Page 6 - Cuvintul_Liber_1990_117

PAG. 6 CUVTNTUL USER N*. 117 • SIM8ATA, 19 MAI _ DUMINICA,,.20 JIA I 1990

C A L E I D O S C O P •OAIA m m '* *WMk ? 80ALA • PUTIWA §01H (I)

Puterea — în mîna oamenilor sănătoşi
KEFimu mo ! Puterea este urt feno­ tate de mişcare şi acţiune, fais I A nu crede, ca om,
A — -O — —-—1 *
re, permanent sau P . m r. rs presupune o în nimic este un lucru jal­
men social definit drept
(fafă
pe cînd dragostea
„capacitatea si voinţa de
de conduşii
nic, a crede te dogme este
a impune eeferialţi; pro-
relaţie de dependentă. La
extrem Cţe periculos I
ce duce atrofierea simţu­
Şi apoi, capitolul
infi­
prîa orientare valorizatoa­
n& j
trecâ*
rului, tendinţa de a accen­
tare sau secundare
IOT " ţwpfWiyw (• rwWfpu lui obiectivitătii şi adevă­ nit ol boltlor psihice ca • î
unor*
este un raport social, pre- tua propria persoană, re- suferinţe organice, cu de-*
supunînd în fapt oiştefac- zervted şamanilor dispreţul S rarea gravă a perso- î
tori cere nu ‘ se oftă te ra­ te locul «oftfietilâţtf? cfinul psihologic şi social J
Sfîi I Să nu uităm de- I
Omul sănătos tn gene­
port -de echilibru, o voin.
â URNI, NU pe o df6 voinţa. Putereo posturi de conducere, tre­ specific senescenfei, vino- j
ţd subordonînd obligatoriu
ral, «teci şi cel aşezat în
vot de slăbirea performan- ,
ţefor psihice şi intelect ua-1
buie să dispună de o bună
«Sta responsobas de ela­
politice,
borarea deciziei
sitoafie fizica (biotemus),
te, de dezadaptări te corn- J
tete-
portament, de apariţia de j
act de sinteză tn planul a
psihică {psihotonus},
o serie de criterii: tehnico-
armonios din
punct
ştitftftftee, operaţionale, de­ r vedere social (socioto- ide» delirante. Nu vom <
pierde din vedere crizele j
mocratice, preftgwted © n «}, de aki decurgînd în- emoţionale care pot avea I
societate inexistentă te mo- cmderea sa ta sine, te se­ drept punct de plecare bo-'
mentei de rftfcftn^â
meni, te viitor; st trebuie
dar
Iile fizice ca atare; crize
n m \ f. te sine presiune orient*- tf» normale ve dedt cete efin bolile^
să facă degerea tnfre bi­
dorită. Conducere© politică
cu urmări uneori mei gra-1J
ne ţt fSm, veritabilă deci-
rea deciziilor te funcţie de
|
-
zia trto-pdhosocio-cufturaia.
psihice.
htetedoielnic s-a înţeles :<
Der ie pte bme că în-
vaforSe esenţiale ora so-
efefâf» conduse, valori ce
că am avut fot timpul te I
vedere necesitatea ea pu-;
istorice,
mefud tradiţiile
idealurile de dezvoltare ehkv, «sista tipuri fedrte ferea de a oonduce să fie -i
varirPe, tecluzînd persona­
socială. Conducerea se litatea accentuate, variaţi® dotă pe mina unor ea- jj
bazează pe un schimb de care explică perfect game meni absdfut sănătoşi; s«u-|
informojii, ‘te eondifH de- tergă de reacţii fa sifua- pltet - In aparenţă - pre- <
mocratiee putedo-se face fH date, mergted pteS la zentted tecrurde ne intre- i
afegere* unor soiufîi, fără ceea ce se numeşte eon-, băm dacă tm şofer boteov,,
«Meditaţii asupra culturS Cristale auto a fi necesară o voinţă au­ dufta deviantă. eore nu se supune teota-J
toritară. Nondemocrcma le­ , Dar în condiţii de «fie- meniului, este c^pcteil să-i*
Demnă de luat în considerare este norma critică ■ de cir- zează gfav circuiaţfo in- nare a ifttăvidvlui, sftuafie ducă ta pietre pe coi riRn ii
forgkttiatâ de Jean Jaurfc astfel: „A reţine flacăra culaţte trece, mustră- fermafiet, aceasta din ur­ te c*re » p«rde conştiin- mo^nS, ce so tettetplă Cu P
ma se transmite dom m l
fa ewsteflţe» reale, ojungîn-
şi Ha eeauşa tradiţiei". îade^liKtaS această cerfafi, rite « t e » . tătarei, inexistenta retro- du-te letfwtafarea tefr-o a eotecfMfate care tecape j
pe mteo unui conducător J
Spiritul critic dobîndeşte coffipefent& şf (a * ■ ' Acitf* unde Informaţie} nu med permi­ eriderrfa texteteară ţ Afeo-
■ «s a *». Htâtieft î te prudeoţa, ti te corectarea teîgcrtteelor tarea te sens ^sfruriiv a bolnav? Credem că ar f i ’
interesantă cercetarea stă. ]
âţ Se evită critica excesivă ce sufocă flacăra ftl- efateattf 4a eh
*iin*»ăă a valorilor eultarii etern valabile. A A ibretnfet « cel de dedzîe plecîndf de (a tetrfigattfei si earactefutui, rit de sănătate o «mer
lezează stetM măsurii, «t
b> Re preMMveastft a critică eehflitirată, care pe jartea** «*gaa AL conducători de state, ur-1
' ii te!
