Page 1 - 1955-04

\_j ; t
A 10-a aniversare a eliberării
poporului frate ungar
Mîine 4 aprilie poporul frate ungar săr­
bătoreşte cea mai măreaţă sărbătoare a sa,
a 10-a aniversare de când glorioasele A r­
mate Sovietice l-au eliberat de sub jugul
fascismului german.
De La 4 aprilie 1945, vecinul nostru po­
porul ungar a păşit pe un drum nou, pe
drumul democraţiei, libertăţii şi progre­
sului. Viaţa plină de mizerie pe care au
îndurat-o masele populare ungare timp
de secole, atit sub stăpânirea grofilor,
oît şi sub călcâiul jefuitorilor fascişti, a 182.000 aparate de radio, întreofad cu
rămas doar o tristă amintire a trecutu­
lui.
Oamenii muncii din R. P. Ungaria des­
cătuşaţi din lanţul robiei, în aceşti 10 ani
care s-au scurs de la eliberarea sa, au
repurtat victorii după victorii. Ei au reu­
şit să transforme Ungaria, dintr-o ţară
Cu o industrie şi o agricultură înapoiată,
într-o ţară industrială-agrară înaintată.
Prin sprijinul material al Uniunii Sovie­
tice R. P. Ungaria a reuşit într-o pe­
rioadă nu prea lungă să aibă o producţie
industrială care întrece cu mult nivelul
celei antebelice. Dacă ne referim la in­
dustria chimică, constatăm că în ultimul
timp ea a luat o amploare serioasă. Pro­
ducţia de petrol în anul 1954 a fost de 3,5
ori mai mare ca cea din anul 1949, cea
da bauxită de 3 ori, iar cea a industriei
farmaceutice a crescut de 6 ori faţă de
anul 1949. In anul în curs industria chi­
mică a R. P. Ungare urmează să se dez­
volte şi mai mult. Volumul producţiei va
trebui să sporească ou aproape 10% fa
comparaţie cu anul 1954, iar productivi­
tatea muncii va spori cu 3%, preţul de
cost reducîndu-se cu 4,5%.
Frumoase rezultate s-au obţinut în cei
10 ani de la eliberare şi în ceea ce pri­
veşte producţia minieră. Minerii din bazi­
nul carbonifer Borsod, în cursul anului
trecut, cu ajutorul unei tehnici modeme,
au reuşit să dea patriei de aproape 4 ori
mai mult cărbune decât în anul 1945.
Plini de a v în t conştienţi că muncesc nu­
mai pentru ei. au repurtat victorii şi
muncitorii din industria siderurgică, unde,
între anii 1949—1953, productivitatea mun­
cii a crescut ou 6.0%... In întreprinderile
industriei siderurgice şi constructoare de
maşini o mare atenţie se acordă produc­
ţiei de maşini agricole. Din luna ianua­
rie a acestui an şi până acum, întreprin­
derile acestea au fabricat asemenea ma­
şini agricole în valoare de 10.000.000 fo-
rinţi, din oare o parte au fost puse la
dispoziţia agriculturii pentru a fi folosite
în muncile agricole din prim ăvara ©Ceasta.
Uzinele „Malyas Rakosi“ au fabricat anul
acesta 400 semănători cu tracţiune ani­
mală. De asemenea fabrica de maşini şi
fabrica de prese şi articole fo rjate din
oadrul uzinelor „Dimavcg“ din Diosgyor
au predat agriculturii 2.111 pluguri cu
tracţiune animală. Multe fabrici şi uzine
au pregătit încă de pe acum maşini pen­
tru muncile agricole de vară şi primă­
vară. Astfel, fabrica de maşini „Gabor
Aron“ a produs 300 pompe pentru agricul­
tură şi 1.600 urluitoare manuale. Pentru
dezvoltarea tot mai rapidă a agriculturii,
în cursul anului acesta industria construc­
toare de maşini ungară va produce noi
tipuri de maşini agricole. Astfel se va
produce 40.000 de pluguri cu tracţiune
animală, 65.000 de diferite tipuri de u r­
luitoare, 13.000 tocătoare de sfeclă. 22.000
maşini de dezghiocat porumb, etc.
