Page 7 - 1926-44
P. 7

31—X. 1926 ------------------------------ - - - - - - - C  O  S  I N  Z  E  A  N  A  - - - - - - -

            Preotul satului, un moşneag îm-     Preotul  se  apropie  de  masa  lui   BucurjaS'i d aşa ispravă fo met a
          bătrinit în slujba molitvelnicului şi  de  scris,  rupse  o  foiţă  de  hârtie,  se întoarse repede acuSa. C.ua iu
          a cunoaşterii de oameni, era vestit  pe care scrise cuvintele „aqua sim­ gata când bărbatul veni dela câmp
          în  tot jurul  ca un  mare  meşter în   plex“ şi o hpi asemenea farmacis­  şl nevasta potrivea chiar masa ca
          lecuirea boalelor nu numai suf eteşti  tului dela oraş pe sticlă. Ii zise apoi  să facă rostul mâncării. Se repezi
          ci şi trupeşti.                     femeii:                             la  vatră  ş’-şi  făcu  de  lucru  pe  la
            —  Siai bărbate că* ţi dau eu de    —  Ia sticluţa asta, şi ţine minte   oale ca bărbatul să n’o vadă cura
          leac — se gândi femeea şi se repezi  ce-ţi spun. Picăturile sunt scumpe  îşi duce sticluţa la gură. IntFo clipă
          la părintele.                       şi e păcat să le prădezi Gr j şte-le  işi umplu gura cu picăturile minu­
            — Sărut mâna, părinte, zise fe­   ca ochii tăi din cap. Ţine sticla în   natului leac. Puse cina fără să zică
          meea intrând în casa preotului.     sân şi când bărbatul tău pune pi­   o vorbă.
            —  Dzeu să*ţi dee bine, Mario,    ciorul în prag, tu pune repede sticla   Mare  fu  mirarea  bărbatului,  că
          răspunse preotul potrivindu-şi oche­ la  gură  şi  ia  pe  limbă  câteva  pi­  de astădată nevasta nu-i zise vorbă
          larii pe frunte.                    cături. Dar nu cumva să te ispitească  legănată. Doamne, ce minune s’o
            —  Binele, părinte, a cam fugit de gândul să le îngh ţi, că atunci lea­  fi întâmplat, gândia omul nedume­
           mine, zise femeea cftând din baerele  cul nu mai are nici o putere. Când  rit. Şi cum sta la masă potolindu-şi
           inimii.                            îi  simţi  că  picăturile  ţi  s’au  topit  foamea  aştepta  din  clipă  în  ciipă
             —  Cum aşa, zise preotul, ai dat  pe  limbă  ieşi  în  tindă  şi  mai  ia  să isbucnească furtuna. Dar furtuna
          de vr’o pacoste, femee?             odată  câteva  în  gură.  Asta  să  o  nu se ivea. Şi bărbatul prinse curaj,
             —  Pacoste cam mare, părinte, nu  faci de patru cinci ori după oialtâ  începu să-i povestească liniştit is­
           mai pot trăi cu omul meu. Mă ocără,  până ce vei simţi că ţi s’a domolit  pravă de peste zi, mai făcu o glumă
           mă batjocureşte şi mă stâlceşte cu  bărbatul.                          două şi seara trecu fără pricină.
           bătaia. Nu-i zi lăsată de Dumnezeu   —  Aşa am să fac.                    — Ce leac minunat, îşi zise fe­
           să am şi eu o clipă de voie bună     —  Şi când, îi vedea că bărbatul  meea  după  câteva  zile,  cum  mi-a
           ca toţi botezaţii. In casa noastră e  se răsteşte la tine repede-te afară,  schimbat bărbatul, de stau să nu-1
           numai noureală, vifor şi furtună, ca  trage  o  duşcă  din  sticluţă  şi  în-   mai cunosc.
           în fundul iadului. Nu, nu mai pot.  toarce-te  în  casă  fără  teamă,  că   Şi  cu  încetul  se  sălăşlui  pacea
             — L^s, Mario, nuţl-o lua pe inimă  n’are să-ţi poată face nimic. Ai în­  şi liniştea în casa lor şi femeea n’a
           — răspunse preotul. După pioae vine  ţeles?                            mai avut lipsă să meargă la preot
           totdeauna vreme bună. JVUi rabdă     —  „înţeles  părinte,  Dzeu  să-ţi   să-i umple sticluţa cu leacul minunat,
           şi tu şi mai aşteaptă, doar s’o mai   dea sănătate şi bine.            caro- nu era altceva, decât apă curată.
