Page 7 - 1955-07

Nr. 493 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Grijă deosebită faţă de Veşti de !a corespondenţi Să fie grăbit ritm ul de eemsfruefli
fa g@$f§@diria agr@z@©!@hnîeă „Nîrseryf IV" Simeria
sezisările oamenilor muncii Şi-au construit
Ţăranii muncitori

M ulţi cetăţeni din raionul Orăştie, eu să li se pună le dispoziţie m ijloace cu ------------------------------- din satul Măgura, In cadrul m ăsurilor luate de partid şl m uncă şi îm bunătăţirea romanizării proce­ turnarea fundaţiei pentru staţia de indus­
propuneri, sezisan şi cereri care să transporte pietrişul. guvern pentru dezvoltarea producţiei a- sului de producţie. trializare, prepararea am estecului s-a făcut
prinmunca lor raionul Orăştie, au gricole şi sprijinirea operei de transfor­ pe păm înt şi liantul s-a scurs, astfel că
organelor de partid şi d e stat. Datorită A u trecut două luni şi această propu­ m are socialistă a agriculturii, un loc im­ Ţinînd seama de lipsurile ce s-au făcut balastul a rămas nelegat. Pentru cofraje
faptului că majoritatea conducerilor or­ nere nici n -a fost înregistrată, de cum să ------------------------------ pornit cu mult elan p ortant îl ocupă înzestrarea agriculturii Cu simţite în anul trecut, în anul acesta s-au n u s -a pus la dispoziţie scîruduri, cuie, etc.
ganelor cărora s-au adresat, acordă aten­ se ia măsuri pentru a sprijini iniţiativa la munca de construcţie a căminului cul­ construcţiile necesare adâpostirid şi repa­ luat o serie de măsuri menite să asigure De asemenea, m uncitorii gospodăriei nu
ţie rezolvării scrisorilor oam enilor muncii, cetăţenilor. tural. rării tractoarelor şi maşinilor, dezvoltării condiţiile necesare desfăşurării norm ale a sînt folosiţi la muncile cele mai importan­
m ulte din cereri au fost rezcdvate la timp. creşterii anim alelor şi păsărilor, păstrării construcţiilor agrozootehnice. Cu toate a- te şi în ram ura unde 9Înt calificaţi.
Tovarăşii din com itetul executiv el sfa­ Astfel, prin cele 11 zile de muncă volun­ produselor agricole, precum şi construc­ cestea însă, p e şantierul acestei gospodării
tară. el au reuşit să clădească căminul din ţiile socdal-culturale necesare lucrătorilor lu cră rile de construcţii până la această Lipsa de preocupare a conducerii şantie­
din agricultură. dată se desfăşoară în conddţiuni defec­ rului se răsfrînge şi în direcţia neridi-
In dosarele biroului pentru rezolvarea tului popu lar raional, a u crezut că prin temelie pînă la acoperiş. In această mun­ tuoase, fapt oare nu prezintă o garanţie cării la tim p şi în bune condiţiuni a m a­
Injţelegînd im portanţa sarcinilor de le pentru realizarea lucrărilor de construcţii terialelor sosite la gară deşi are m unci­
c e rerilor şi sezisărilor oam enilor m uncii num irea tovarăşei Cristian M aria la b i­ că s-au evidenţiat în mod deosebit tova­ revin, o serie de întreprinderi de con­ prevăzute în contractele încheiate între tori necesari. Cantităţi m ari de stabilit,
strucţii s-au străduit în anul trecut să Conducerea I.C.E.M. Bucureşti şi gospodă­ linie de cale ferată îngustă, sticlă, etc. au
d e la Sfatul popu lar a l raionului O răştie roul pentru rezolvarea cererilor şi sezisă­ răşii Muntean Adam, director al căminu­ realizeze în termen şi de bună calitate rie în acest an. Conducerea I.C.E.M. pînă ocupat tim p îndelungat ram pa gării Călan.
construcţiile . planificate. La gospodăria la această dată nu a înaintat gospodăriei Chiar manipularea m aterialelor se face
d e pildă, se găsesc înregistrate fe l de fe l rilor oam enilor m uncii, au făcu t totul, lui cultural. Măgureanu Gheorghe, Crişan agrozootehnică „M inerul IV “ Simeria, devizele necesare locuinţelor pentru mun­ nesuprşvegheat şi ou pierderi m ari cum
T.R.C.L. H unedoara a reuşit în anul 1954 citori, pentru m aternitatea nr. 2 tip Ha­ este cazul cu spargerea unei lăzi de sticlă
d e cereri şi sezisări ale oam enilor m uncii, fără a se m ai ocupa d e felu l în care cei­ Ioan, Vinţan Ionel, Muntean Zamfir, Cri­ să realizeze planul la reparaţii capitale în ţeg, pentru scroafe de reproducţie, bara- şi a unei cantităţi însem nate de cărămizi,