In Ced 10 ani de la instaurarea regi­
mului democrat popular, partidul şi gu­
vernul R. P. Ungare, pentru a contribui
mai mult la creşterea nivelului de trai ăl
celor ce muncesc de la oraşe şi sate, au
dat o atenţie bine m eritată şi dezvoltării
industriei alimentare. Producţia indus­
triei alimentare a ajuns să crească în anul
1954 cu 138,9% faţă de anul 1949. De ase­
menea în cursul primului plan cincinal
producţia de zahăr a crescut du 69,8%.
cea de carne ou 55,9%, de mezeluri ou
144,8 %, de ouă cu 173,2%, etc.
După eliberarea ţării de sub jugul im­
perialist al exploatării, oamenii muncii
din R. P. Ungară au reuşit să transforme
agricultura într-o agrioultură nouă ba­
zată pe mijloacele tehnice dele mai mo­
deme, ceea ce a dus la lichidarea pen­
tru totdeauna a disproporţiei dintre pro­
ducţia industrială şi cea agrară. Astăzi o
bună parte din ţărănimea muncitoare din
R. P. Ungară lucrează în cadrul secto­
rului socialist al agriculturii. Astfel, în
prezent, există 4.437 cooperative agricole
de producţie în care sînt grupate apro­
xim ativ 200.000 familii de ţărani munci­
tori care lucrează cam 30% din pământul
arabil al ţării. Viaţa fericită şi îmbelşu­
gată a muncitorilor din cooperativele a-
gricole de producţie este un exemplu pen­
tru întreaga ţărănime săracă şi mijlocaşă
cu gospodărie individuală.
In R. P. Ungară, pentru creşterea nive­
lului de trai al celor ce muncesc, nu este
neglijată nioi creşterea vitelor de tot so­
iul. Numai în regiunea Jâszsâg, vestită
prin vitele de rasă oare se cresc aici, nu­
mărul vitelor de prăsilă a crescut în
cursul anului 1954 de la 250 pînă la 1000
capete.
O dovadă grăitoare a faptului că nive­
lul de trai al populaţiei ungare este din
ce în ce mai mare, eote creşterea neîn­
cetată a oirculaţiei mărfurilor. In cursul
PROLETARI DIN TOATE TARILE UN1TI-VAI
anului trecut, comerţul de stat şi coope­
ratist a îndeplinit cu succes planul des­
facerii m ărfurilor cu amănuntul, circula­
ţia m ărfurilor cresoînd cu 21 % faţă de
anul 1953. In cadrul comerţului so­
cialist, în anul 1954 s-a vândut populaţiei
cu 20% mai mult unt, Cu 57% mai mult©
produse zaharoase, cu 19% mai multă bere
în comparaţie ou anul 1953. De asemenea,
în anul oare a trecut s-au vîndut popu­
laţiei mai multe produse industriale.
Printre altele, au fost vândute- populaţiei
63.000 numărul celor din anul 1953. Popu­
laţia a primit cu 27% mai multe ţesă­
turi de bumbac , cu 42% mai multe ţe­
sături de lină, cu 45% mai multe con­
fecţii, du 29% mai multă încălţăminte ca
în anul 1953.
In cei 10 ani de La eliberare, poporul
vecin ungar a repurtat însemnate succese
şi în domeniul muncii culturale, analfa­
betismul fiind o. tristă amintire din tre­
cutul nu prea îndepărtat. Dorinţa oame­
nilor muncii din R. P. Ungară de a-şi
ridica continuu nivelul oultural-educativ,
este satisfăcută prin numărul imens de
instituţii culturale. In întreaga ţară s-au
înfiinţat 4000 biblioteci regionale, jude­
ţene şi săteşti. De asemenea în întreaga
ţară creşte pe zi ce trece numărul şi ti­
raju l de cărţi noi şi interesante. Numai în
cursul anului 1954 au fost editate 2.750
titluri de cărţi întiMin tiraj total de 20
milioane exemplare. Presa, care altădată
era o unealtă în mâna claselor exploata­
toare. a devenit astăzi un bun indispen­
sabil al întregului popor. Numai tirajul
ziarului „Szatoad Nep", organul central
al partidului celor ce muncesc din Un­
garia, este de 750.000 exemplare, ceea ce
depăşeşte tirajul tuturor ziarelor care
apăreau înainte de eliberarea Ungariei.
