Page 4 - Cuvintul_Liber_1990_117

p a g , 4 CUVINTUL LIBER NR, 117 # SÎM

P U B L I C I T A T E •• P U B L I C I T A T E • P U B L I C I T A T E •• P U B L I C I T A T E

Prin respectarea riguroasă a normelor de protecţie a muncii sporeşte rodnicia în abataje

Calificarea în pas
PE UN DRUM BUN UN NOU COMPLEX
eu modernizarea
Minerii de ia Paroşeni se înscriu prin- eim la mina Paroşeni Sînt^m optimişti, MECANIZAT
. tre -eef mai "hărnici oameni în rîndul co­ încrezători in forţa şi capacitatea fiecă­ Intr-o mină jn pare me­ minier.. Se află în plină
lectivităţilor de muncă din bazinul car­ rui angajat din subteran .sau de la su­ Vorbindu-ae despre canizarea cuprinde gproa- desfăşurare un curs de ca­
bonifer" al Văii Jiului, ceea ce, de fapt, prafaţă. Vreau să precizez urt fapt po­ mecanizarea aproape ,pe în întregime toate ope­ lificare a 30 de mineri şi
se concretizează în cafititâţile ,de cărbu­ zitiv, care îl înregistrăm cu multă satis­ integrală a extragerii şi raţiile —- de extragere şi două cursuri cu profil e-
ne cocsificabil externe, din, subteran. Se facţie: imediat după zilele fierbinţi ale transportului cărbune­ transport a cărbunelui la leetrio cu 65 de cursanţi.
poate afirma' că vă aflaţi pe un drum victoriei Revoluţiei din Decembrie anul lui, din interiorul mi­ suprafaţă — . este normal Chiar în această lună :se
bun, ascendent în ceea ce, priveşte extra­ trecut, minerii- electromecanicii n-au pă­ nei -Paroşeni, ing; R A ­ ca a tît. calificarea forţei va deschide un nou curs
gerea şi. expedierea către beneficiari a răsit fronturile lor de lucru, prevenind, DU POPKSCU, şeful bi­ de muncă cit .şi preocupa­ de' calificare pentru mese­
cantităţilor prevăzute de cărbune, dom­ unele surpări ce s-ar fi putut produce în ■ roului tehnic, ne rela­ rea continuă- pentru per-' ria - de electrician de mină,
nule inginer Gheorghe Marchiş, director subteran sau inundaţii. Aşa se face, că ta că acest proces este fecţionarea pregătirii pro- care va fi urmat de 30 de
al minei Paroşeni ? „Categoric, da. Deşi prin munca şi dăruirea oamenilor noş­ asigurat neîntrerupt, tn , fesionale, a ridicării ne-, tineri, - iar în lu n a' iunie
ne confruntăm cu unele greutăţi, cum tri, mina nu numai că a evitat regresul, aceste zile se pregăteş­ contenite a. gradului de cu­ se vor deschide* două
sînt trecerea de lâ exploatarea din stra- dar a fost în stare să extragă măi mult te intrarea unui nou noştinţe, tehnice să fie în cursuri eu profil minier
. tul 5, care e pe termina te, în stratul 3, unde, cărbune decît era programat. Şi toţi sin-’ complex în stratul 4, centrul activităţii consiliu­ pentru care există 58 de
însă, mai avem de înfăptuit o seamă de tem convinşi că prin măsurile ce ie apii- blocul 6, sectorul IV lui de administraţie al mi­ eereri. Să mai notării, că
lucrări de investiţii;' că mina se, află. cu - căm . in modernizarea proceSiiJui' ;de ex- de producţie, care este nei Paroşeni. De la înce­ - şase oameni 1 ai muncii de
două orizonturi în jbrrrp, datorită ■ unor tragere a cărbunelui, în-'.perfecţionarea- preluat de minerul şef putul anului şi pînă acum la mină Paroşeni au ur­
lucrări de investiţii rămase în urmă, pre­ pregătirii profesionale şi asigurarea celor de brigadă, Nicolae Mâ­ mat în acest an cursuri
cum şi' faptu l, că avem de realizat- un în­ ■ mai bune condiţii de .muncă şi viaţă ale.: nu. Se preconizează ast­ au prim it' certificatul de de specializare.' în mdseria
semnat volum -de lucrări de îmbunătăţire minerilor, -producţia dă cărbune a minei fel obţinerea a 600 to­ calificare încă' 58 de mun­ de mecanic pentru maşini
a aerajului general,.noi, toţi cei.ice mun- Paroşeni va creşte şi mai m ult".- ne cărbune pe zi. ţi t-ori, iar de curînd, 36 de extracţie, care s-au des­
de. ele vi au absolvit Şcoa­ făşurat la laboratorul de
la profesională . de' profil perfecţionare a personalu­
lui din Petroşani, iar alte
28 d e ; cadre tehnico-ingi-
Toată grija nereşti au urmat, tot în
cadrul laboratorului men­
ţionat, diferite cursuri de
pentru perfecţionare;
— Există, la tot măi
minei
viaţa m inerilor noastre dorinţa de polica­
mulţi salariaţi ai
lificare — ne sublinia sirig.