proporţie de 94%. Aceasta se datoreşte cam entele tip B. 35, p recum şi devizele precum şi a unei cantităţi de piăoi pentru
rezolva te sau pe ca le d e a fi rezolvate. lalţi şefi de secţii şi com itetele execu tive şan Nicodlm, Muntean Ioan şi alţii. (I. faptului că, cu ajutorul permanent acordat pentru îngrăşătorii, grajd pentru vieri, fîn - sobe de teracotă oare s-au distras. Aceste
de conducerea gospodăriei, a Concentrat tîni, şoproane pentru legume, etc. lipsuri trebuie să dea de gîndit conducerii
Tovarăşa Cristian Maria, responsabila a - ale sfaturilor com unale privesc sezisările Popa). toate forţele necesare — mai ales în tim ­ şantierului dat fiind faptul că ne aflăm la
pul verii — reuşind astfel să term ine lu­ Lipsuri grave se manifestă şi în activi­ sfîrşitul prim ului sem estru al anului şi
cestui birou, se străduieşte să facă faţă venite din masă. ? cră rile de reparaţii capitale la 12 aparta­ tatea conducerii şantierului care nu a avut planul de construcţii pe această perioadă
întotdeauna num eroaselor scrisori care vin Era de ajuns dacă se deplasau numai mente pentru muncitori, două săli de mese, o preocupare permanentă în vederea a- n -a fost îndeplinit.
din întregul raion, să rezolve la timp ce­ Bibliotecă In comuna Vaţa două dorm itoare com une pentru cei necă­ provizion ă rii şantierului Cu unele m ateriale
r e rile şi sezisările cetăţenilor făcu te v e r­ pînă la Sfatul popular orăşenesc Orăştie sătoriţi, un atelier mecanic, o clădire cu de construcţii ce puteau fi procurate pe Pentru, executarea la tim p şi în bune
bal, prin scrisori sau presă. (care este la cîteva sute d e m etri) şi se -------------------- de Jos, raionul Brad, eiried încăperi pentru adm inistraţie, o Ca­ plan local o a : var, căTămidă. scurtături, dondiţiuni a lu cră rilor d e contetmicţie, con ­
convingeau de realitate. A ci aproape ju ­ m eră de oaspeţi, efcc. ducerea şantierului trebuie să ia toate mă­
Faptul că la Sfatul popular ai raionului mătate din sezisările oam enilor muncii, fără activitate lin >‘Psa de !ndru" margini, etc. surile pentru a organiza m ai bine proce­
Orăştie, mai sînt în prezent unele sezi- stau nerezolvate prin birourile şi buzuna­ Nu acelaşi lucru se poate spune despre Conducerea şantierului a dovedit nepă­ sul de producţie, să se intereseze de apro­
sări nerezolvate în termenul' prevăzut de rele şefilor de secţii printre care şi în ------------------------------- mare şi control a îndeplinirea planului de construcţie prin vizionarea şantierului cu m aterialele ne­
investiţii, care nu a fost realizat deoît în sare şi în ceea ce priveşte executarea lu­ cesare, întrucât num ai executarea într-un
secţiei culturale a sfatului popular raional, proporţie de 50%. Cauza principală a « - crărilor pentru Care .a a vu t m ateriale. Ci­ ritm rapid a acestor lucrări va contribui
cestei situaţii a fost ritm ul anorm al al mentul pentru turnarea betoanelor posta­ la asigurarea unor condiţii m ai bune de
biblioteca stă închisă, deşi tovarăşului lucrărilor cauzat de întârzierea livrări: m entelor de la m oto-p om p ele cu Care se .muncă în gospodăriile agrozootehnice, vor
irigă suprafaţa de 52 ha. grădină de contribui la sporirea producţiei agricole
H otărirea Consiliului de M iniştri privi­ buzunarele tov. A lbu Aurel. ! Ivan Cornel, şef al secţiei, l-a fost sezisat m aterialelor de construcţii, întocm irea d o­ zarzavat n-a fost folosit, deşi pe şaritier vegetale şi anim ale necesare ridicării ni­
există cantităţi suficiente. Conducerea şan­ velului de trai a populaţiei muncitoare.
toare la organizarea primirii şi rezolvării D e aceste lipsuri se fa c vinovaţi şi to ­ de mai multe ori acest lucru. cum entaţiei tehnice, precum şi lipsa de tierului nu supraveghează executarea lu­
crărilor de construcţie din care cauză ca­ DEJAN DUMITRU
r e d a m aţiilar şi sezisărilor oam enilor m un­ varăşii din conducerea com itetului raional Că urmare a faptului că biblioteca stă preocupare pentru asigurarea braţelor de litatea acestora lasă de dorit. Astfel, la