De unde până acum 10 ani porţile şco­
lilor nu erau. deschise decât pentru fiii gro­
filor şi ai capitaliştilor, astăzi ele sînt
deschise pentru orice fiu al oamenilor
muncii, căruia îi este dragă cartea. Dacă
ne referim la învăţământul superior ddn
R. P. Ungară constatăm că dacă în anul
1939 se numărau 12 studenţi la 10.000 lo­
cuitori, în anul 1953 se numărau 38 stu­
denţi la 10.000 locuitori, ei fiind aleşi din
elementele cele mai cinstite şi mai devo­
tate ale clasei muncitoare.
Un factor de mare importanţă pentru
oamenii muncii din R. P. Ungară este
ocrotirea sănătăţii oare se bucură de o
mare atenţie din partea partidului şi gu­
vernului. A tît în satele olt şi în oraşele
întregii ţări sînt date spre folosinţă an de
an tot mai multe spitale, sanatorii, oreşe
pentru copil şi alte instituţii sanitare.
Astfel, la 1 ianuarie anul acesta a fost
dat în folosinţă noul spital cu 100 pa­
turi de la Tatabanya oare este înzestrat
cu o secţie de obstretică, ginecologie, chi­
rurgie şi boli interne. De asemenea s-a
deschis un nou spital în localitatea Tot,
a cărui deschidere este o binefacere pen­
tru cele 17 sate apropiate ai căror locui­
tori nu mai sînt nevoiţi să meargă zeci
de kilometri ca să-şi caute sănătatea.
Măreţele realizări pe care le-a obţinut
R. P. Ungară în cei 10 ani de la elibe­
rare, se datoresc elanului în munca a în­
tregului său popor oare, sub conducerea
sigură a Partidului celor ce muncesc, îşi
construieşte o viaţă nouă, un viitor lip­
sit de griji. Zilnic în întreprinderi, fabrici
şi uzine cît şi pe ogoare, creşte numărul
fruntaşilor în întrecerea socialistă, creş­
te numărul acelora oare nu precupeţesc
nici un efort pentru ridicarea continuă a
nivelului de trai al celor ce muncesc, pen­
tru prosperitatea continuă a ţării. Poporul
munditor ungar este sigur că cu cît va
obţine mai multe succese în toate dome­
niile de activitate, ou atât va da o lo­
vitură şi mai mare oricărui agresor oare
va cuteza să atenteze la munca sa paşnică
şi creatoare.
Munca încununată de mult succes a
oamenilor muncii din R. P. Ungară se
datoreşte şi ajutorului permanent şi mul­
tilateral primit din partea oamenilor so­
vietici. Numeroase uzine din R. P. Un­
gară sînt înzestrate ou utilaj sovietic, iar
inginerii acestor uzine lucrează după în­
demnul şi experienţa inginerilor şi spe­
cialiştilor sovietici. Numai cu ajutorul
Uniunii Soviefcce s-au putut construi uzi­
nele siderurgice de la Diosgyor preoum
şi cel mai înalt furnal al uzinei metalur­
gice „I. V. Stalin“ de la Sztâlinvâros.
Uniunea Sovietică acordă Ungariei aju­
tor nu numai în ceea ce priveşte dezvol­
tarea industriei, dar şi în ceea c'e priveşte
dezvoltarea agriculturii. Astfel, în fiecare
an. zeci de hectare din R. P. Ungară sînt
cultivate cu seminţe de bumbac de ca­
litate superioară aduse ddn U.R.S.S.
Astăzi, ofad pacea Lumii este amenin­
ţată de un nou război mondial, când im­
perialiştii occidentali ameninţă din nou
popoarele ou reînvierea maşinii Ce răz­
boi germane, poporul ungar îşi intensi­
fică şi mai mult munca sa de zi Cu zi.
