Page 10 - 1955-07
P. 10

Pag. 2                                                                                              DRUMUL SOClALiSMULUI                                                                                                                                                    Hr. 494

DIN TARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI

                                                                                                                                                       ?

0 producţie record ou ajutorul combinei „Oorneak“                                                                                                                                                               Pe ogoarele Uniunii Sovietice

Un grup de m ineri inovatorii de la m i­             ce lungimea totală a abatajului este de 140                                                                                                              jn colhozurile -şi sovhozurile din sudul    folosesc pe cîm puri peste 250 de com bine,
      na „Ţ entrosoiuz“, lucrând ou o ctombd-        de metri.                                                                                                                                                  Uniunii Sovietice — Uzbeklsten, T adji-  a şi fost strânsă recolta d e cereale de pe
nă „G om eak", au realizat o producţie re­                                                                                                                                                                                                                primele zeci de mii de hectare. In curînd
cord. In luna mai s-au extras 12.501 tone               In scurt timp lungimea abatajului va fi                                                                                                          kistiam, Osetia d e N ord şi Kinghizia — se      va încape strîmgerea recoltei pe principa­
de antracit faţă de 9.850 de tone oît pre­           sporită, du 30 de metri, ceea ce va per­                                                                                                            desfăşoară recoltarea grâului. M ulte col­       lele întinderi de pământuri de ţelină din
vedea planul.                                        m ite ca extracţia de cărbune să crească                                                                                                            hozuri obţin cîte 20-25 chintale d e cereale     nord-estui Kazahstanului, Secerişul din a -
   Mecanicii conduc combinele la viteze              cu încă 70—90 de tone pe zi. Succesele                                                                                                              la hectar. Anul acesta nivelul de mecani­        cest an îşi are specificul său. Semănăturile
sporite. De cele mal multe ori ei taie în-           obţinute în acest sector se datoresc luptei                                                                                                         zare a muncilor de recoltare este foarte        de cereale în colhozurile din Kazahstan
tr-un schimb cîte 90-100 de metri, în timp                                                                                                                                                               ridicat. Staţiunile de maşini şi tractoare      au fost extinse, ocupînd o suprafaţă de
                                                     neobosite a colectivului de mineri pentru                                                                                                           din Uzbekistan de pildă, au prim it 300 de      două ori mai mare decît anuj trecut, iar
                                                                                                                                                                                                         com bine noi, un mare număr de maşini           în sovhozuri — o suprafaţă de aproape
                                                     folosirea întregrelă a capacităţii de pro­                                                                                                          pentru curăţatul cerealelor şi alte maşini.     cine} ori mai mare. A crescut considera­
                                                                                                                                                                                                                                                         bil nivelul de mecanizare a lucrărilor de
                                                     ducţie a combinei oarbonifere „G om eak“ .                                                                                                             Sute de com bine au şi început să lu ­       recoltare. A nul trecut şi în prim ele şase
                                                                                                                                                                                                         creze pe ogoarele ţinutului Stavropol. Col­     luni ale acestui an sovhozurile şi S.M .T.-
        C onsfruc|ii de noi mine în Donbas                                                                                                                                                               hozurile din 12 raioane au şi început se­       uriie au prim it aproxim ativ 90.000 da
                                                                                                                                                                                                         cerişul pe aiese al orzului de toamnă. Au       tractoare de cîte 15 HP, 20.700 de com ­
Ministerul Construcţiei de întreprinderi             acest sdop s-au repartizat puternice trac­                                                                                                          fost secerate primele mii de hectare. Se        bine, 14.800 cam ioane şi alte maşini.
       ale Industriei Cărbunelui al U.R.S.S.         toare, maşini de foraj, excavatoare, bul­                                                                                                           coace repede şi cultura principală —
măreşte alocările pentru construirea de              dozere, peste 2.000 de mecanism e eleotrice                                                                                                         griul de toamnă.                                    Lucrătorii din agricultura Kazahstanului
nod mine. NumM pentru construcţii noi în             şl multe alte utilaje.                                                                                                                                                                              au hotărît să termine recoltarea pătoasa-
Donbas sînt destinate anul acesta sute de                                                                                                                                                                   Colhoznicii şi mecanizatorii din acest ţi­   lor în zece zile lucrătoare. Multe S .M T ,-
miltaan© de ruble. Ou ajutorul aioesltor                In regiunile unde se vor construi mine                                                                                                           nut au elaborat planuri concrete de desfă­
fonduri se vor construi peste 30 de mine             noi, se clădesc numeroase instituţii cultu-                                                                                                         şurare a lucrărilor de recoltare potrivit că­   uri şi sovhozuri au pregătit deplin m aşi­
mari ou o capacitate totală de producţie             ral-soclaie, printre oare 150 de palate de                                                                                                          rora secerişul va fi terminat într-un ter­
                                                     cultură şi cluburi, aproxim ativ 150 de ma­                                                                                                         men scurt în 10-20 zile. Com binierii îşi iau   nile în vederea secerişului. Ţinînd seama
de câteva m ilioane de tone cărbune anual.           gazine şi cantine, 140 de grădiniţe de copiii                                                                                                       angajam entul să strângă zilnic recolta de
   Peste 50% din num ărul total al m inelor          şi oreşe, dea. 100 şcoli medii.                                                                                                                     pe o suprafaţă de 30-40 de hectare.             de diferenţa considerabilă dintre timpul de

