Page 5 - Cuvintul_Liber_1990_117

UMINICA, 20 MAI 1990 PAG. 5

P U B L I C I T A T E $ P U B L I C I T A T E • P U B L I C I L IC IT A T E

întreprinderea Munca şi viaţa oamenilor cărbunelui

minieră
Petrila preţuite la justa lor valoare

Argumentele împlinirilor

la ansamblul vast .şi com­ ea linie de... conduită ge? nează transportul de perso­
plex al mineritului carboni­ . uerală în gîndirca viitorului nal de la sectoarele 1 şi 2,
fer din Valea .fiului, între­ muncii noastre se cuvine - pe puţul central, şi duce la
prinderea minieră Petrila relevată atenţia acordată rea­ creşterea timpului util ; de
ocupă nn loc distinct, im­ lizării tuturor lucrărilor în lucru pentru transportul ma­
portant. Ea arai_o „istorie" deplină securitate şi pregăti­ terialelor. Ne îngrijim, de
de 130 de ani, cărbunele rii condiţiilor pentru extin­ asemenea, ca spre sfîrşitul.
fiind extras de la adîncimi derea, cu încă 10 la sută, acestui an să dăm în folo­
ce depăşesc 800 metri. Deci, începînd din ultimul tri­ sinţă o nonă baie pentru
condiţii de zăcămînt grele, mestru al anului în curs, a mineri, -cea veche fiind ne­
presiuni mari. capacităţii de producţie a corespunzătoare.
- Toţi cei ce muncim la unităţii, In aceiaşi timp, Argumentele hotărîţoare ale
I. M. Petrila - remarca irig. sîntem interesaţi spre orien­ împlinirilor dc pînă acum
A urelian Grosu, directorul tarea, nivelării blocurilor de şi alo optimismului sănătos
întreprinderii — ne facem Gxploaţare, redueînd în acest pe care îl manifestăm .faţă
un titlu de mîndrie din fel lungimea lucrărilor mi­ de soarta viitoare a pro­
tradiţia moştenită, dar, în niere de întreţinut şi scur- ducţiei ne sînt date de
acelaşi timp, preocuparea tînd traseele de transport şj conştiinţa valorii cedectjvu-
noastră de căpătîi o consti­ aeraj, cu tot ce decurge de lui nostru. Nu eşte de
tuie perpetuarea în timp a aici, respectiv economii de neglijat faptul că mina Pe­
acestei nobile meserii prac­ energie electrică şi personal, trila dispune de meseriaşi de Instructajul dinaintea intrării în sutberan vizează atît aspectele de protecţia -
ticată sub „cerul" de căr­ creşterea randamentelor, îm­ elită, cunoscuţi în. toată Va­ şi securitatea muncii, cît şi stabilirea „planului de bătaie" pentru obţinerea
bune al oraşului.' . Analiza bunătăţirea eficienţei pro­ lea Jiului, cum sînt jninerii de producţii, , superioare prevederilor de plan. i
realistă a situaţiei concrete- ducţiei- din brigăzile conduse , de
în care ne aflăm, descătu­ Pe o poziţie . privilegiată Ştefan Doroftei, Constantin ! Aitivitâţi
şată de „indicaţii preţioase", se află, In planurile noas-, , Dumitraşcu, Ion Bufa, Du­ Graficul... realizărilor
a permis consiliului de ad­ tre pentru perioada imediat mitru Mihai, Ştefan. Alba,
ministraţie elaborarea unui următoare, crearea unor con­ Nicu Stanca, Ştefan Kovacs, In întreaga .Valea jiului, despre I.M . Petrila se vor­ . complsxe
plan de acţiune cu bătaie diţii de- muncă tot mai bune Vasile Constantin, Alexandru beşte în termeni Jaudativi, fiind considerată o mină care
lungă, capabil să determi­ pentru mineri» In acest sens, Mezei, Aurel Grigore, .Ion „merge" bine. După cum relevă şi graficul... succese­
ne sporuri însemnate de la' sectorul 8, aerajul va fi Ciobanu - ' de la sectoarele lor „Ia zi", această apreciere este întru totul întemeiată: Nici măcar viaţa, dar-