Nimic nu v a putea să-l oprească din dru­
mul său spre un viitor fericit. Alături de
el se găsesc toate ţările lagărului păcii fa
frunte ou marea Uniune Sovietică care vor
apăra Ceea ce au cucerit cu preţul a mii
de jertfe, vor apăra pacea şi securitatea
popoarelor,
IN A C E S T N U M Ă R :
— închiderea anului şcolar în în- muncă — chezăşia îndeplinirii duselor la I.A.R.T. Deva
văţămîntiul de partid la sate — sarcinilor partidului şi guvernului (pag. 3-a)
(pag. 3-a)
în atenţia comitetului raional de — Victoria candidaţilor comunişti şi
— împotriva înţelegerii vulgariza­
partid (pag- 2-a) toare a legii economice fundamen­ social-democraţi în alegerile sin­
— însemnării cuttural-sportive tale a socialismului (pag. 3-4) dicale din industria carboniferă
— Pentru noi succese în producţie
(pag. 2-a) din Ruhr (pag- 4-a)
(pag. 3-a)
— îngrijirea albinelor primăvara — Tineretul polonez întîmpină cu en­
— Lupta pentru rdioarea calităţii pro-
(pag. 2-a) tuziasm Festivalul Mondial al Ti­
— Viaţa de partid — Controlul în neretului (pag. 4-a)
IIfliyii.sm.ui. HXJU'J iw.'ivyr.^i'amsgsasas
IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Succesele minerilor
din Valea Jiului
Să colectăm oft mai mult fier vechi necesar industriei metalurgice
...Azi, Valea Jiului e în clocotul întrece­
Rezultatele obfinuie în urm a chem ării lansate de Com itetul raional U T M Petroşani rii.. Minerii fadhină succesele lor lui
1 Mai.
PETROŞANI Măreaţa acţiune de stringe rea fierului vechi, pornită Goida de Jos, au fost buni
din iniţiativa Comitetului ra ional U.T.M. Petroşani, îndru- mobilizatori dfad exemplu Cum să nu-1 slăveşti pe 1 Mai cu noi
Faptul că din raionul Pe- mat de , comitetul raional de partid, a fost îmbrăţişată personal. Organizaţia din care succese fa producţie, cum să nu-1 simţi
op eoreuraip “Ţesirert n-s ixreâoj; de mii de tineri din regiunea noastră. fac parte, a predat zilele a- în păcănitul pichamerelor, în zgomotul
strângerea fierului vechi, este cestea coa. 4000 kg. fier ve­ maşinilor de perforat, fa duduitul Diese-
o mândrie pentru tineretul Tineretul este dornic de a-şi aduce contribuţia la în- chi. lelor ce duc vagemeţii doldora cu cărbune
acestui radon. Ca să respecte deplinirea planului în indus tria metalurgică de care se către puţ, în oîntul melodios al tictacului
angajamentul ce s-a Luat, ti­ leagă viitoarele realizări în dezvoltarea agriculturii şi in- In întreg raionul Alba s-au de la ceasornic dare în fiecare zi, arată
neretul, pionierii şi şcolarii dustriei patriei noastre. Acest lucru, este dovedit cu pri- strîns pînă acum 32.900 kg. că planul zilnic s-a terminat mai repede
au pornit cu însufleţire în sosinţă de însemnatele canti tăţi de fier vechi adunat pînă fier vechi, iar în raionul Ha­ cu cîteva o re !
marea bătălie de strângerea acum şi predate centrelor de colectare sau direct combi- ţeg peste 20.000 leg.
fierului vechi. Cu hărnicia natului metalurgic „Gh. Gh eorghiu-Dej” din Hunedoara, Toţi mânerii •muncesc ou drag fa aceste
unei furnici care nu stă o cli­ Din raionul Haţeg, fruntaşe zii© pentru a întîmpină cu noi succese
pă fără muncă, ei au păşit Alături de tineri, sute de pionieri şi şcolari sprijină cu sînt organizaţiile din Pui sărbătoarea de 1 Mai.
să cerceteze fiecare Colţişor dragoste această -frumoasă ini ţiativă descoperind şi colec- (I.F.E.T. şi sat) precum şi or­
unde s-ar fi putut găsi fier tînd cantităţi apreciabile de fier vechi. ganizaţiile „16 Februarie“ şi *
vechi, sortit ruginei. Aşa se cartier, din oraşul Haţeg.
face că angajamentul de a co­ Redăm mai jos succesele <obţinute de tineretul din re- De mult timp, sectorul întâi de la mina
lecta în primul trimestru al giunea noastră în acţiunea pornită şi cîteva aspecte din DEVA
acestui an 100.000 kg. fier munca de strîngere a fierului vechi : Vulcan, n-a reuşit să mai fie fa frunte.
vechi, a fost întrecut dîndu-se Aflînd despre frumoasa ini­
215.000 kg. La colectarea a- ţiativă a Comitetului raional Multe luni au trecut şi planul sectorului
cestai cantităţi tineri utemiş- U.T.M. Petroşani, Comitetul
ti oa Diaconu Uie, Cioclu loan, orăşenesc U.T.M. Deva. a tre­ nu a fost îndeplinit. Munca nu era orga­
Mihai Petru şi alţii de La Pre­ cut la mobilizarea tineretului,
paraţi a minei Petrila, au fost care a primit cu însufleţire nizată. Lucrările de pregătire în acest sec­
totdeauna în fruntea -acţiunii noua acţiune de a nu lăsa
de strîngerea fierului vechi. fierul vechi pradă ruginei, ci tor erau rămase fa urmă.