cii, se datoreşte n eglijenţei d e care dau de partâd (prim -secretar Pav&l Ioan), care sub cheie, posibilitatea tinerilor de a par­

dovad ă unii şefi de secţie. G răitoare în a - are datoria să în dru m e şi să controleze ticipa la concursul „Iubiţi cartea“ este re­

ceastă privin ţă este nepăsarea ce o m ani­ activitatea organ elor d e stat pentru apli­ dusa.

festă şeful secţiei cadre, Popescu V iord , carea Hotărârii Consiliului de Miniştri, cu întrebăm pe tovarăşul Ivan cînd va re­

căruia din luna mai i-a fost repartizată privire la m odul d e rezolvare în termen zolva această problemă? (F. Gheorghe).

o sezisare trim isă de ziarul „Scânteia“ , în a scrisorilor şi sezisărilor venite din partea &
urm a unei corespondenţe, şi la ca re rţici oam en ilor m uncii. Chiar la com itetul ra­

în prezent n -a răspuns. T ot din luna mai, ional de partid, sânt cereri şi sezisări c ă ­ Oameni In satul Ginfaga,
dinsul ţine o scrisoare a cetăţenilor din rora le-a trecut de mult termenul de re­
-------------------- raionul . Haţeg, la

com una Şibot, în care se sezisează unele zolvare. Se poate spune acest lucru despre C O IR O zi gospodăria anexă a
com portări nedem ne ale preşedintelui sfa­ şefii secţiilor econom ico-agrară şi organi­
tului popular din comună. zaţii de partid* sindicale şi U.T.M. Laszlo ----- :--------- Trustului 7 construcţii,
Iu liu şi respectiv N ichita A lexan dru, oare
Nepăsare faţă de propunerile, sezisă- au sezisări încă din luna ianuarie nerezol­ secţia de producţie Petroşani, s-a obţinut
rile şi Cererile justă ale oam enilor m un­ vate.
cii, au arătat şi şefii se cţiilor agricolă şi frumoase rezultate la culturile de zarzava­
prevederi sociale. De exem plu, cererea C om itetul raional de partid şi Com itetul
locuitorului Gavrilă G heorghe din Cugir, executiv al Sfatului popular raional Orăş­ turi. Totuşi, acestei gospodării anexe nu
repartizată secţiei prevederi sociale a îm ­ tie, trebuie să-, întărească răspunderea şe­
plinit 7 luni şi încă nu i s-a răspuns. filor de secţii faţă de această problemă, i-a fost acordată atenţia cuvenită din partea
să controleze şi să ajute com itetele e x e ­
De aceste lipsuri se fac vinovaţi tova­ cutive ale sfaturilor populare comunale. secţiei agricole a Sfatului popular raional SFATUL MEDICULUI Atitudine nejustă
răşii din com itetul executiv (preşedinte Este de neadmis ca scrisorile oam enilor Haţeg.
Dan Ilie), oare nu analizează periodic m uncii să zacă uitate prin dosarele sfatu­
m unca biroului pentru rezolvarea cere­ r ilo r popu lare sau în buzunarele unora şi De exemplu, «Celo două hectare de orz faţă de gazeta de perete
r ilo r şi sezisărilor oam en ilor m uncii şi nu
şi ovăz ce au fost compromise, nu s-au re- Intoxicaţia cu oxid de carbon

