue să  îl şti. Ştiu că români n-ar face din
      lăl Vintilă, mă oprii şi-mă uitai în­ ajungă în mâna acelora care-1 mun­ ei cât e hăul, dar să ne şi ferească
      tins la rudenia mea. 11 ştiam că nu  cesc", zic eu aducându-mi aminte de Dumnezeu de aşa pacostei Să-i fi
      se fereşte de batjocură, că !imba-i  expunerea de motive ale reformei  văzut  în  anul  cel  dintâi  după  ce
      neaşezată. Dar nu vorbea în batjo­ agrare.  Tot  voi,  plugarii  v’aţi  fi  le-au  dat  pământ  şi  drept  de  vot
      cură. — Un ţigan mai bun e ca un   oţărât dacă i-aţi fi văzut cu pământ la alegeri! Se scrintiseră de tot şi-
   1   2   3   4   5   6   7   8