Avînd mulţi asemenea tineri, de al preda centrelor de co­
organizaţia U.T.M. de la Pe- în cinstea lui 1 Mai, să fie şi tineretul din raionul Orăş- lectare pentru a lua din nou ...In zilele lui martie, fa zilele între­
triLa a colectat peste 36.000 întrecută cu mult. împletind tie au strîns cantitatea de forma pieselor necesare in­
kg. voinţa lor cu iscusinţa şi hăr­ 35.000 kg. In această săptă­ dustriei şi agriculturii patriei cerii pentru 1 Mai, La sectorul întâi s-a
nicie, tineretul şi pionierii mână printrei cei mai har­ noastre. Astfel angajamentul
De asemenea, tineretul din din raionul Hunedoara, în nici în strîngerea fierului pe trim estrul I, de a colecta muncit cu un avânt sporit. Inginerul Boca
Vulcan, Lonaa, Petroşani şi numai 3 săptămâni au colec­ vechi au fost utemiştii Beş- cantitatea de 20.000 kg., a fost
Baniţa au predat mari canti­ tat şi predat peste 206.000 kg. teiie loan şi Ma-ier Elena din îndeplinit încă din ziua de 25 Octavion, şeful sectorului, e continuu fa
tăţi de fier vechi, contribuind fier vechi. Demni de rem ar­ Orăştie. martie.
la depăşirea angajamentului cat- pentru hănicia lor sânt !mină alături de mineri. Planul a fost în­
de p etrim . I. şi luptând pen­ pionierii din unităţile Teliuc Cu aceeaşi dragoste şi vo­ Fruntaşi sînt tinerii din or­
tru colectarea celor 800.000 şi Ceangăi, oraş Hunedoara, inţă ce caracterizează între­ ganizaţiile : G.A.C. „Petofi deplinit fa proporţie de 118,2% Minerii
kg. fier vechi pe întreg anul. oare au strâns 7.000 kg. Dar gul nostru tineret, au îmbră­ Şandor“, Şcoala pedagogică,
cea mai mare cantitate a fost ţişat acţiunea de strângerea grădina I.C.S.H. şi organiza­ din acest sector, se pot mândri că sectorul
HUNEDOARA Colectată de pionierii din Că- fierului vechi şi cei din ra­ ţia U.T.M. din Sîntuhalm.
lan şi de tineretul din com­ ionul Sebeş. Pînă în ziua da lor, e fruntaş fa întrecere. A re cea mai
Vestea chemării pentru co­ binat. Pionierii au predat 27 martie, ei au colectat şi BRAD-ILIA
lectarea de cît mai mult fier pînă acum peste 15.000 kg., predat centrelor de colectarea frumoasă realizare pe sector, fa toată
vechi, a pătruns repede în iar tinerii din combinat au fierului vechi peste 50.000 kg. Mare răsunet a avut aoţiu-
organizaţiile U.T.M. şi unită­ predat 120.000 kg. fier vechi. nea de strîngerea fierului ve­ Valea Jiu lu i! Aci lucrează grupele to­
ţile de pionieri din raionul ALBA-HAŢEG chi şi în raioanele Brad şi
Hunedoara. Utemiştii şi neu- QRAŞTIE-SEBEŞ Ilia. Tineretul a primit-o plin varăşilor Iovan Andronio, Opreau Camdim,
temiştii pot fi văzuţi deseori Chemarea lansată de Co­ de înflăcărare, avîntfadu-se fa
cu câte o bucată de fier pe Cu toate că raionul Orăş- mitetul raional U.T.M. Pe­ această folositoare acţiune cu Priseoan Nicolae şi alţii, care şi-au depă­
oare o găsesc în caile, pionierii tie nu are prea mari posibi­ troşani, a fost un îndemn şi toată dragostea. De pildă, fa
şi şcolarii ies tot mai des la lităţi, totuşi dorinţa tinere­ pentru utemiştii, pionierii şi ccrnuna Bulzeştii de Sus, ra­ şit sarcinile de plan între 20-95%.