însămtnţat nici pîriă în prezent, tar condu­

cerea gospodăriei anexe aşteaptă din zi în O iiitoocicaţie profesională care poate fi Care sînt semnele de intoxicaţii In centrul oraşului Brad se află gazeta
întîlnită printre muncitorii din diferite ra­ cu oxid de carbon ? cetăţenească, m are dar „îmbătrânită“ de
zi comisia secţiei agricole raionale să facă muri industriale, este intoxicaţia cu oxid tot. D esen ele ¦sîn t d e co lo ra te Că abia îţi
de carbon. poţi da seam a ce reprezin tă, dar c ît p riv eş­
constatarea. Aceste semne sînt diferite, după cum a te articolele, acestea datează de la începu­
Oxidul de carbon, ia naştere în locurile pătruns în organism o cantitate mare de tu l lunii iunie,-şi c h io r d in mod, tratând'
au luat m ăsuri îm potriva acelora care m a­ altora. Ele trebuie rezolvate, aşa cum Recomandăm conducerii gospodăriei a- unde se produc arderi în scopul producerii oxid de carbon, sau numai cantităţi mici, problem e de m ult depăşite. Lucru şi m ai
de energie sau încălzire. Astfel, cazuri de cu puţin ridicate peste cele obişnuite în interesant este că dacă vrei să afli cine
n ifestă nepăsare faţă de rezolvarea scriso ­ arată H otărirea Consiliuiuii de M iniştri, în nexe, cît şi tovarăşului Ifrim Dumitru, şe­ intoxicaţie cu oxid de carbon se pot întîlni aer. Intoxicaţiile mai grave cu oxid de face parte din colectivul de redacţie al
în garajele de automobile care nu sînt carbon, care se prezintă sub formă de as­ acestei gazete, este foarte greu. Cu m ultă
r ilo r oam enilor m uncii, c u toate că cu­ term en de 10 zile de la prim ire. ful secţiei agricole a Sfatului popular ra bine ventilate, printre mecanicii de locomo­ fixii, sînt astfel extrem de rare, ele fiind bătaie de ca p 'şi m u lte um blaturi a m putut
tive, de tractoare sau motoare „Diesel", datorită unui accident de muncă curri ar afla că din acest colectiv fac parte to­
noşteau aceste cazuri. T rebu ie traşi aspru la răspundere toţi ional Haţeg, să-şi îhlăture din activitatea în ateliere unde se fac probe de funcţio- fi o explozie, ruperea unei conducte, un vărăşii Borza Avram, vicepreşedinte al
nare a diferitelor motoare care folosesc incendiu sau altele. Sfatului popular oraş, Buaium Constantin
C om itetul ex e c u tiv al sfatului popu lar aceia care m anifestă nepăsare faţă de ce­ lor comoditatea şi să ia măsurile necesare drept combustibil benzină saii motorină. şeful secţiei organizatorice a sfatului popu­
Intoxicaţia cu oxid de carbon se mai poate Semnele intoxicaţiei prin cantităţi mici lar raional şi G roza Ioan, care spre m area
m anifestă lipsuri şi în ceea c e priveşte în ­ rerile oam en ilor m uncii, indiferenţi de pentru remedierea lipsurilor. produce în ateliere de sudură cu flacără de oxid de carbon se pot întîlni însă des­ m ea surprindere o m afla t Că este preşe­
oxlacetilenică, sau în spălătoriile care mai tul de des printre muncitorii unde 'acest dintele-sindicatului de la mina Ţebea. Dar
drumarea şi ajutorul ce trebuie să-l dea funcţia ce o deţin. * folosesc fierul de călcat cu cărbune ca şi gaz este prezent aşa cum am mai arătat. -cin e este responsabilul colectivului, a fost
sfaturilor populare com unale, în problem a P rin tr-o perm anentă munc'ă p o litic o - în locuinţele care se încălzesc cu lemne şi cu neputinţă de aflat. Nim eni nu ştia ni­
cărbune şi unde sobele au coşurile înfun­ Astfel, muncitorii se pot plîrige de du­ m ic.
sezisărilor şi cererilor juste ale oam enilor eduoaiivă, com itetul raional de partid, are In satul Bretea Romînă, raionul Haţeg, date sau au un tiraj prost. reri de cap localizate mai ales la tîmple
şi foarte persistente. Intoxicatul cu oxid In incinta sfatului oraş mai este o ga­
m u n cii. datoria să educe pe activiştii din aparatul pe o suprafaţă de aproape 2 hectare însă- Semnele unei intoxicaţii încep să apară de carbon are unedri greutăţi sau vărsă­ zetă de perete a organizaţiei de bază, pe
cînd cantitatea de oxid de carbon depă­ turi, el vede că nu-şi mai poate concentra •lingă care trec în fie ca re m in ut tovărăşii
