Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_117
P. 2
PAG. 2 CUVFNTUt 1T7 • SIMSATA, 19 MAI _ DUMINICA, 20 MAI 1990
«ţitafia
DUPĂ PATRU LUI u IMAN „Mi-e dor de banala, productiva Mşte a normalităţii
Bilanţul economic al judeţului (Urmai* din 1> coasă, dar mă nelinişteşte tn cind luni şi poote nici
play, chiar de umor. Bi- fawtoaree cu. care « s se In cinci ani nu se vă teste vreo carte fa foeru ?
Mă mai neli
constituie.
- Am o carte ta Editura
schimba totul, dar să a-
(Urmare din pag. 1) roţrpjjo e ,;încâ în ftoate, nişteşte n u a tii colcăiala firmi că nu s-a schimbat „Dacia", dar, sufocate de
; continuă să. ne. macine zvonurilor celor mai abe nimic mi se pare o dovadă proliferarea iraţională *
1 2 3 /timpul şi nervii, să stopeze rante, ctt numortif mare ol fie de inconştienţă, fie de presei, editurile nu produc
' sau măcar la tarfiporizeize celor gata să le acorde rea-voinţă. Io urma urme te capacitatea tor fireas
— oţel 101.2 101,5 74,9 68.0 iniţiativele generoase. Aţi credit şi să-şi întemeieze lor, toate acestea, ca şi că. fft rest, mai mult mă
observai, bunăoară,
că
— lauiainate 1035 1015 69.6 65,3 opinia şi atitudinea pe aafe altele, sînt mai curînd mo risipesc - decft lucrez, fa
— ciment 101.7 101.0 85,7 73,7 pentru Tibera iniţiativă' e fel de stupidităţi.,.. Pe de tive de nerăbdare sau de cere să-mi pregătesc tere-
— ţesături mătase 83,0 94.8 7041 73.0 nevoie de o..puzderie de pită aorte, mă duc-la e- insatisfacţie temporară de nul pentru o începe o nouă
— bere x 108,0 102.3 101,9 101,7 •probări şi condiţionări, xa sper ore cei care susţin cît de nelinişte propriu* carte, dar treaba merge
— carne total 223,8 129.9 108,9 102,2 ,6) lîmp c t bişniţa e ţa ea că «DU s-a schimbat ni. zisă, Sînt totuşi un opti greu, starea de spirit ne-
— preparate din carne 131.5 116,1 608,3 441,6 acasă fără ea nimeni să-i rwre*, £ o afirmaţie - care mist şi îmi "ocrotesc con fiind încă favorabilă pen
— lapte consum • 89.5 88.2 113,3 119,6 ceară aprobare şi parafă ? depăşeşte .nivelulmeu de vingerea intimă că vom tru solitudinea creaţiei.
—. unt 140,0 91,5 87,5 97,7 Avem nevoie' urgentă de înţelegere. Accept ţă nu reuşi să depăşim onorabil Mi-e dor de banala, pro
— brînzeturi 260,0 128,8 6140 70,4 O poliţie^ promptă, « m e ^ s*a schimbat fftăiij fotul şt şi această tulbure, perioa ductiva linişte a normali,
’ roductivitatea muncii tenia, eficientă şi... 'pomi- -nici nu se putee schimba dă de tranziţie. tăfii...
în industrie 104,4 106,3 73.4 67,7
’heltuieli la 1000 lei pro-
ductie marfă industria-
lă (trimestrul I): * (Urmare din pag, 1) obţinut de eurînd 30 de
— tot® X 101,7 X 126,8 0 ZI LA DOBRA mieluţe de la oi şj am
— materiale • X 107.0 X 120,6 în kala de aşteptare, încheiat contract pe 1 090
desfacerile de mărfuri 107,0 108.9 119,2 122.9 îşi manifestă, supărarea : 1 laptg — afirm » cu
— alimentare 115.6 107.8 120,9 122,6 „De două liuii vin în tăţeni) să fie mutat ia nare'*. N i s-to Confirmat ihltldrie gospodina casei.
— nealimentare 102,2 109.8 -121.6 125,6 Dobra de la 7 km dis Pane—Sălişte. Adică ser multe dintre aceste afir
— alimentaţie publică 104,0 109.0 1115 118,2 tanţă eu copilul în vicii telefonice pentru maţii : unitatea nr. 2 a M ^TOtiea de Dobra.