strîngerea fierului vechi pe tului de a da sprijin La îndepli­ şcolarii din raioanele Alba şi ionul Brad, peste 65 tineri, în
care l-au descoperit echipe nirea planului în industria Haţeg. primele zile, au strîns 7.000 întregului colectiv a l minei Vulcan, i-a
trimise special pentru acest metalurgică a fost făcut să kg. Pe întregul raion s-a co­
lucru. se descopere fiecare bucăţică Pionierii din unitatea nr. 1 lectat cantitatea de 43.000 kg. revenit cinstea de a fi fruntaş şi fa cursul
de fier vechi, coleetîndu-se Alba-Iulia, condusă de Preja fier vechi în loc de 25.000 kg.
Ei vor ou tot dinadinsul Ca pînă acum peste 70.000 kg. NicciLae, cum eu aflat de a- cit au avut angajamentul. De lunii martie. Pe graficul de la Vulcan se
cifra de 490.000 kg. angaja­ Ei ştiu ca dacă v a fi ‘mai ceastă acţiune, au şi pornit fa asemenea tinerii din raionul
ment luat pe întreg raionul mult fier, vor fi mai multe căutare de fier vechi. Pionieri Ilia au colectat şi predat cca. poate citi. Planul îndeplinit în proporţie
tractoare şi alte maşini care ca Iiaţegan Dane, Lungu 20.000 kg. fier vechi.
vor duce cu siguranţă la Ştefan şi Roşea Dorin din de 111,8 %.
dezvoltarea agriculturii. Con­ clasa VII, au fost exemple
ştienţi de acest lucru, numai bune pentru pionierii din *
în cadrul „Săptămînii Mon­ şcoala lor. Cu toţii au strîns
diale a Tineretului“, pionierii paste 4.000 kg. fier vechi. De Cu mult avânt' au lucrat şi minerii din
asemenea, utsmişti ca Andri- restul minelor din Valea Jiului. Astfel gru­
oa loan şi Semeşan V-asile din pa tovarăşului Marian loan de la Petrila
organizaţia U.TJYT. G.A.S. a dat peste plan fa cursul lunii martie
739 tone de cărbune. Succese asemănă­
toare cu ale minerilor care au dat peste plan
între 400-741 tone de cărbune au obţinut
şi grupele conduse de tovarăşii Ignătescu
Vichemtie de la mina Anincasa, Camion
loan de La Lupeni, Butoaru Iordache, Ko-
petin Gaza de la mina Lonaa şi alţii.
Toate minele din Valea Jiului şi-au făcut pla­
nul. Lupanii în proporţie de 103,6%, Lenea
fa proporţie de 102%, Petrila de 100,4%,
Aninoasa 109%.
?
Spre 10 milioane tone cereale grîu şi porumb întrecerea continuă. Planul pe Valea
şi cel puţin 2000 kg porumb - boabe la hectar Jiului pe luna martie a fost îndeplinit fa
proporţie de 102,4%. Iar planul trimes­
trial pe Valea Jiului în proporţie de
101,2 %
Minerii sînt hotărâţi să fatîmpine cu
noi şi noi succese fa producţie Ziua In­
ternaţională a Muncii, şi toate rezultatele
lor, ei le închină lui 1 Miai.
Răspunsul mecanizatorilor de la S.M.T. Miercurea
Anailizmd chemarea la întrecere a mecanizatorilor de Pentru realizarea obiectivelor de mai sus, ne propu­ M in e re u pertiru furnale
la S.M.T. Orăştie, noi tractoriştii, muncitorii, tehnicenii nem următoarele măsuri tehnico-organizatorice:
şi funcţionarii de la S.M.T. Miercurea, ne angajăm să Minerii din Teliuc au început să dea
contribuim la mărirea producţiei agricole la hectar şi la — Aplicarea metodelor de lucru a tractoristului so­ viaţă angajamentelor luate în întrecerea
ridicarea nivelului de trai ai oamenilor muncii. Pentru vietic Ivan Buneev, la 10 tractoare. socialistă desfăşurată fa cinstea zilei do
aceasta, în perioada muncilor agricole de primăvară vom 1 Mai. Depăşirile de plan înregistrate în
¦realiza următoarele: — Respectarea normativului de îngrijiri tehnice. cele trei decade ale lunii martie, confirmă
— Antrenarea tuturor muncitorilor în întrecere socia­ hotărîrea minerilor de a asigura aprovi­
1. Depăşirea sarcinii de plan cu 10% pe staţiune. listă cu obiective precise, şi urmărirea rezultatelor ob­ zionarea furnalelor hunedorene cu mine­