vor ii construite prin metoda rapidă. In                                                                                                                                                                     In sudul Kazahstanului se coc grinele.      coacere a grînelor, în prezent sute de com ­
                                                                                                                                                                                                         P e zi ce trece se extinde tot mai mult
Dezvoltarea industriei cărbunelui în Kazahstan                                                                                                                                                                                                           bine sînt trimise din nordua republicii în
                                                                                                                                                                                                         frontul lucrărilor de recoltare. Secerişul
 In R.S.S, Kazahă, iqd/uatria cărbunelui             va noi întreprinderi carbonifere cu un înalt                                                                                                                                                        regiunile sudice. După terminarea recol­
      ia anul acesta o dezvoltare şi mal             ¦nivel de mecanizare. A început extracţia                                                                                                           a început aproape în toate raioanele din
miş$a In special se extinde considerabil             de căibune la mina „Pervaia Vertikalnaia“                                                                                                                                                           tării toate maşinile vor fi îndreptate din
extracţia de căibu n e prin metoda la zi. In         — cea mai mare dintre toate minele con­                                                                                                             regiunea Kazahstanului de sud. A ici se
regiunea zăcământului carbonifer de la               struite în cursul cincinalului în Kazahs­                                                                                                                                                           nou în nordul R.S.S. Kazahe.
Ekibasituz, unde la sfîrşitul anului trecut          tan şl cu cel mai înalt nivel de m ecani­
a fost dată în exploatare prima carieră, a           zare. Mina, a cărei capacitate de produc­                                                                                                           D ezvoN area c re ş te rii o ilo r în s o v h o z u rile din R. S. F. S. R„
început dezvelirea starturilor de cărbune            ţie va fi de 1.000.000 de tone de cărbune
la locul celei de a doua cariere în curs de          pe an, este înzestrată cu com bine miniere,          In bazinul Doneţului, se pot întîlni numeroase familii în care toţi bărbaţii lucrează              | n sovhozurile din R.S.F.S.R. speciali-    luciu de mătase obţinută de la oile diri
construcţie. Se fac pregătiri în vederea             cu locom otive Diesel- elecbrice, cu trans­    în mină. In Gorlovka (regiunea Stalin — R.S.S. Ucraineană) Ia mina nr. 4-5 „Nikitov-                     "zate în Creşterea oilor sporeşte num ă­    rasa „Stavropolsk“. Firul de lînă este lung
construirii unei a treia cariere carbonife­          portoare. întregul proces al extracţiei de     ka” , familia Iui A. I, Torba se bucură de multă cinste. Ei lucrează ca miner, fiii lui              rul de oi şi se îmbunătăţeşte calitatea lor.    de 9-10 cm., de la fiecare oaie şe obţin
re. In total la Ekibastuz se prevede să se           combustibil este aici Integral mecanizat.      Nicoiai şi Vladimir ca armatori, iar a treilea fiu, Victor, este maistru miner. Capului              Oile cu lînă groasă sînt înlocuite aici cu      pînă la 10-12 kg. lînă, iar de la unii ber­
construiască zece întreprinderi pentru ex­                                                          familiei, pentru muncă ireproşabilă şi ani îndelungaţi petrecuţi în subteran, i-a fost de­           oi ou lînă fină şi semifină. La începutul       beci se obţin chiar câte 20 kg.
tracţia de com bustibil prin m etoda la zi.             Construirea de noi întreprinderi carbo­     cernat titlul de „Miner de Onoare” .                                                                 anului, oile ou lînă fină şi semifină consti­
   O mare amploare a luat construirea m i­           nifere a permis ca în anii celui de al 5-lea                                                                                                        tuiau 75% din întregul efectiv.                    înalta productivitate, faptul că nu sânt
nelor în bazinul Kamaganda, unde în ulti­            cincinal să se mărească cu peste o treime         In fotografie: familia lui A. I. Torba. (de la stingă Ia dreapta) Vladimir, Nicoiai, A-              Sovhozurile cresc în special oî de rase      pretenţioase şi că s-au adaptat bine la
                                                     extracţia de cărbune în bazinul K ara-         lexandr Ivanovici şi Victor, înainte de a intra în mină.                                                                                             condiţiile locale a contribuit la răspândi­
mul ţimp au fost date în exploatare câte­                                                                                                                                                                indigene obţinute de selecţioniştii sovie­      rea rapidă a oilor din rasa „Altad cu lînă
                                                     ganda,                                                                                                                                              tici. Larg răspândite în gospodăriile multor    fină“ în toate regiunile Siberiei, Pe pă­
                                                                                                                                                                                                                                                         şunile din Caudazul de n ord şi Orientul
                                                                                                                                                                                                         regiuni sânt oile din rasa „m erinosul so­      îndepărtat, în fiecare an creşte efectivul
                                                                                                                                                                                                         v ietic“ Care dau în medie cîte 6-7 kg. de      de oi cu lînă fină din rasa „G roznîi“ .