producţie. Aşa de exemplu, trecut pe .staţia i — est, ceea de producţie, Dumitru , Litea- ^ *.j d c. Ia începutul anului şi pînă la mijlocul lunii mi-te munca în subteran
nu pot fi concepute
fără
in orizontul minus 150 ne ce va duce la raţionalizarea nn, loan Pop, .Petre Atujlo- .maţ, planul la - producţia de huilă a fost depăşit cu asigurarea aerului curat,
preocupăm de punerea în întregului : sistem de aeraj, roaie, Gheorghe Iuga, Con­ 6 943 tone; -.iş. - " V. ' respirabil. Această sarci­
funcţiune a unui sistem de îmbuuâtăţindn-sc , .substanţial stantin Stan,, Nicolae Santa, - - • numai . în prjmţle două săptămîni din această lună, nă vitală revine celor: ce
transport eficient, care să debitele. în sectoarele 4, 5 şi., Beniamin Ktss,- Aureli Do- au fost jextrase -peste prevederi 889 tone de cărbune ; activează în sectorul 8 ■—
ducă. la intensificarea ritmu­ 6. De actualitate este pu- ‘ i "• ,.productivitatea-, muncii în abataje indică un plus general, condus de ing.
lui de extracţie din stratul _ nerea îs .funcţiune a puţului : - branici — de lâ investiţii - şi de i ,38 tone pe post,' iar la nivelul minei procentul dc" Attila . Iszlai. De fapt, a-
o, bIodul JI. De asemenea, 3 - est, -care •, descongestio­ alţii. .realizare la acest indicator este de 108 la sută;
trjbuţiile colectivului - de
aici ,-sînt multiple : 1 ali­
i • • '
mentarea cu energie elec­
» B trică,, apă industrială şi
Prevenirea şi asanarea . nieră dispune de o forr potabilă, producerea şi
B focurilor endogene sînt Păstrarea unei valori supreme maţie. specializată în distribuirea agentului Hi­
» acţiuni care, dincolo de lucrările de foraj şi q draulic. de înaltă presiune
B efectele imediate din pla­ sui'âtorilor topografice. abatajelor. • închiderea alta care - se ocupă de­ pentru asigurarea- sus ţi-,
nul activităţii produc­ capacitate. Lâ două din­ • Profilaxia .unor' ase­ lucrărilor vechi în ter- montarea şi instrumenta­ nerii. lucrărilor miniere,
.B - tive, urmăresc păstrarea tre" ele, ‘ cele cu nume­ rea în zonă a cenuşii de Şeful • do sector ar. fi
rele. 135 şi 633, se lu­ menea- evenimente' are nienele stabilite' prin: nor­
unei valori supreme — me • urmărirea. compo­ termocentrală., .- ' vrut să-i nominalizeze
. » crează intens în vederea drept obiective: son­ „Paza bună trece pri­ ■pentru hărnicia şi prieejte-
• sănătatea, viaţa celor ce asanării lor prin găuri darea acoperişurilor ^con­ ziţiei atmosferei din spa­ mejdia r e a " — iată o zi­ rea lor pe toţi cei din
- B muncesc fn adîncurile de de foraj şi înnămolire. form normativelor # ur­ tele digurilor de - izolare, cală-pe care cei cc subordinea sa, însă dlii
B cărbune. Mina Petrila Zilnic, aici ’ se introduc mărirea '— prin personal prin recoltarea_ de probe muncesc în întreprinde­ lipsă de spaţiu, s-a oprit
.B ■ este înregistrată cu cinci aproximativ 70 tone de' tehnic şi măsurători de de laborator. * rea petrileană nu o ig­ la şeful, echipei . .de com-
» abataje închise din zona cenuşă de termocentrală. gâze — a actirateţii căr­ . - Gu titlu de bună expe­ noră, dovadă fiind/nu- presorişti Sabin Hagiu,
• de foc, ponderea lor fiind De - remarcat faptul că bunelui şi formaţiunilor rienţă, la I. M. Petrila / mărul redus de acci­ maiştrii loan Lugojaii,
B executarea - acestei lu -, cărbunoase din acoperi­ se cuvine subliniat fap­ Victor Albeanu, HanS
