Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_117
P. 1

VOTUL  DE  LA  20  MAI -  OPŢIUNE  PENTRU



                                     VIITORUL  PROSPER  AL  PATRIEI



         PUPA  PATRU  LUNI  MN  AN                            ■   La  dispensarul  u-

                                                            man.  Aproximativ  zece    „Mi-e  dor  de  banala,  productiva
                                                            persoane  aşteaptă  să  in­
        Bilanţul economic al judeţului                      tre  la  medic.  Consultă          linişte  a  normalităţii  ...“
                                                            doar  doamna  dr.  Adria­
                                                            na  Gomotîrceanu.  „Cei­
                                                            lalţi  şase  sînt  în  teren.
            Iţe  la  Direcţia  judeţeană  de  statistică  Hunedoara-De-   Au  fost   de  dimineaţă
         -Va  no-au  fost  aduse  la  redacţie,  spre  a  li  date  publici­  toţi  aici   şi  au  plecat
          tăţii,  rezultatele  în  activitatea   economică  a  «judeţului   pe  sate"  —  spunea  d-ra
          pe  patru  luni  din  1990,  în  comparaţie  cu  cele  înregis­  Liliana  Gheara,   regis-              Interviu  cu  scriitorul  Radu  Ciobanu
          trate  în  aceeaşi  perioadă  a anului  trecut.
                                  tu  procente   In  procente                                                 de  care  nu  mă  credeam   panii.  O  conduită  sobră,
                                                fată  de
                                    faţă  de    realizările  0 zi  la  Dobra                                  capabil,   întreaga  campa­  ■ demnq  şi  fermă,  .  refuzînd
                                   program                                                                    nie  electorală.   M-am  de­
                                                din  1989                                                                             manifestările  gregare,   de
           ■                                                                                                  cis,  în  cele  din  urmă,  ca   stradă, , şi  atacurile  la  a-
                                   Pe   pe     Pe    pe
                                  apr.   4 luni  apr.   iiu n i                                               simplu  simpatizant,   pen­  dresa.  altor  partide,   dar
                                                            trator  medical.   Oame­                          tru  o  formaţiune  care  nu
                   7.              2     3       4    5                                                                               exprţmîndu-se,   în  schimb,
                                                            nii  sînt  vădit  nemulţu­                        ambiţionează  să  cucereas­  concis,  exact  şi  la  obiect
                                                            miţi.  De  ce ? •   Nu  se                        că  puterea  dar  care  e  de
        Producţia  marfă  indus-                                                                                                     prin  glasul   unor.  oameni
           trjal£                 99.9 102.4    're,7  72,3  respectă  ordinea  sosirii                       mare  viitor  şi,  sînt  sigur,   de  o . seriozitate  şi  compe­
        Prodţicţia ' fizică   la  prin­                     şi  intrării   în   cabinet                       va  avea  de  spus  în  Par­  tenţă  notorii.
                                                            •   La  ora  11,00  nu  exis­                     lament  un  cuvînt  greu,  u-
           cipalele  produse  indus­                                                                                                   -   Consideraţi  că  există
        triale                                              tau  seringi  şi  ace  ste­                       neori  decisiv,  în  toate  pro­  motive  de  nelinişte  în  a c
                                                            rile  (în  acele  momente
        —   energie  electrică    101.4  98,6 -  71,8  71,9                                                   blemele  importante  ce  pri­  tuala  conjunctură  politică ?
        —  huilă  netă            89,3  87,9    45,5  52,8  pregătea   trusa  îngriji­                        vesc  viitorul  ţării,  E  vorba   -   Din  păcpte,  da..  Există
                                                            toarea  Rodică  Josan).
        —  huilă  pentru  cocs  şi   95,2,  81,6  44,5  46,8  •   Marinela T rif din Roş­  -   Aţi  semnat  săptămîna   de   Mişcarea  EcologiStă,   la  o  parte  a  societăţii  o
           semicocs                                         eam,  cu copilul în  vîrstă   trecută  în  ziarul  nostru  un   care  m-a  convins  atîf  prin   propensiune  înspre   agre­
        —  fier  In  minereu      \9£  101,5    74,5  82,1  de  3  ani,  bolnav,  aflată  articol  în  care  vă  refereaţi   viziunea  realistă  şi  de  lar­  sivitate  şi  violentă.   Nu
                                                                                                              gă  perspectivă  a  progra­
        —  cocs  metalurgic       99,4  100,2   83,3  81,0                            la  dificultatea   conturării                   ştiu  cit  de  mare  e  această
        —  fontă                  102,1. 101,5  78,4  75,7         ESTERA  ŞINA       opţiunii  politica  în  actua­  mului,  cit  şi  p’rin  deviză :   parte,  nu  pot  s-o  evaluez
                                                                                      la  conjunctură.  Dv.  aţi  reu­  „Un  'om  curat,  într-o  ţară   numeric,  probabil  e  o  mi­
                                                           (Continuare în pag.  a  2-a)  şit  în  cele  din  urmă  să  vă   curată,  într-o  lume  curată".   că  parte  dar,  într-un  an-
                                  (Continuare  în  pag  a  2-a)                       fixaţi  opţiunea  în   acest   Curăţenia   în  sensul   cel   saqiblu   normal  şi  armo-v
                                                                                      sene?                   mai  iarg,  de  la  cea  a  stră­  ftioş,   nu  normdlitatea  şi
                                                                                       -   Da.  Deşi  votul  e  se­  zilor  pînă  la . cea  a  aeru­  armonia   reţin  atenţia,  ci
                    DONAJIE  A  CRUCII  ROŞII  DIN  R. F.  GERMANIA                   cret,  nu  fac  din  asta  nici   lui  şi  a   conştiinţelor  e,   fonul  ridicat  şi  discordant.