                                                                                                                                                                                                         lînă de calitate superioară.

                                                                                                                                                                                                            Este renumită lîna fină şi deasă cu un

        Exfracfia cărbunelui cu ajuforul apei                                                                                                                                                                       O nouă rasă d                                    porci

                                                                                                                                                                                                               n grup de colhoznici din Kuban, în        ban există deja zeci de mii de porci din
                                                                                                                                                                                                                colaborare cu oamenii de ştiinţă, a ob­
Conform hotărîrilor Ministerului In­                 pînă la transportarea lui la suprafaţă cu                                                                                                           ţinut o nouă rasă de porci destinată pen­       nioua rasă „Caucaziană de n ord“ .
       dustriei Cărbunelui al U.R.S.S., în           ajutorul puternicelor instalaţii de aspi­                                                                                                           tru îngrăşare, care a primit denumirea de
Kuzbas urmează să fie construite şase                raţie, se efectuează du ajutorul apei.                                                                                                              „Caucaziană de nord“ . Anim alele din a-        Zootehniştii şi colhoznicii sovietici des­
mine carbonifere. în oare cărbunele va fi            Practica a dovedit marele randa­                                                                                                                    ceastă rasă cresc foarte repede. Astfel,
extras cu ajutorul apei. Fiecare mină va             ment al metodei hidraulice de ex­                                                                                                                   purceii în vârstă de nouă luni cântăresc'       făşoară o muncă intensă de îmbunătă­
avea o capacitate de producţie de oca.               tracţie a cărbunelui. Cele două mine, după                                                                                                          pînă la 150 de kg., iar porcii maturi ating
2.000 de tone de cărbune pe zi. In prezent           ce şi-au însuşit noua tehnologie au depă­                                                                                                           o greutate pînă la 250-300 de kg. La fer­       ţire a rasei. In 28 de institute şi în mii de
                                                     şit în scurt timp capacitatea prevăzută în
în Kuzbas funcţionează două mine, unde                                                                                                                                                                   mele colhozurilor şi sovhozurilor din K u -     gospodării se cresc noi rase de porci adap­
                                                     proiect.
toate procesele, începând du abaterea căr­                                                          Odihna de nară a oamenilor muncii sovietici                                                                                                          tate la cele mai diferite zone clim aterice

bunelui cu ajutorul hidromonitoarelor şi                                                                                                                                                                                                                 ale ţării.