Ca la orice altă întreprin­ eazurilor, producerea acci­ Violeta Napa, responsabil
dere minieră, şi la mina dentelor nit se datorează cu învăţămîntul. Consiliul
Paroşeni respectarea nor­ necunoaşterii normelor de de administraţie al minei,
melor departamentale de protecţie a muncii, d ne- venind în sprijinul celor
protecţia muncii se urmă­ respectării lor, a indiferen­ care se înscriu pentru
reşte cu cea mai mare a- ţei unora. Fiindcă nici la examen în vederea . pro­
. tenţie de către toţi factorii mina Paroşeni nu se' face movării ' în categorii supe­
-răspunzători. Cu toate aces- rabat la calitatea instrui- rioare de salarizare; or­
tea, rezultatele nu sînt cele rilor, îndeosebi la prezen- ganizează ore de pregăţi-
scontate, adică nici aici nu tarea ■ zilnică ă momentelor ,re care s-au dovedit , a îi
s-a realizat încă idealul ca de N.T.S. Vreau să preci- stimulatoare în pregăti­
munca în subteran să se zez, că avem multă grifă rea şi însuşirea noilor cu­
desfăşoare în deplină secu- să desfăşurăm toate instrui- noştinţă teoretice' de către
~ ritate, fără nici un acei- rilr. cit şi „momentele zil- mineri sau electromecanici.
denţ, oricît de mic ar fi a- nice“ într-un mod cît mai Deşi I.M. Paroşeni dispu­
cesta. După cum ne decla- sugestiv, care' să stimuleze ne de o sală de cursuri
ra ing. CONSTANTIN JE- pe om în însuşirea, dar şi pentru şcoală de califica­
CU, de ' la Compartimentul respectarea regulilor de pra­ re. dotată cu mobilidr co­
de protecţie a muncii, în tecţia muncii. Aş putea respunzător, trebuie să
cadrul minei noastre acor- spune că instruirea zilnică semnalăm că biblioteca
dăm întreaga atenţie grijii pe care o numim „momen- şcolii nu dispune decît de
faţă de îmbunătăţirea con- tul N.T.S.“ am dori să fie „Manualul unic pentru
diţiilor de muncă. Acciden- ea „ziua bună" dată fiecă- mineri", ediţia 1979, fiind
tarea unui om, pe Unită ini miner sau electromeca- foarte necesare manuale
marea lui suferinţă fizică nic care intră în şut“. adecvate atît pentru profil
şi psihică, a familiei şale, -^ni notat că pentru îm- Mecanizarea, factor hotărîtor în sporirea producţiei de cărbune extras din miner cît şi pentru elec­
lasă în - firma sa şi un gol bunătăţirea calităţii instrui- tromecanici, precum şi re­
greu de înlocuit în meca- - rilor şi readucerea în ac- subteran. viste de specialitate.
nismul bine pus la punct tualitate a importanţei res-
al mecanizării muncii din pectării riguroase a norme-
abataje, pe fluxul de trans- lor de protecţie a muncii Victoria Revoluţiei din Decem­ gat, atractiv*. ; Este vorba despre
port sau al deservirii unor în minerit, pe Ungă in-
brie 1989 a adus şi pentru minerii Condiţii sociale montarea a două televizoare-morîi-
utilaje sau instalaţii minte- structăjul ce, are loc con- toare color, prin intermediul -căro­
re. Problema cu care ne form Ordinului 1319/1979, Păroşeniului importante îmbunătă­
ţiri în ceea ce priveşte condiţiile ra se vor prezenta minerilor pro­
confruntăm este numărul se va acorda o importau- superioare grame bine structurate, care în e-
destul de mare al acciden- ţă deosebită instructajului de muncă şi • viaţă. Consiliul de ad-
• ministraţie, .sindicatul liber, mani­ :.senţă cuprind" tot genul- de - infor­
telor. Şi, paradoxal, cel intensiv ce se .desfăşoară Breazului. Pentru satisfacerea ce­ maţii utile din viaţa şi . activitatea
mai mare număr de acei- trimestrial pe meserii. tn festă tot timpul un deosebit interes
dentaţi înregistraţi în acest acelaşi timp, zilnic la ■ sta­ pentru asigurarea celor mai bune rinţelor ca mai .multe ■ fam ilii de angajaţilor., cele . mai., diverse , .a-
condiţii sociale de muncă, petre­ angajaţi ai minei Paroşeni să-şi pe­ nunţuri, scurte informări privind .