'nvestiţii din fondurile braţe. Deşi avem în sat Un sat.: nu p e n t r u I.C.S.L.F. nu avea în vîn- Crescută., coaptă, rume
statului 91,7 91,1 65,2 51,8 un punct sanitar, nu cu un om, , Solicitările s-au zare decît legiune conser nită: şi gustoasă — sînt
'onstrucţii-montaj 98,3 96.2 64,6 66,7 n oaşte» niciodată pro împotmolit însă la vate şî compoturi; ia cafă- calităţile pîinii celei de
•ocuinţe date in folosih® • gramul medicilor, nici D.J.P.Te. De ce ? * bar nu şe găsea bere fi toate zilele pregăti® ia
din fondurile statul® X 64,7 X 39,1 nu există un orar sta Drumul judeţean Dobra nici solicitatele răcori brutărie.: O pline pe care
ntrări de produse anima- b ilit Nu trec deloc prin — Roşcani — Pane este toare ; „Plecată ia Deva O cumpără nu numai
le la fondul de s®t • Măcar o zi pe şftj» plin de gropi. S-a trans după marfă* — era ar sătenii (fin Dobra, Lăpu-
— carne viu 94,0 81,9 86,8 735 dacă ar ţJMliT portat piatră, dar nu a nunţiii cu care gestio giu, Vorţa şi Bătrîna ci
— lapte de vacă ' 102,4 97,1 98,9 975 împrăştie nimeni. Cine nara- cofe®riei acoperise şi trecătorii de ocazie;
— ouă 94,2 124.1 154,8 121,3 # Deşi sînt 7 medici ar trebui s-o facă ? Şan- cu grijă orarul unităţii; „Domnul Ioan Cismaş arei
(plus stomatologul), nu o vechime de 30 de ani?
-tierul Păuliş al D.J.D.P. la oţa 16.1# {Ora 16 fiind
U.M. I.A.S. e.A.p. există program de dttpă- in meseria de brutari
„Cind drumarii şi cariera
'fective de animale amiază. Toţi medicii sînt - de piatră de la Roş ora de deschidere a uni „Care-i secretul reuşitei?*
la. 30 aprilie 1990 navetişti. * Există un ea® aparţineau primăriei, tăţilor dupâ-amiaza). ma- „Respectarea timpului db
. — bovine cap. 11 962 53 496 mare gol d *.. cadra situaţia era mult mat ganizele' de desfacere a dospire şi bineînţeles?,
— porcine »» 98 209 1127 medii-sanitare. • Ce se mărfurilor industriale calitatea făinii şr a^ţţrofri
- — ovine >» 21218 525f9 totlmplă aici eu o urgen bună" — aprecia domnul continuau să aibă lacă diei*. Şi caiiţatm , oU-1
— păsări > mii cap. 1872,9 0,7 ţă de după-amiază ori secretar. Cu multe alte tele pe u şi; „Nu avem manilor care < o - fac. a-
Produşi vii obţinuţi diă timpul nopţii ? probleme sociale se con marfă, trebuie să te tot . dăusăm noi.
în 4 luni M In dialog cu cetă fruntă dobrenii. Oricum, milogeşti" spunea vin»
se ţine o evidenţă foar
— vitei ' ' - ~ cap. 1061 7 826 ţenii» în biroul secre te corectă a cererilor zătoarea de la alimen Notăm din propunerile
tară. referlndu-se la rela
— purcei 1t : 51 689 1338 tarului primăriei, Mircea pentru televizoare şl fri sătenilor: Nu avem tn
— miei ♦r 8 430 22 642 Simoc, a intrat domnul ţiile cu depozitul. localitate croitorie pen
— pui mii cap. 2 097,1 15,4 Bonaan Popovici, din gidere. Din 'păcate, nu M Iniţiativele unor tru bărbaţi şi nici pan
Producţia le lapte P a n e: „Dacă-b dreptate, mărul mic repartizat co buni gospodari. „Noi, das tofar ; a r-fi necesară
munei este departe de a
obţinu® în 4 luni să se facă dreptate* — le şatisfacei călii, ne ocupăm în tim amenajarea unei baze de
— totală hi 16 535 37 949 spune hotărît, revendi- pul liber si de agricul agrement ne lingă rîul
— medie ltoap 757 292 clndu-şi fosta proprietate. ■ Comerţul — acalmie tură. Ca fii de ţărani, Dobra - nu -vem cine
'Vpducţia de ouă • Se mai discută despre totală. lată păreri ale localnici, ne aiutâm pă m atograf; cofetăria este
pe • 4 luni adunarea democratică a cetăţenilor despre copie r- rinţii. A m semănat am slab aprovizi.mată Copiii
— totală mii buc. 26 714 37 sătenilor din Pane. care ţttl din Dobra -i ; M$0 plantat prurti. mă ociip noştri merg la restau
— medie buc./cap 74 52 au hotărît mutarea pos menţin vechile matehne ; şi de stupi. Contractele rant să servească un suc.