                                                                                                                                                                                                                                                         In prezen t în colhozurile şi sovhozurile

                                                                                                       Odată cu sosirea verii, numeroşi mun­              tori din clasele inferioare au plecat spre                                                     din U.R.S.S. se cresc şapte rase şi 15 gru­
                                                                                                    citori de la uzinele şi fabricile din Gorki           diferite case de odihnă din U.R.S.S. In
                                                                                                    au plecat să-şi petreacă concediul de                 cursul verii, 1.500 de lucrători din învăţă-                                                   puri de rase de porci. ,<ui                   ;
                                                                                                    odihnă la Soci, Kislovodsk, Crimeea şi in             mîntul public îşi vor petrece concediul în
                                                                                                    alte staţiuni balneare din U.R.S.S. Orga­             sanatorii şi case de odihnă pe baza bilete­                                                    ¦ ¦ ¦ ¦ P i H !g il
                                                                                                    nizaţiile sindicale suportă din fondul. asi­          lor puse la dispoziţie de Comitetul Central
                                                        In pitoreasca regiu­                        gurărilor sociale, 70°/o din costul drumu­            al sindicatului lucrătorilor din şcolile ele­     In fotografie: una
                                                     ne a Ala-Taului (R.S.S.                        lui. Afară de foile de drum pentru staţiu­            mentare şi medii ale R.S.S. Armene.            din instalaţiile de izo­
                                                     Cazahă), la 1700 metri                         nile balneare din sudul Uniunii Sovietice,                                                           lare şi transformator
                                                     deasupra nivelului mă­                         organizaţiile sindicale oferă muncitorilor               Anul acesta îşi vor petrece bine odihna     de înaltă tensiune ale
                                                     rii, se află lacul Issik.                      locuri în casele de odihnă situate în re­             constructorii de maşini din Erevan, texti-     hidrocentralei de pe
                                                     Anul trecut a fost ame­                        giunile pitoreşti de pe malul Volgăi. Anul            liştii din Leninakan, metalurgiştii din Ala-   Nistru.
                                                     najată aici o bază tu­                         acesta numai de la uzina de automobile                verda, minerii din Kafan. Ei îşi vor pe­
                                                     ristică.                                       „M olotov" vor pleca în casele de odihnă              trece concediul de odihnă în sanatoriile din
                                                                                                    de pe malurile Volgăi „Lesnei Kurort",                Sooi, Kislovodsk, Ialta, Piatigorsk, precum
                                                        In fotografie: vede­                        „ Z elionîi Gorod“ şi altele 8.000 de munci­          şi în sanatoriile din R.S.S. Armeană.
                                                     re generală a bazei tu­                        tori. Fiecare din aceste staţiuni climate­
                                                     ristice de lingă lacul                         rice dispune de instalaţii de băi bine ame­              In curînd se va deschide casa de odihnă
                                                     Issik.                                         najate, baze sportive cu terenuri de sport,           a uzinei „K irov" din Erevan, situată într-o
                                                                                                    etc.                                                  localitate pitorească. Aici îşi vor petrece
                                                                                                                                                          concediul aproximativ 500 de muncitori,
                                                                                                       In cursul verii, sute de constructori de           ingineri şi funcţionari de la această mare
                                                                                                    automobile vor face excursii pe Volga. Ei             întreprindere din Armenia.
                                                                                                    vor vizita oraşele Cazan — capitala
                                                                                                    R.A.S.S. Tatare, oraşul natal al lui V. I.               Anul acesta, peste 16.000 de oameni ai
                                                                                                    Lenin — Ulianovsk şi şantierele nodurilor             muncii din republică vor petrece concediul
                                                                                                    hidraulice de la Kuibîşev şi Stalingrad.              în sanatoriile U.R.S.S. şi din R.S.S. A r­
                                                                                                                                                          meană. Aproximativ 10.000 de muncitori,
                                                                                                                                                    *     funcţionari, studenţi vor face interesante
                                                                                                                                                          excursii în Crimeea, Caucaz, Ural şi alte
                                                                                                      Zilele acestea, un mare grup de învăţă­             regiuni ale Ţării Sovietice.