2. Să realizăm economii de carburanţi în brazdă cu ţinute. reu fa cantităţi tot mai mari.
3%..
— întocmirea unul plan concret' de aprovizionare cu In această perioadă, sectorul I, condus
3. Să respectăm itinerarul de lucru după ordinul de- alimente, carburanţi şi lubrefianţi a brigăzilor aflate pe de tovarăşul Zăvoianu Simion, şi-a depă­
cadal al lucrărilor. teren. şit planul de producţie cu 13%, sectorul
III, condus de tovarăşul Luca loan, cu
4. Executarea în întregime a lucrărilor de bună ca­ — Popularizarea şi stimularea fruntaşilor în întrece­ 18%, sectorul IV cu 2%, iar mina „Pădu­
litate. rea socialistă precum şi redactarea regulată a foilor rea oraşului“, condusă de tovarăşul Şuber
volante. Geza, cu 4%. Cu mult avînt s-au antre­
5. Terminarea lucrărilor de primăvară cu 3 zile înainte nat în depăşirea planului echipele con­
de termen. — Controlul şi îndrumarea permanentă a brigăzilor dusa de comuniştii Vasinca Anton, Mo-
de tractoare. dilcă Samoilă şi Vasiu Gheorghe care au
dat în această perioadă cu 22-25% mai
DIRECTOR S.M.T, SECRETARUL ORG. DE BAZA P.M.R. mult minereu peste plan.
Vlad loan Chişbac Andrei
PREŞEDINTELE COMIT. DE INTREP. SECRETARUL ORG. DE BAZA U.T.M.
Opreanu Nicolae Nedelcu Constantin
:x>oo»o ^oooooo<xxxxxxxxx><xxxxxx>oooooooooooooooooo<x>ooooo<xx>oooo oooooo<x>exxxx>ooooooooo<x>ooo<xx><>oooo<>oooo<xxxx><>ooo<x>oooo<>
A fară ploua. La început se credea că TRACTORIŞTII — Ei ce se aude ? Ce-ai adus ? Ce-i
va ţine o oră sau două şi se va termina. în staţiune ?
Dar ploaia se încăpăţînă. Uite, a trecut tractoarele. Pînă acum terminam totul Băieţii se înţepară cu vorbe ustură­ — Hoo, m ăi! Ce vă înghesuiţi aşa ?
o zi şi ea tot nu încetă. Şi nici semne aici în Şibot şi începeam şi la Vinerea... toare, povestiră se sfătuiră, citiră, dar întrebaţi pe rînd că la toţi deodată nu
de oboseală nu dădea. ploaia nu le ieşea din minte. Le era vă pot răspunde. Ei...
— Dar, ce parcă n-am terminat de ciudă că începuse tocmai acum cînd a-
— Oare mult o să mai ţină ? semănat ?! Sări din pat Vădana. veau mai mare nevoie de timp frumos. — Mai întîi spune-ne ce se aude cu
— De, ştiu eu... poate... Dar ce să-i facă ? Deocamdată ploaia ploaia, întrebă Uţu ?
— Poate... Tu niciodată nu vorbeşti — De semănat... De ce nu vorbeşti vine şi se duce cînd vrea. Omul n-o
răspicat, nu-ţi spui părerea deschis. tu de arat, de discuit ? poate încă struni. Pînă la urm ă însă... — Cu ploaia ? Am ascultat la radio
— Eu? buletinul meteorologic. Aşa a spus : în
— Tu! — De ce, de c e ! întotdeauna vă găsiţi — Pînă la urmă, tot punem noi mi­ următoarele două, trei zile, timp frumos.