tfe-o parte îoSreţine flacăra culturii autentice, iar automobilului, PtCb*se trsfîmpla oare din­ armoniei. Rfitefe mai cum* mărind reflectarea bol
piît ca tegustimea de ve­
pe ate tâfs parte înlături precaut cenuşa Ideilor de- ■ Aevelopoeretl e o colo de norme»? voinţa dere ce tedoceunexces de. octete lor decizionale.
d® putere «optică
feca­
ăfesîte prejudecăţi, , .
. ?.; * * » Ateoottl ia «oten e li onoruri, ţber- zd te slujba ante ideal Or. CORMR. STOICA
Printre ceîe mai onorabile elogii aduse culturii,
se imfutm pro verbal arab: „Cerneala înţeleptului are cu
aceiaşi preţ eu sîageîe ntartirului". laţie.
* - ■ Ce Murphologie
Ş^itfiţa fără conştiinţă este ruina sufletului e ca şi pierdut.
(Rabeiaifi) - ■ Cea mai
■Conştiinţa fără ştiinţă este ruina civilizaţiei. comă «d u l « Comeotariui tHi O*
. ■ *, motor. • nu uiţi nicioda­ o aDitereuţiindu-se de ■ Toote :»« legea lut M .: ;
Aprecierea lui Benadetto Croce că: «Arta m ceea ■ Cine improvizea­ tă de moarte, pentru că ceilalţi, prostul işî închi­ Murpby era ou opti­
d# isatâ lumea ştie că ctte", sugerează ideeas B bine ză m aJUng o qfniifj y|ţtrfgj puie că este ua ales*. mist.
ca vio rile culturi! de cea mai «a re importanţă r Parte. neeeemă faţă de ; ' -t m m b o t e z a t u Cea de-a şaptea va-
Adevăr. Bine, Frumos, Cinste, Libertate, Desăvîrşire, m şi îţi m««ţu dem- rfasitS a UH Zî'attirgy
meptate să fie d t măi puţin discutate şi disputate, jumătate «iSateo ia faEţa loviturilor • ws popor .u- 'feTtegea UA M .: -
dar dt mai mult acceptate şi însuşite. m Dbagovte* pi bacă ploua, «unei j
H tu m b a m * » « O N « A N F lI * 1SAVSOS
VICTOR BAC toarţâ. - -1
S te r* a ifeeeep.
■ Esenţitet e • jCteo mai grea ope­ ; o J S .OUMc mt rnai Postulatul fel B elit*:
coudurt, na dt re le 9» care o laee in- şutvinte Imăx^at latre Oacă te teutţl bine,
« ExeeSui de «v u ta asdspra w coastă drum suflete p i pămint aUt-ţi itee griji. O Să
» a t e ă Sa IU efortul continuu de a — ea tedua aceluia^ pă- treacă.
Constatarea tei Whife:;
U m o r examen de conducere a se pune de acord pe sine OCTAVIAN GOOA . Nu « w ie să
• neeare «**s» « nu
inima din nitnic.
' cu teme*11.
automobiluluL ION VLASIU Comentariul lai Owep:
a „Ce vrei să-ţi spun?