tui îl constituie muierii; eu fia de radioamplificare vor treacă o parte din concediul de o- .- activitatea ce o desfăşoară sindica­
vechime în producţie, cu fi difuzate emisiuni în ca- cerii timpului liber cît mai recrea­ dihnă la mare, în Tabăra de 'va­ tul liber pentru rezolvarea 'probje-
experienţă în muncă ce de- re voi- fi tratate multiple tiv de către toţi angajaţii. Zilnic,
lâ cantina minei se servesc 1 300— canţă de la campingul .Meduza" ■ melor" ce le ' ridică munca şl vişţa
păşeşte 10 ani ! probleme ale respectării din Eforie Nord sînt amenajate cu
tn acest an, la mina Pa- normelor de protecţia mun- 1- 400 mese consistente,, cu meniuri minerilor, ; legătura . sindicatului "li­
variate. După cum aveam să aflăm tot confortul necesar 24 de căsuţe. ber cu Liga sindicatelor • miniere
roşeni a fost înregistrat un cii> prezentîndu-se atît acci- Aici a fost trimisă o echipă de,m e­ din Valea Jiului şi Federaţia mi­
accident mortal şi peste 30 dentcle produse la mina de la serviciul administrativ, se fac
eforturi c? în continuare să se îm­ seriaşi ai minei, care a pregătit nieră, comunicări ale consiliului de
de accidente cu incapaci- Paroşeni, dar şi la celelalte pînă la cel mai mic amănunt, p ri­ administraţie al întreprinderii pri­
ţaţe temporară. Deşi coefi- mine din Valea Jiului, cît bunătăţească condiţiile din vestiare
şi băi. Se are în vedere schimba­ mirea şi cazarea oaspeţilor noii sta­ vind necesitatea urgentării unor
cientul de gravitate şi , de şi cauzele lor, opiniile u- rea instalaţiilor sanitare la băi, ,in- giuni pe litoral. lucrări miniere, modul în (care -se
durată medie nu sînt sem- nor ortaci ai celor acciden- După cum subliniau şi ing. Ioan
nijicative, rămîne in aten- taţi cît şi ale celor în eau- troduceroa unui nou sistem de ba­ respectă normele de protecţie a
terii. cu reglaj individual a apei, Oprea — lider şi Iosif Grofcz; se­ muncii, prezentarea unor acciden­
ţia noastră eliminarea, du- ză. Tot prin ajutorul pro- cretar al sindicatului liber de la te şi modul în care puteau fi pre­
că se poate spune aşa, din pagandei vizuale se poate dotarea «vestiarelor cu 100 dulapuri
metalice, finalizarea lucrărilor la mina Paroşeni, se caută mereu so­ venite, diferite instantanee cultu-
concepţia minerilor a ne- face mai mult .pentru in-
atenţiei şi a indiferenţei staurarea unui climat de staţia de aşteptare a autobuzelor l a ' luţii 'noi, se întreprind diferite mă­ ral-sportive. , ;
ieşirea din întreprindere. Nu s-a suri ca atît mujica în subteran, cît Gu sprijinul şcolii populare de
„că merge şi aşa" respectare fără abateri a şi eondiţiile sociale şi culturale ale artă din Petroşani, se vor realiza
— Cum se explică fap- normelor de protecţie a scăpat din vedete nici folosirea cît
mai plăcută şi instructivă a timpu­ salariaţilor să primească noi valen­ şi prezenta scurte seriale oare să
tul că mai puţin greşesc muncii, luîndu-se o atitu- lui liber şi chiar a concediilor de ţe. Chiar , şi sala de apel, locul prezinte secvenţe mai importante
ncii antai ni decît ie i ex­ dine de eliminare a igno­
. odihnă. Minerii au la dispoziţia lor unde la intrarea în şut se întHneso din istoria muzicii şi a artei. Nu a'
perimentaţi ? Esie ceva în ranţei şi a riscului ce şi-l cabana „Găprişoara" cu 36 locuri toţi mineriţ, din* schimbul respectiv, fost uitat nici Campionatul mon­
legătură cu modul cum se asumă unii care dau do­ de cazare, unde angajaţii, în gru­ sp' .primeneşte*. Am ' remarcaţ şi dial dă fotbal: Prin intermediul te­
efectuează activitatea de ii\jţiativa deosebită a Comitetului
vadă de neglijenţă faţă de puri sau* cu familia îşi pot petrece levizoarelor, a imaginilor' înregis­
instruire ? ore sau zile libere. Spre sfîrşit de sindicatului liber ca în viitor, în trate, minerii vor fi informaţi cu
- în marea majoritate a propria viaţă.
săptămînă se organizează excursii afara emisiunilor locale gle sta­ operativitate • despre rezultatele ce
pe diferite trasee turistice la Tim i­ ţiei de radiofieare, în sala de apel se înregistrează la fiecare meci.
şoara, Geoagiu-Băi, Vaţa de Jos, a minei să se organizeze un sis­ Deci, o largă paletă de informaţii
■Băile. Felix, Herculane şi la Cheile tem informaţional prin video, bo­ de larg interes pentru toţi minerii.
Pagina realizată de SABIN CERBU