                                                                                      un  secret.  Şi,  întrucît  dia­  înfr-adevăr,  lucrul  de  care   Mă  neliniştesc   apoi  eflo­
                                                                                      logul   nostru  va   apărea   avem,  poate,  cea  mai  ma­  rescenta  lichelismului;  a  ca-
                                                                                      doar  cu  cîteva  ore  înain­  re  nevoie  acum.  O  cură­  . meleonismului,.   a  oportu­
                                                                                      tea  alegerilor,   cred   că   ţenie  mare,  aşa  ca  înain­  nismului,  persistenţa   unor
                                                                                      pot  să  vă  răspund  deschis,   te  de  Sfintele  -Paşti.   In   năravuri  şi  mentalităţi  sub­
                                                                                      fără  a  fi  suspectat  că  fac   sftrşit,  un  amănunt  pe'  care   umane,  lipsa  de  detaşare,
                                                                                      propagandă  electorală.  De   l-am  considerat  foarte  im­  de  obiectivare,'  . de   fair
                                                                                      altfel,  ar  fi  o  propagandă   portant  în  stabilirea  aces­
                                                                                      tardivă   şi  deci  ineficien­  tei  opţiuni  a  fost  şi  ceea   MINEL  BODEA
                                                                                      tă.  Am  urmărit  cu  atenţie,   ce  aş  numi  ţinuta  electo­
                                                                                      conştiinciozitate  şi,  în  une­  rală  a  Mişcării  Ecologiste
                                                                                      le  momente,  cu  o  răbdare  de-a  lungul  întregii  cam­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
                                                                                                                     Cu  ochii închişi ?
                                                                                       IN  ZIARUL  DE  AZI  ;
                                                                                                               La  uşa  redacţiei  noastre   I.G.C.L.  au-  intrat  în  apar­
                                                                                     U   Comerţul   -   între  co­  a  bătut  într-o  zi  domnul   tament,   mi-au,  scos  ;  şi
                                                                                        moditate   şi   incom­  Cheteleş  Ioan  din  Hune­  mi-au  aruncat  lucrurile  în
                                                                                                             doara.  Are  o  situaţie  deo­  faţa  blocului,  unde  au  stat
                                                                                        petenţă              sebită  cu . locuinţa.. Actup-   două  zile, -şi; două   nopţi
               Zilele  trecute  o  delegaţie  din  R.F.  Germania,  conduci  de  domr.ii   Jurgen  Schwu-                             nepăzite  de  nimeni,  Mi-au
           ţhow  fi  Berthold  Rudi  a  venit  la  Deva  cu  ajutor  umu.iitar   din  partea   filialelor   ■   Relatări  de  la  minele   ' Iul  apartament  de  confort   dispărut  atunci  numeroa­
                                                                                                             redus'  (străda  Rîndunicii)
           Crucfi  Roşii   din   oraşele  Hochsehwarzwald,  Sachingen,  Waldshut   (ţinutul  _  Kreis-   Paroşeni  şi   Petrila  nu  . corespunde  ca  spaţiu   se  lucruri  de  .valoare.  Du-,
           verband).   Mai  exact,  reprezentanţii  Crucii  Roşii   .vest-germane  au  adus   şi  donat
            Staţiei  de  salvare  a  Spitaki lui  judeţean  Deva,  autosal varea  din  imagine,  echipată   ■   Liceu   de  Muzică  şi   fam iliei. lui  formată  , din  .  pă  multe  drumuri. şi  oste­
                                                                                                             şase  persoane.  Â   ajuns  la
                                                                                                                                      neală,  mi  s-.a  dat  cheia  s$
            cu  toată  aparatura  necesară.  Mulţumind  pentru  acest  gest  umanitar,  domnii   dr.  Con­  Arte  Plastice  la  Deva  ziar  după  ce  a'  bătut  de   intru,  din  nou  în  aparta­
            stantin  Truşcâ,  şeful  secţiei  „Salvare  -   urgenţă"  şi  ing.  ec.  Ştefan  Crăciun,  directo­                       ment,  cu  promisiunea.  . că
           rul  economic  al  Spitalului  judeţean  Deva,  i-au  asigurat, pe oaspeţi  de  dorinţa  cadre­  ■   Caleidoscop  zeci  de  ari  la  . uşile  .Pri­  mi  se  vor  întocmi  actele.