D acă unele sfaturi popu lare com unale de stat în spiritul atitudinii necruţătoare mînţată cu porumb au năpădit buruienile. şeşte concentraţia de 3 părţi oxid de car­ atenţia şi se simte mereu obosit. De multe de a c i şi probabil şi Colectivul de red-ac-
bon la 10.000 părţi de aer. ori, asemenea semne sînt puse p e socotea­ ..ţie, care-i_ tot anonim . Şi aici, a rticolele
cum sînt cele din Rom os şi Vinerea, re­ faţă de m an ifestările de birocratism şi Credem, că e momentul ca, conducerea la altor boli neglijîndu-se faptul, că ade­ sînt vechi de luni d e zile.
zolvă la timp scrisorile cetăţenilor, acest nepăsare în rezolvarea sezisărilor oameni­ gospodăriei anexe din Călan, respectiv to­ Cum se produce intoxicaţia cu oxid vărată cauză a acestora simptome se dato­
lucru se datoreşte com itetelor executive lor muririi, îh spiritul grijii faţă de om. de carbon ? reşte concentraţiei crescute a oxidului de. Dar să trecem m ai departe la sfatul
carbon în aerul încăperilor de muncă. popular raional. Şi aici este gazetă de pe­
respective care au înţeles că prin aceasta Să nu se îngăduie n ici o lipsă de interes varăşul director N agy Petru, să ia măsu­ Oxidul de carbon pătrunde în organism rete, dar articolele au aceiaşi vârstă cu
odată cu aerul respirat. Din plămîni, el celelalte arătate m oi sus. Ba m al m ult,
vor dezvolta legătura cu 'm asele d e ţărani faţă de unele sau altele din problem ele de rile necesare pentru îngrijirea culturii de trece prin pereţii acestuia, adică prin al­ unul din ele datează din aprilie şi vor­
m uncitori, şi nicidecum ajutorului primit viaţă ale oam enilor muncii. Fie că este porumb de pe terenul situat în Bretea Ro­ veolele pulmonare de-a dreptul în sînge. beşte de cinstirea zilei de 1 M a i Asta-i
d e La com itetul e x ecu tiv a l sfatului p opu ­ vorba de o propunere, fie că este vorba mînă. (Paşca Gheorghe). Este ştiut că pentru organism, viaţa nu desigur culmea nepăsării tovarăşilor din
lar raional. de o m ică reparaţie la imobil, fie că este este posibilă fără oxigenul din aer. colectivul redacţie, anonim i şi ei, şi a lip ­
sei de răspundere a tovarăşului Bolţer
Fdlul cum sînt rezolvate cererile cetă­ vorba de o mai bună am enajare a pieţelor, Se mai ştie de asemenea că transportu­ Ioan, responsabil cu gazeta de perete din
lui oxigenului de aer la ţesutul organis­ partea biroului organizaţiei de bază.
ţenilor din com una Cugir, Băcăinţi şi organele com petente trebuie să depună Ştafetă nautică
Cioara, dovedesc că Com itetul e x e cu tiv toate efortu rile ca cerin ţele să f ie satisfă­ mului se face printr-o substanţă specială O are Comitetul orăşenesc de partid, res­
pectiv tovarăşul secretar M ărcuş Simion,
al Sfatului popular raional Orăştie nu a în­ cute. conţinută în globulele roşii ale sîngelui nu a văzut aceste lipsuri ? Şi dacă le-a
in primul rînd Comuniştii, nu trebuie în cinstea „Z ile i Marinei" văzut ce a făcut ?
drum at şi nu a ajutat com itetele execu ­ numită hemoglobina. Oocidul de carbon,
Nepăsarea faţă de activitatea gazetelor
tive ale sfaturilor populare comunale. De să tolereze nici o tărăgănare în rezolvarea Asociaţia Voluntară pentru Sprijinirea are o proprietate particulară, o „afinitate“ Cum se previne apariţia intoxicaţiei
pildă, în Cugir există sezisări ale oam eni­ Apărării Patriei, a organizat în cinstea cu oxid de carbon ? de perete trebuie să fie curm ată cît de
lor m uncii din luna mai, încă neînregis­ problem elor legate de cerinţele cetăţenilor. „Zilei Marinei“ , o ştafetă nautică şi teres­ cum i se spune în termeni ştiinţifici, de a
trate. Printre acestea se află şi o propu­ tră, de pe Mureş şi Şiret, prin Dunăre şi cinând. Com itetul raional de partid Brad
nere a cetăţenilor din circum scripţia nr. Grija faţă de nevoile oam enilor muncii — apoi pe mare dc la Gura Portiţa pînă la se fixa pe liemoglobină, împiedicînd ast­
22 care s -a u an ga jat să facă repararea Constanţa. trebu ie să ia m ăsurile necesare.
străzii lor prin muncă voluntară, cerînd trăsătură caracteristică în activitatea par­ fel să mai poată transporta oxigenul de In locurile de muncă unde se degajă
Pornind pe Mureş de la Tg. Mureş îh S. VLADIM IR
tidului şi guvernului nostru — trebuie să aer lă ţesuturi. In acest fel organismul pri­ oxid de carbon trebuie să fie asigurată o