tului telefonic de la ac servirea se mai face pe încheiate cu statul sînt o ciocola® sau alte dul
i. ■ Producţia industrială a anul trecut, în timp ce tualul sediu la locuinţa uşa din dos : au se res stimulative (prof. Petru ciuri {? I). Cooperativa ar *
I rost In .aprilie mai mare producţia şi productivita familiei Andrăşeseu Dra- pectă program ul: există Matias). • Din rîndul trebui să urgenteze, a-
;u 9,6 la sută decît în ia- tea au scăzut. De ademe gomir. Ca şi despre ce mul® inerţie; to ii au vrednicilor gospodari menajarea punctul® d l»
( auarie a,c„ iar producţii- nea, sînt multe neajunsuri rerea ca postul telefonic prins, rădăcini In comerţ: crescători de animale, incinta 'scolii pentru
< le medii zilnice, la princi- în utilizarea eficientă a din Roşcani (unde tele exis® totală , lipsă de face parte şl familia desfacerea produselor de
* oalele produse, au fost resurselor materiale şi fi fonia este extinsă la ce interes pentru aprovizio Terteei Damian. 5,.Am * cofetărie şi patiserie, ...
mai mari decît cele reali nanciare. La aproape toate
tate în ^martie cu 12,0 la unităţile,, cheltuielile efec
, şută la oţel, cu 7,3 la sută tuate pentru a obţine 1 000 (Urmare din pag. 1) la toate uşile, posibile,- eu
:a laminate, cu 5,8 la sută . lei producţie marfă pe tri Cu ochii închişi P speranţa că cineva îşi va
la energie electrică, cu 3,6 mestrul I a.c. au fost mai deschide sufletul să-I te*
la sută la lapte consum, mari* ca în anul trecut, persoane nu putem dormi culte? tn sflrştt. cine va
’u 7,1 la sută<la carne to iar Ha unele au fost mai intr-un pat. Numai că familia Ghe- nedoara plîngerea acestui beneficia de apartamentul
ni ş.a.' mari chiar şi decît pro La faţa locului, consta teleş a ocupat apartamen om ? S-a deplasat cineva nri 5/69 cu trei camere,
Toate acestea atestă o priile lor prevederi. Sînt tăm că familia se descurcă tul respectiv tn data de 13 la faţa locului spre a con- din strada M. Viteazu, de
■voluţie pozitivă a nivelu destul de multe întreprin greu in actuala locuinţă. noiembrie '89 (deci cum stata că locuinţa actuală spre disponibilitatea căruia
rilor producţiei industria deri care au cheltuit 1100 Sînt nevoiţi să apeleze la putea .n emisă decizia îna- - este departe de a satisface aflasem la I.G.C.L. fa tim
le, dar şi faptul că pînă şi chiar peste 1500 lei pen rudenii pentru că n-au loc inte de a fi ocupat aparta cerinţele unei fam ilii com pul documen®rii ? Sfat
la nivelurile optime mai tru 1000 lei producţie de dormit. mentul ? !) ; domn® Che- puse din şase persoane întrebări la care aşteptăm
sînt. paşi mari de făcut, marfă. . „Noi am executat o de teleş susţine că n-a pri (intre care un copii de 2 răspunsuri din partea Pri
Atrage atenţia în mod Desfacerile de mărfuri cizie de evacuare a con mit nici un exemplar din ani şi o bunică vfrsthteăţ f măriei municipiului Hune
deosebit evoluţia număru către populaţie au înregis siliului popular (fost - * reipeetiva decizie. In- fine, este drept ea O doara; Pentru că,; deşi am
lui de personal în raport trat creşteri substanţiale n.n.); mai mult nu puteam S-a intrat, e drept, în altă fam ilie (de două per prezentat personal domni