                                                                                                    Noi fabrici de mobila

                                                                                                       Peste 4.000 de întreprinderi ale coope­            carea mobilei, Primele 37 de fabrici ur-
                                                                                                    raţiei industriale din Uniunea Sovietică              mează să fie puse în funcţiune pînă la

                                                                                                    produc mobilă într-un sortiment variat. sfirşitul anului curent, Noi fabrici au şi

                                                                                                    Numai anul acesta fabricile şi arte'.urile intrat în funcţiune în Başkiria, Ucraina,

                                                                                                    de mobile vor da produse în valoare de Bielorusia, Armenia. In curînd vor fi puse

                                                                                                    2.000.000.000 de ruble — aproape cu în funcţiune noi întreprinderi în R, S. S.

                                                                                                    500.000. 000 de ruble mai mult decît anul Karelo-Fină şi Azerbaidjan. Fabrici de mo-

                                                                                                    trecut. In următorii doi ani se vor cons­             bilă-stii se vor construi la Lvov, Ujgorod
                                                                                                    trui alte 100 de întreprinderi pentru fabii-          şi Mukacevk.

                                                                                                    Producjia de televizoare la Baku

                                                                                                    In întreprinderile Industriei locale din              de aparate de radio din Baku pune fa
                                                                                                                                                          punct cu succes producţia de televizoare.
Construirea de instituţii culturale la Minsk                                                        Azerbaidjan sporeşte necontenit producţia             S-a şi pregătit prima serie de aparate pen­           Succesele agriculturii în U. R. S. S.
                                                                                                    de mărfuri pentru populaţie. In ultimii               tru experimentare. Tot în această între­
                                                                                                                                                          prindere se fac pregătiri pentrufabricarea
 Oraşul Minsk este brăzdat de la un oa-              rează scheletul clă.dirii m onum entale a      cinci ani, producţia acestor mărfuri a cres­          în masă a unui nou tip de aparat de ra­         Poporul sovietic traduce cu succes în          convenţionale de 15 H.P.), 46,000 de trac-
     ’ pi ăt la altul de bulevardul „S telin “ . In  muzeului de artă. Grupuri de sculpturi         cut de aproape două ori iar sortimentul               dio cu opt lămpi.                                    viaţă program ul avântului rapid al a -   toare-prăşitoare, zeci de mii de com bine
apropierea acestuia, în piaţa Libertăţii, se         din marmură albă vor ornamenta intrarea        s-a lărgit considerabil. Numai anul acesta                                                           gr!culturii. Creşte necontenit nivelul de       şi num eroase alte maşini. A nul acesta, cu
construieşte în prezent noua clădire a con­          în clădire. In interiorul ei vor fi amena­     vor începe să se fabrice peste 100 de sor­               Industria locală a republicii primeşte      înzestrare tehnică a staţiunilor de maşini      toată prim ăvara târzie şi în ciuda condi­
servatorului.                                        jate cinci săli de expoziţie, o încăpere       timente de noi produse. Ţinînd seama de               mari cantităţi de utilaj nou care va per­      şi tractoare, a colhozurilor şi sovhozuri­      ţiilor atmosferice nefavorabile, însămîn-
    A ici vor funcţiona facultăţi — vocală,          specială pentru păstrarea valorilor artis­     faptul că în curînd va fi pus în funcţiune            mite să se sporească considerabil produc­      lor. Nomad în anul 1954 industria a pus la      ţarea Culturilor de prim ăvară s-a efectuat
 de pian, de orchestrare, corală, de instru­         tice, o sală de conferinţe, o bibliotecă,      centrul de televiziune din Baku, fabrica              ţia.                                           dispoziţia agriculturii 137.000 de tractoare    în întreaga ţară în termene optime. Col­
mente de suflat, de coarde etd. Studenţii şi         ateliere de restaurare şi diferite birouri.                                                                                                         de destinaţie generală (socotite în unităţi
profesorii vor avea la dispoziţie o bibliotecă
                                                                                                                                                                                                                                                         hozurile şi sovhozurile au însămânţat cu
ou un fond de 150.000 de volum e, o sală de

concerte cu o capacitate de 500 de locuri,                                                                                                                                                                                                               21.000. 000 de hectare mai mult decît anul
                                                                                                                                                                                                                                                         trecut.
se amenajează de asemenea cam ere spe­

ciale de odihnă.                                                                                                                                                                                                                                         O importanţă hotărâtoare în sporirea pro­