stea la baza întregii a c tiv iş ti a organelor mind mai puţin oxigen, poate prezenta a- bună ventilaţie. Această ventilaţie trebuie

de partid şi de stat. R. BUDIN numite semne de suferinţe. să asigure ca aerul proaspăt de la exterior

să fie introdus prin partea de jos ă locu­

ziua de 27 iunie a.c., ştâfeta a fost pri­ lui de muncă şi apoi eliminat prin partea

ÎN CINSTEA FESTIVALULUI mită la Alba-Iuliă în seara zilei de 29 iu­ superioară. Această ventilaţie trebuie să
nie 1955.
asigure de asemenea o mişcare permanentă

Tinerii d e la uzina „V ictoria“ Calan, de la secţia m ecanică îşi depăşesc norma De la Alba-Iulia şl pînă Ia Zam, (30 iu­ a aerului încăperii de muncă. De aseme­
întlmpină cel de al V -îea Festival M on­ zilnic cu 20—25%. nie— 2 Iulie), ştafeta a fost dusă prin re­
dial al Tineretului, cu însemnate succese giunea noastră de 26 ambarcaţiuni con­ nea, prin analize de laborator, se deter­
în muncă. Astfel, brigăzile U.T.M. din tur­ Un frum os angajam ent şi-au luat îh duse de 80 membri ai A.V.S.A.P.
nătoria uzinei, conduse de Andorca Ema, cinstea festivalului, fum aliştii din schim­ mină concentraţia oxidului de carbon din
Engliş V aier şi M avruşca Beia obţin depă­ burile I şi II de tineret, conduse de to­ Pe acest traseu, numeroşi cetăţeni au
şiri d e norm ă de 30— 40%. D e asem eni, varăşii M unteanu Ionaşcu şi Stoicoi Ionel. întimpinat cu căldură pe aceia care duceau aer pentru a ne da seama dacă el nu de­
tinerii din brigada condusă de Bogoş Iosif mesagiile oamenilor muncii din regiunile
Ei s-au a n ga jat oa de la 25 iunie pînă Autonomă Maghiară, Cluj şi Hunedoara, păşeşte concentraţiile peste care este vă­
Forţelor Maritime Militare ale R.P.R.
la 29 iulie să dea peste plan o însem nată tămător organismului.
cantitate de fontă.
E necesar ca muncitorii prin munca de