cu dinamica producţiei şi atît faţă de prevederi, cit face. O decizie emisă în legalitate, fiind evacuat Oh soane) să ocupe aparta
a productivităţii (randa- şi faţă de perioadele co octombrie 1989 şi pusă în ceţăţeăft care a ocupat a- mentul diii care a fost e- lor primar şi vreeprimar
. mentul muncii). întrucît la respunzătoare din anul aplicare , la 1 decembrie" buziv apartamentul din vâcua® familia Cheteleş 7 cazul de fa®;-nu s-a făcut
apjpape toate unităţile in trecut. Ar-putea părea cu — spune doamna Rodica str. M. VReazu. Dar eva Oare nu B fost neîhdrep- hîmic. Desîgiir, legea # e-
dustriale s-a utilizat un rios, dar cele mal mari Ijescu, agent prestări ser cuarea 9-a făcut legal? A fâţit tm seţhen de-al nos bule respectată. Dar nu eu
număr de personal mai creşteri sînt la mărfurile vicii la sectorul fond lo fost ase®ţaţă cu răbdare tru,. ajuhgînd Intr-o stare ochii închei, ci cu sufle
mare decît in 4 luni din neâiîmentare. cativ al I.G.G.L. ‘ de qptre primăria din Hu psihică deprimată, Să ba® tul deschis spre semeni.
Cu multă satisfacţie şi zică şi desen), în zilele orchestre, formaţii sau modă, avînd posibilita
bucurie, vă anunţăm că, de 7 şi 8 iunie, orele 1?. Pcva toamnă, ? poate fi angajatul unor tea de *a deschide uni
începînd cu anul şcolar — Pentru clasa a V-â orchestre şi, de ce nu, tăţi proprii. „
1990— 1991, în municipiul (muzică şi desen) In zi Liceu de Muzică solist instrumentist şi Absolvenţii' ' institute
Deva va fi reînfiinţat L i lele de 7 şi 8 iunie, ore vocal. lor de arie plăstke ; au
ceul de Muzică şi Arte le 17. Gel care urmează sec însă posibilităţi mult
Plastice. — Pentru clasa a IX-a. şi Arte Plastice ţia de arte plastice, prin mâl largi şi In alte " do
Această instituţie şco în perioada 23— 28 iunie, natura pregătirii lor, pot m enii de creaţie: pictu
lară va cuprinde elevi la specialitate şi apoi 2— 5 deveni graficieni (ilustra ră, sculptură, pictură mo
din clasele I—IV, V — iulie, la limba română tori de carte, reviste, numental& design, gra
V IU şi IX —X II, eu cla şi matematică. Relaţii suplimentare se anul 1991, se preconizea ziare ete.) * cei care ter
se paralele pentru muzi înscrierile se fac zil pot obţine la telefon nr. ză a fi acordate exclu mină secţia Ceramică se vură, serigrafie şi, nu Ia
că şi arte plastice. nic, la secretariatul şco 15858. siv absolvenţilor de con pot angaja iâ fabrici ca ultim ® rînd aceea da
în acest sens, şcoala lii, din str. Liliacului, în Su această ocazie vă servatoare, licee de mu decoratori sau pot des profesor.
noastră (fostă nr. 8) va tre orele 8— 15, Începînd amintim că, cei care ter zică şi şcoli de artă chide ateliere proprii de Dar, toate aceste vi
organiza sesiuni de exa cu 8 mai pentru clasele; populară. Evident că fie sticlărie, ceramică etc. suri vor trebui să fie
mene după cum urmea I—V, iar pentru clasa a mină secţia muzică vor care absolvent, în func Absolvenţii care termină însoţite de talent şi foar
ză : IX-a începînd cu 10 iu obţine atestate superioa ţie de instrumentul stu secţia textile pot deveni te, foarte m ul® muncă
— Pentru clasa I (mu nie. N,> re, care, începînd din diat, va putea întemeia meseriaşi sau creatori de ■şi dăruire.