                                                                                                             măriei  şi  I.G.C.L.  din  Hu-
            lor  medico-sanitare  ,din  judeţul  Hunedoara   de  a  întări  colaborarea  cu  organizaţii­                               ...Dar.  bucuria   familiei
           le  de  Cruce  Roşie   şi  cu  unităţile  medico-sanitare  din  R. F,  Germania.  (M. L.).       .  nedoara,  a  fost  în  audien­
                                                                                                             ţă  chiar  şi  la  C.P.U.N.  Bu­  Cheteleş  a  fost-  de  scurtă
                                                                                                             cureşti.   De  la  Consiliul  -   durată.  In  27'  martie  a.c.,
                                                                                                             Provizoriu  de  Uniune  Na­  seara,  a  găsit  un  bilet  pe
        |    „O  stajie   umblă   prin                                             no  şi  hoţie  ridicate  la  ran-   |   ţională  al  judeţului  a  fost   uşă  .încuiată  a  apartamen­
        I   Europa  —  stafia  cdfnunis-   O  poveste  cu  stafii                  gul  de  politică  de  stat.   -   îndrumat  la  ziar.  Este' în­  tului:  „Nu  forţa  uşa; • lu­
        J   mulai*.  Prin  aceste  vorbo,                                            Drumul  pînă  la  atingerea   I   temeiată   plîngerea.  dum­  crurile  le  ^găseşti  în  apar­
        |   scrise  cu  142   ani  în  ur-   întregi  decesul   de  fapt  al   trece  {sper)  cu  bine  peste   nivelului  de  azi  al  unei  jări   ,   nealui ?  :  tamentul  56  din  str.'  Rîn-
        "   mă,   a  pătruns   în   lume   unei  utopii.  România,  elibe­  criza  politică,  peste   criza   industrializate,   democraţi-   I   Primăria  din  Hunedoara   dunicii".
        I   idoea   de  ,  comunism.   In   rată  de  statutul  de  câmp   de  autoritate,  peste  criza  de   ce  de  tip  occidental   este   '   îi  • reproşează  că  a  intrat   —:  Apartamentul  era des­
        '   1989,  an  de  răscruce  pene  experimental  pentru  grefa­  organizare   şi  peste   criza   încă  lung  şi  anevoios.  Mul-   >   abuziv  în   apartamentul   chis  şi  hainele  ce  au  mai
        I   tru  omenire,   comunismul,   rea  unei  utopii  pe  o  reali­  intcr-elnică.   Vom  avea  de   te  spaime  ne  mai  aşteaptă   «   din  blocul  X  3,  str.  M.  Vi­  rămas  de   la ‘ prima  eva­
                                                                                                 un  lucru,
                                                                                   pînă  atunci.  Da
        *   aşa  cum  a   fost  imaginat  tate   socio-economica,   se   luptat  cu  o  economie  bol­  însă,  putem  fi  siguri :   din   |   teazul-  cuare  din  nou  mai  puţine,
                                                                                                          |
                                                                                                               —  Aşa  este— -  ne  decla­
        I  de  „bunicul1   Marx,  reali­  naşte  din  nou.  Insă   orice   navă  de  excrescenţe  mon­  ideea  de  comunism   nu  a   *   ră  domnul  Cheteleş;   Am   lucrurile  agonisite  do  mi­
                                                           struoase,  fruct  al  imagina­
                                   nou-născut,  oricit  de  sănă­
                                                                                                                                       ne  şi  soţie  într-o
                                                                                                                                                        viaţă,
           zat  de  „tătucul“
                          Stalin  şi
         '    „perfecţionat“  de  caricatura  tos  şi  viguros  ar  fi  el,  are   ţiei  unor   minţi   bolnave.   rămas  decît   o  stafie,   iar   I   intrat  deoarece  apartamen­  distruserîn-mare  parte.  Cu
         |   noastră  autohtonă,  a  dcce-   nevoie  de   o  perioadă  de   Lupta  cea  mai  grea,   însă,   astăzi,  în  pragul  mileniului  «   tul  ce-mi   fusese  reparti­  toate  încercările  nu-mi  în­
         '   dat  întru  Domnul,   maturizare.  Desigur   şi  so­  va  f i  lupta   cu  noi  înşine,   U I,  poveştile  cu  stafii  nu-i   I   zat  iniţial  era  ocupat  de   cap  trei  paturi,   iar   trei
         |   In  22  decembrie  1989,  clo-   cietatea  noastră  trece  şi  va   cu  mentalitatea  noastră  de­  mai  sperie  nici   măcar  pe  ’   altă  familie.  Am   fost  însă -
        \   potnle  care  bateau   a  bu-   mâi  trece   prin  clasicele   formată  de  45  de   ani  de   copii.   I  evacuat.  Prima  dată  la  1   ESTERA  ŞINA
         |  :  curie  au  dat  de  veste  lumii  boli   ale  copilăriei;   Vom  verbiaj  deşănţat,  de  minciu-  GHEORGHE  GRUN   A I  decembrie  1989.   Doamna
                                                                                                             ' Ijescu,  cu  o  echipă  de  la  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4   5   6