educaţie sanitară să cunoasţă primele

semne ale intoxicaţiei şi măsurile care tre­

buie luate. Dr. WEBER NICULINA

Industria locală ocupă un loc însemnat Pentru continua dezvoltare Mai multă atenţie din partea RASPLATA FRUNTAŞILOR
în aproviziona rea populaţiei m uncitoare
c u bun uri de larg consum . Partidul şi gu­ a industriei locale organelor de conducere In marginea oraşului Deva, între calea în cadrul Ministerului Industriei Alimen­
vernul acordă o deosebită grijă dezvoltă­ ferată şi apa bătrînului Mureş, se află în­ tare, a dat apoi citire tabelului - cu cei de­
rii continue a acestei ramuri a econom iei p reven tive execu tate la tim p şi d e bună nu se poate obţine fără preocuparea con­ Problem a dezvoltării industriei locale treprinderea de Abator. Spre sală culturală coraţi, făcînd. totodată cîte o scurtă carac­
noastre şi lărgirii num ărului de sortim en­ calitate, se realizează prelungirea vieţii tinuă în direcţia creşterii productivităţii nu aparţine numai conducerilor adminis­ a acestei întreprinderi, frumos pavoazată, terizare în dreptul fiecăruia, asupra merite­
te produse de ea. m aşinilor şi reducerea perioadelor d e stag­ munţii. Creşterea productivităţii muncii trative. Ea, prin com plexitatea punctelor se îndrepta într-una din primele -zile lor pentru care i se acordă distincţia res­
nare în funcţionarea acestora. Conducerile presupune intensificarea folosirii maşini­ ce trebiiie atinse, aparţine şi organelor ale lunii iulie, multă lume. Eraii aici re­ pectivă.
In regiunea noastră numai în acest an întreprinderilor şi organele sindicale s-au lor, reducerea rebuturilor, întrebuinţarea sindicale, care pot, şi trebuie să m obili­ prezentanţi ai organizaţiilor de partid şi
au luat fiinţă num eroase secţii, ca Fabrica preocupat în insuficientă m ăsură de an­ m axim ă a tim pului de lucru şi introduce­ zeze m uncitorii la îndeplinirea conştiin­ sindicale din diferite întreprinderi din Printre cei decoraţi se află tov a ră şii:
d e gheaţă de la H unedoara, Cofetăria din trenarea m uncitorilor la găsirea de noi rea m icii mecanizări la locurile de muncă. cioasă a sarcinilor de plan, antrenîndu-i regiune, aparţiriînd Ministerului Industriei Finta Iosif directorul ORACA Deva, Rusu
Haţeg, Patiseria de la Alba-Iulia, Fabrica posibilităţi menite să aducă îmbunătăţiri Aceste obiective importante trebuie să în întrecerea socialistă, Alimentare, fruntaşi în producţie, conducă­ Clara, îngrijitoare de animale la O.R.A.C.A.
de cărămidă de la Prioaz, s-a mărit ca­ în procesul d e producţie, saii să-şi Con­ stea în permanenţă în atenţia conducerilor tori de întreprinderi, delegaţi din partea Brad, care a învăţat carte în anii puterii
pacitatea de producţie a Fabricii de cără­ fecţioneze ei unele scule de oare au ne­ întreprinderilor noastre şi să lupte pentru întrecerea socialistă în unele întreprin­ ministerului tutelar, activişti de partid, de populare şi care dovedeşte multă grijă faţă
m idă din Orăştie, etc. La întreprinderea voie. traducerea lor în viaţă. deri de industrie locală este însă slab or­ stat şi sindicali. de bunul ob ş tes c; Prundaru Ioan măcelar
d e industrie locală „Vasile Roaită“ din N ă- ganizată şi Condusă de către organele sin­ tăietor la Abatorul din Deva, care s-a cali­