B în stratul 3, în blocurile crări şe face pe baza şul şi culcuşul stratului tul că, pe lîngă fiecare dente grave sau de in­ Theil, Viorel Teodosiu, su­
B zero, I şi IX. ' Sînt aba­ unor riguroase proiecte 3 • înnămoliroa preven­ sector de producţie*- sec­ capacitate temporară de dorul Nicolae Pîţ, electri-
B taje s frontale, de mare rezultate în urma mă- tivă în zonele limită ale torul de securitate mi­ cianui Adalbert Baeher,
B şeful echipei de tinichi­
ta * * mm * » m m m m * t«. i gii Petre Aprofirei şi al
celei de confecţii metali­
Are mina inimă ? ce Andrei ;Cosma. Eî şi
colegii lor sînt cei care,
în zilele de odihnă- pen­
tru .ceilalţi ortaci, execută
La această îptrebare, ras- , Dănuţ Rusu, : lori Mihanţa
’pund afirmativ toţi cei oare ; ţi lo â n D a p sînt deseori so­ cu multă conştiinciozitate
lucrează in sectorul VII, — licitaţi- să împărtăşească , din întreţinerea, şi . repararea
transport. • întt-aMev&r, ţţen- \ experienţa lor vuhum.izatori- utilajelor /.şi instalaţiilor,
tru o mină ’ca aceea de la lor de benzi de la Livezeni contribuind în aCCşt fel
Petrila, fluxul de benzi ! ţi Vedea dc~ Brazi. lăcătu­ la menţinerea în condiţii
de funcţionare ! a
optime
pentru 'transportul produc­ şilor VUidimir Cimpcanu, întregului flux de extrac­
ţiei, oamenilor ţi materia­ Alexandru Vasinca, Adrian
lelor pe orizontală - ţ i pu­ llnknezi. electricianului Ion ţie a .cărbunelui din sub­
ţurile — pentru- tramporlid Murculcscu ^ le revin merite teran:--După-ce; de eurînd,
pe verticală — reprezintă deosebite in asigurarea bunei au,_plis-;în funcţiune puţul
3—Est (cu efecte benefice
punctul nodal pejitru tot cc întreţineri ţi funcţionării
mişcă în întreprindere. Mon­ asupra fluenţei, transpor­
tate intre orizonturile plus fluxurilor de transport. tului de personal şi .ma­
50 ţi minus 100, benzile de lin elocvent exemplu dc teriale), ei îşi concentrea­
conştiinţă ţi competenţă au ză eforturile înspre îmbu­
transport, măsoară 4,5 km.
Din ăcesţ sistem complex oferit, recent, lăcătuşii din nătăţirea alimentării cu
fac parte ţi cele şapte pu­ echipele'de vulcănizatori con­ energie pneumatică' Ş>
electrică
a i minei, / prin
ţuri, dintre care patru, sini duse dp Dămiţ Galeş şi An­ prelungirea coloanei de
„la zi“ ţi trei „oarbe". La drei Boier., într-unul din aer pe puţul central/ ceea ■
,lumina zilei, activitatea sec­ schimburile de noapte, ban­ ce va crea o mai bună
torului. V II include ţ i o sta­ da nr. 6, montată pe plan corelare; între debit şl pre­
ţie de claubare a sterilului. înclinat ţi lungă de 320 m, siune. Gu spor se desfă­
Această... operaţie deschi­ s-n rupt la o agrafare din
să pe cord, întreprinsă de pricina neatenţiei manipu­ şoară şi lucrările de mo­
de
dificare
a sistemului
mg, Gheorghe Martori, şeful latorului. -După numai două /alimentare cu energie e-
sectorului V II - transport, nu
ore, circuitul de transport loctrică a blocurilor zero
s-a vm t a fi decît o ima­ -i T
gine a caţlruîui . complex în a fost repus în funcţiune,
- La „timona" maşinii de extracţie de Ia puţul orb nr. 15 mecanicul Lfviu cure îş i desfăşoară neîntre­ minerii reuşind astfel să
Marteniuc, unul dintre mese fiaşii de elită ai minei Petrila. rupt activitatea un colectiv recupereze timpul pierdut Pagină realizată Bă
destoinic, de mare probitate ţi să depăşeaŞcă .d.-'-dul de MIRCEA DIACONU
profesională. Ion Bulancea, producţie prevăzut.
«
«
€
«
«

«
«
<
«
<
«
«
l A A â l Al m.m A A A « i A l
«