           înviora şi bărbatul tău. Toată casa
           îşi are năpasta ei, oamenii se mai
           ceartă, să mai prind la vorbe aspre,                  DELA OPERĂ        — cum e dşoara Aaghei. Violetta
           dar trece şi iar se împacă.           Ar  trebui  să  incurgem  în  em>   dsale e franceză, nu-i în stil italian:
                                                                                   nu evidenţiază şcoala, nu se dis­
             —  Tocmai  de  asta  venii  şi  eu,  ţionalitatea şi vocabularul Iui Goethe,
           părinte, la Sfinţia ta. Mare nădejde  spre  a  putea  spune  ceva  despre   tinge prin bel canto, deşi cântă im­
           iju am, dară, tot atâta, am să mai  Margareta  dşoaiei  Andrea  Atighel;   pecabil, ci „joacă“, în primul rând.
           fac  o  încercare.  Lumea  spune  că   şi  tot  aşa,  ar  trebui  să  fixăm  co­  In  câteva  locuri  atinge  un  subtil
           Sfinţia ta şti multe leacuri tămă­  respondenţa dintre Violetta dsale şi   sublim, chiar prin jocul de scenă:
           duitoare şi m’am gândit aşa într’o  între tot ce i se acordă, munificent,   actul ultim, de ex., căci fizicul îi
           doară, poate-i şti vr’un leac şi pentru  de către spiritualitatea modernă da­  stă într’ajutor la realizarea unei a-
           omul meu.                           mei  cu  camelii.  (Căci,  desigur  se   mante ftizice. Irr în ce priveşte tri­
             — Ştiu, draga mea, din darul lui  poate  vorbi  de  o  înţelegere  tipică   lurile  din  actul  prim,  deşi  nu  au
          ^umnezeu  am  cetit  şi  am  învăţat  pentru aproape fiecare epocă. Pier­  cristalinitatea unui izvor clar, totuş
           şi  eu  multe  în  viaţă,  că  nu-s  de  rot, în concepţia „Louis quatorze“   denotă o te-hnică suplantată pe un
           ieri nici eu pe lumea asta. Om cerca se răsfrânge ca un panou decorativ:   organ vocal destoinic. O voce mlă­
           ceva şi pentru omul tău. Treci niţel  sup rficial  ; astăzi  i s’au  răsplătit   dioasă, foarte mlădioasă, fără a fi
                                                  c
           colea pe laviţă şi aşteaptă. Să văd  chinurile prin nimbul ce i-1 tremură,  forţată. Tot aşa de spontană a fost
           ce  -sfat  ne  dau  alţii  mai  învăţaţi  într’un  tablou,  deasupra  capului,   şi Margareta. In haina tradiţiei al­
           decât noi.                          Van G gh).                          bastră,  cu  părul  împletit  blond,  a
                                                     r
             Femeea se aşeză pe laviţă şter-     Violetta Valéry, eroina Iui Verdi,   fost de o duioşie cum poate nu şi-a
           gându-şi cu mâneca o lacrimă stoarsă  înainte  de  războiu,  când  trupurile   închipuit-o Gounod. Sopranul fraged,
           cu de-asila printre gene. Bătrânul   omeneşti clocoteau de forţă (mate­  pianissim  ca  o  iubire  de  fecioară
           îi pricepu repede meteahaa mai ales rialistă), era desconsiderată; astăzi   şi timid pe alocurea, a convertit la
           că îi cam prinsese vestea arţagului  e restabilită. Suferinţele ei găsesc   un idealism cast şi eteric. Din ac­
           mai de mult. Se ridică de pe scaun  ecouri în suf etele auditorului. Mai   triţa Anghel, chiar dacă am reţine
           şi ieşi. Nu trecu din vreme mai mult ales  la  noi  Traviata  e  agreată.  Şi   numai înghenuncherea înfiorată în
           decât ai nunTra până la 20 şi preo­ aceasta nu înseamnă că publicul stă   faţa dorinţelor lui Faust, aţâţat de
           tul se întoarse cu o sticluţă în mână.pe o treaptă inferioară muzicală —   Meph’sto, ar fi destul.
             —  Uite,  draga  mea,  am  dat  de  Traviata în streinătate, uneori, se dă   In  acest  fel,  ne  putem  face  o
           un leac potrivit pentru necazul tău.  la operetă I — deoarece aici, după  idee  despre  scenele  străine,  şi  de
           Nu-mi  prea  place  să  dau  leacuri   lăsarea  cortinei  i  se  citeşte  pe   astădată cele franceze. Din asemă­
           de băut, că strică rânza oamenilor,  faţă participarea la evoluţiile trage­ nările acestea, direcţiunea ar putea
           dar ăsta e bun şi n’are să facă nici  diei.  Atunci,  când  e  o  interpretă,   trage învăţături, iar publicul profit.
           un rău.                             care ştie să îşi impună ceeace simte                    Aurel Decel
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12