                  ?                                                                                                                                                                                                                                      ducţiei de cereale şi a producţiei de pro­

   La Minsk, pe malul râului Svdslocl se                                                                                                                                                                                                                 duse animale o are porumbul. Anul acesta
construieşte un centru de televiziune, c'are
                                                                                                                                                                                                                                                         colhozurile şi sovhozurile au însămânţat
urmează să fie pus în funcţiune încă în
                                                                                                                                                                                                                                                         porum b pe o suprafaţă de 16.800.000 de
acest an.
  Centrul de televiziune din Minsk va «avea                                                                                                                                                                                                              hectare — cu aproape 13.000.000 de hectare

două studiouri, o sală de aparate, cam ere                                                                                                                                                                                                               mai mare deCît anul trecut,

pentru artişti şi redactori, ateliere şi de­                                                                                                                                                                                                             Se îndeplineşte cu succes pro­
pozite pentru copiile de filme,
                                                                                                                                                                                                                                                         gramul de valorificare a pământurilor în -
In prezent constructorii lucrează la fin i­
                                                                                                                                                                                                                                                         ţelenite şi virgine. Dacă anul trecut pe pă­
sarea clădirii.
   In ajunul Marelui Război pentru Apă­                                                                                                                                                                                                                  mânturile înţelenite au fost însămânţate

rarea Patriei la Miinsk a fost deschisă o                                                                                                                                                                                                                3.600.000 de hectare, anul acesta au fost

galerie de tablouri, unde au fost expuse                                                                                                                                                                                                                 însămânţate 19.700.000 de hectare în loc do
cele mal de seamă opere ale maeştrilor
                                                                                                                                                                                                                                                         13.000. 000 cit prevedea planul.
ruşi, bieloruşi şi străini. Dar toate aces­
                                                                                                                                                                                                                                                         Rezultate bune s-ou obţinut şi în secto­
tea au fost distruse sau prădate de ocu­
panţii hitleri'ştt,                                                                                                                                                                                                                                      rul zootehnic. In ultimele opt luni — în

   Cu ajutorul popoarelor frăţeşti din                                                                                                                                                                                                                   perioada dintre 1 octom brie — 1 iunie —

U.R.S.S. bieloruşii au deschis chiar în pri­                                                                                                              La Expoziţia Agricolă Unională de la Moscova, sosesc în continuu noi şi noi vizi­              a fost obţinută o cantitate de lapte ou 30%
mii ani de după război o nouă galerie de                                                                                                                                                                                                                 mai mare decât în perioada corespunză­
tablouri instalată provizoriu în Palatul                    In fotografie: noul club colhoznic al artelului „N. S. Hruşciov” , din satul                  tatori.                                                                                        toare a anului trecut, şi cu 55% mai mare
Muncii.                                              betovka — regiunea Stalin. in acest club, se a flă : o sală mare de spcciacoie,                                                                                                                     decît în anul 1953. Totodată s-a colectat
                                                     bibliotecă şi săli de lectura, staţie de radiofi care, săli pentru activitatea diferitelor           In fotografie: un grup de vizitatori din regiunea Zaporojie (de Ia stingă la dreapta),         şi s-a cumpărat o cantitate de lapte cu
   Această Situaţie nu va miai dăinui mult.          şi altele.                                                                                                                                                                                          20°/o mai m are decît în 1954.
La 100 de metri de artera principală a ora­                                                                                                               directorul S.M.T. din Beleansk I. Bartîş, preşedintele colhozului „Ilici S. Maxhnenko“ şi

                                                                                                                                                          brigadierul de cîmp I. Kostiucenko de la col bozul „Kirov.”, examinează lotul însămmfat

şului — buţevarduil „Şţaţiin" se şi contu­                                                                                                                cu culturi cerealiere (grîu) din soiul hibrid nr. 1,  j;
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15