#©i prieteni nh se i*ai — Prietene, Imprumtf- • piciorul, dar şi cu cap. e „<?ea mal Josnică tl- ăNurtmil agreabile sau. Pentru că s-ar putea-
Szuseră de mult timp. tă-mă ctt 100 leL J ■ Intre peisaj şi vo- adevăruri dure? Alege". ca atunci Vă vrea cine­
e la cooperativizare: — Bucuros aş face-o, I lan, VOiasul are prio­ cilaşte « amnhii este va să ţi-o opereze.
— Mai ai pămînt? dar n-am bani la mine. ritate. trădarea'. ‘ Coatpîetarea lui Vşr<î -
Şi nu vor să caute’
— fes. Dar am al şî ca- — Dac acasă ? ■ Multe depăşiri poar­ RAFH o măm citit că Dum­ mute.
— auatţumese de între­ tă, îs «ta germenul ac­ • „îrebute să Jertfeşti, nezeu, după ce « creat
• A î multe oi ? bare, Acasă toţi sînt să­ cidentului. trrtmfe necontenit NI Iwuea. s-a uitat ia ea şi legea iui Ikes:
Tbate se pot rezolva
tina. nătos!. ■ Scîrţîital pneurilor . Jertfeşti ariei tale toarte a conchis mai simplu.
Şl capre ? e o muzică foarte scum­ că e Imuă.
Capre am mai pu- IOANSAMSON, pi. aW rtnte vieţi*. Ce-ar mai spune astăzi î*
Deva ION D. MĂNOIU ' BEETHOVEN G .B .S 0A W dHEOtOffll GRUN
“e • 3ZZ A . o #
■.... .
natsre, 10) Pertodia eu zilete numărate —
N O T A T » ! Brăzdat adine fa toamnă; tty Obligaţii de ser­
t - 2 3 u 5 6 7 8 9 11 ORIZONTAL: 1) Iţi stau fa Gale; 2) Echiva- vieta pentru fu n c ţ io n a r e ^ ^ M O lO 0 EŢ
teatul unei mulţimi — Spălător comun; 3)
? Tam-tam ! Forma de ademenire exprimată pe DEZLEGAREA CAREULUI APARUT
■ faţă — Cîntco din inimă i ; 4) Aeţiune cu vir­ IN ZIARUL NR. 112 DIN 12—13 M A I:
3 m ■ tuţi estetice pe teme .exclusiv, masculii» — 3) AŞA - IBR1ŞIN; 4) TOBA - i
IJBRODETBI — CBî 2) RĂRITĂ — CAHO;
Vestit-jn toată jungla, Intr-un singur exemplar
L ■ —’ Rang ridicat odinotsrâ fa slavă; 5) Iteali- 5) a CARKITA — II ; 6) RI - TAT — SO O ţ
zeazâ o atmosferă de vis; 6) Deschişi la firej
7> ATLAS
TUL — A ; 8) OI — TEI — TB !
7) Judecători de instrucţie; 8; De serviciu la
5 ' cramă — Realizat fa întregime — Formă' des 91 BA — COREA —A A ; 10) OKNARE — CILŢ ;
li) CERGI — VESTA.
consum a micilor; 9) Nimerită In pite | —
6 : n i ■ Ineeijdlu iăuirtrie eu ftăeârt mistuitoare •— MAT IN 3 MUTĂRI
Descris la prima vedere t ; 10) Lucrează după ,
7 program — Cursă aflată în circulaţie; 11) Ia
-- — limită posibilităţilor. Ra3, Ddâ, Nbl, CI7.
VERTICAL: I) Sc spune lâ IntRnire; 2> în­
â ■ ■ scris în eătalog — Reproducător de mure pro­ Negre t BC8, p t eî.
S) ■ ■ ductivitate; 3> înlocuitor pentru toţi, indiferent DIN ZIARUL NR. 107 s
SOLUŢIA PROBLEMEI
JSeţe... de ars I f
de Haine — Luat ca deşert
1) Agent de Circulaţie, — Figuri dp ciocolată
î. Tdi — ea, i cbi — aă 4-
w Ş i T-- (sg.) — - Locuri speciale pentru sudorf ($g.y t 2. RC2 — b3 Ca3 — bl
|T —- — •5| Raţiunea nrofl-fssisti-nţei; 6) Subtilizat ou *Î Td2 — a2 mat
fineţe; 7) sînt-te faza-'de integrare; 8). Cotooa- :
ră eîiitînd pe ..." T!--%li?,are de proporţii L . . . . . . Cbl - d2 I
— Comună fir ; 1 : i’ip... (ras ia faţă ! a.ce2 — ei Cferice
I —- Incisiv la un contraatac -“ Probă de a<l-.