Vădana Alexandru se încruntă, îl mă­ voi mai deştepţi. na pe ea. Atunci să vezi treabă. Atunci Temperatura în creştere. Vîntul va su­
sură din cap pînă în picioare pe adver­ să fi tractorist! fla de la...
sarul său, Sicoe Romulus şi-apoi, fără — Ne găsim sigur că ne găsim, îl în­
să mai scoată un cuvînt, se lungi pe tărită din nou Sicoe. Tu te gîndeşti nu­ — Iar începi să visezi Uţule, îi tăie Ultimile cuvinte ale lui Cristea nu se
pat şi începu să citească „Staniţă pluti­ mai la ce ai făcut, iar noi ne gîndim şi din nou vorba Sicoe. mai auziră. Din piepturile celor patru
toare". Ceilalţi tractorişti izbucniră în la ce avem de făcut. Acum pricepi ? tineri izbucni un „Ura"! de se cu­
rîs. — Şi ce dacă visez, nu-i bine ? Ţie tremură vagonul dormitor.
Der Vădana nu mai asculta. îşi bă­ nu-ţi place nici cînd visez şi nici cînd
— De ce te superi măi Uţule ? Tu nu gase din nou nasul în carte. îţi spun ce-am făcut. Tu te gîndeşti nu­ ?
L Peste cîteva zile, cele două tractoare
vezi că Romică vrea să te necăjească ? Discuţia aceasta avea loc în vagonul mai la ziua de mîine. ale brigăzii, tîrînd după ele vagonul
Nu le mai pune toate la inimă. dormitor al brigăzii de tractorişti a lui — Eu nu zic că nu-i bine să visezi, dormitor, plugurile, semănătorile şi dis-
cuitoarele, străbătură mîndre uliţele
Vădana Alexandru (lui îi spun prie­ Cristea Nicolae. El era plecat la Orăştie, dar visează şi tu mai concret. Să zicem Şibotului, îndreptîndu-se spre Vinerea.
tenii Uţu) nu răspunse şi-şi văzu mai la staţiune, după mîncare, cărţi, ziare. despre ce-o să facem la Vinerea sau In urma lor, odată cu cele 30 hectare
departe de citit. Cristea Simion dădu Plecase cu o seară înainte şi urma să se imediat după ce stă ploaia.
însămînţate, 52 hectare discuite şi g ri­
din umeri, apoi se întoarse către Sicoe întoarcă pînă-n prînz. Şi dacă afară — Ţi-am spus eu, tu te gîndeşti nu­ pate cu alte hectare arate, lăsau bucu­
Romulus: ploua cu găleata, băieţii n-aveau de mai ce-o să facem mîine, dar ce-o să rie şi recunoştinţa colectiviştilor.
lucru. In vagonul dormitor era cald şi facem peste 20—30 de ani pe tine nu
— Ii trece lui. După un timp, vorbi plăcut. In afară de* eroii de mai sus, t.e interesează. Omul, mă Romică tre­ — Buni băieţi tractoriştii ăştia, îşi
din nou. l-o adevărată pacoste pe ca­ înăuntru se mai afla practicantul Fur- buie să viseze şi la lucruri mari... dădu cu părerea brigadierul Şincu
pul nostru ploaia asta. Toarnă şi toar­ dui Vasile. Deşi mai în vîrstă decit cei­ Gheorghe, după ce şi ultimul tractor dis­
nă... Cum să ieşim cu tractoarele ? Cum lalţi, el nu se amesteca în vorbă. In clipa aceea, în vagonul dormitor păru la o cotitură. Harnici, inimoşi, ve­
să semănăm ? Uuuf... Şi cînd te gîndeş- intră Cristea Nicolae. seli. Să tot lucrezi aşa. Dacă n -ar fi
li că abia-i prinsesem gustul. Să mori — Oi fi eu mai mare, dar ei sînt venit ei, nu terminam noi nici acum în-
de ciudă nu alta. tractorişti, pe cînd eu numai practicant, — Noroc visăto rilo r! sămînţarile de primă urgenţă.
îşi zicea el adesea. De sigur însă că
— Da. să mori de ciudă, spuse dus n-avea dreptate. Băieţii săriră repede şi-l înconjurară, — Ai dreptate Şincule. Tare buni bă­
pe gînduri Sicoe. Ca ceasul mergeau nerăbdători să vadă ce-a adus şi ce ieţi. GH. PAVEL
veşti noi ştie.
OîOOîCObOOOCOOOOOOOOOOO