laţi-V ad, în acest an au luat fiinţă secţii La întreprinderea „H oria“ din A lba- Pentru descoperirea şi folosirea dicale. In consfătuirile de producţie m un­ Sala s-a umplut repede. Tovarăşul Bodea ficat Ia locul de muncă, îngrijeşte bine uti­
noi de tapiţerie, prelucrarea cărnii şi să- Iulia, pînă nu de mult, m uncitorii de aici citorii nu sînt antrenaţi să-şi aducă fie­ Ioan, vicepreşedinte al sfatului popular re­ lajul şi sculele cu care lucrează- şi obţine
punărie. pierdeau tim p preţios pentru căutarea resurselor locale care partea de contribuţie prin a arăta gional, a adus la cunoştinţa celor prezenţi depăşiri de plan lunar pînă la 170% ; Filip
unor scule de importanţă secundară, ce concret lipsurile ce se manifestă în acti­ că, Prezidiul Mafii Adunări Naţionale a Victor, directorul fabricii de marmeladă
F olosin d m ai bin e resursele lo ca le şi puteau fi confecţionate chiar de ei, ca de In raza m ultor întreprinderi de industrie vitatea secţiilor respective şi ce măsuri botăfît să decoreze cu Medalia Muncii pe din Haţeg, al cărei colectiv condus de el
existând o mai intensă preocupare pentru pildă şabăre. locală există num eroase resurse locale. concrete consideră că ar fi bune să fie unii lucrători din serviciile de contractări, şi-a îndeplinit de multă vreme cincinalul.
organizarea procesului de producţie, s-a D escoperirea acestora şi utilizarea lo r la luate pentru lichidarea lor. achiziţii, creşteri şi îngrăşări de animale
reuşit ca planul pe primele cinci luni din Să îmbunătăţim fabricarea de noi produse de larg consum şi din' alte ramuri ale industriei alimentare, Decoraţii s-au declarat mulţumiţi pentru
acest an să fie îndeplinit în valori con ­ este o sarcină principală a tuturor ace­ însuşirea şi aplicarea m etodelor înain­ care s-au evidenţiat în mod deosebit în cinstea care li s-a făcut, angajîndu-se să
stante în proporţie de 109%, iar producti­ calitatea produselor lora care lucrează în acest sector. Greşit tate de m uncă perm ite îmbunătăţirea con­ muncă. muncească şi mai bine pe viitor. Cei pre­
vitatea m uncii a crescut cu 3,5%. Pentru se mai procedează încă, de a se mai în­ tinuă a activităţii întreprinderilor noastre zenţi la adunare au felicitat cu căldură pe
asigurarea populaţiei cu bunuri de larg Ou fiecare zi pretenţiile oam enilor m un­ fiinţa secţii oare n-au o bază trainică de de industrie locală. Cunoaşterea profundă Tovarăşul Radu Simion. director general fruntaşi.
consum , în industria locală se observă din cii cresc faţă de calitatea m ărfurilor ce le aprovizionare în cadrul raioaneilor şl re­ a ce lo r mad indica te m etod e şi aplicarea
ce în ce un mai profund interes în desco­ cum pără. Şi e firesc să fie aşa. Trăinicia giunii noastre, trebuind uneori să stea în lor ştiinţifică la locul d e muncă, dau po­ Pe urmele materialelor publicate varăşul Cafea David în timp de numai pa­
perirea şi folosirea resurselor locale. Astfel, şi aspectul p rod u selor trebu ie să fie de aşa gol de producţie din cauza neasigurăril lor sibilitate tuturor acelora care le utilizează tru zile a putut să salveze întreaga supra­
conform planului tehnic s-a studiat posi­ natură îneît cu m părătorul să fie dorn ic să cu cele necesare. să înregistreze succese de seamă în rea­ A salvai cultura de ovăz faţă semănată cu ovăz.
bilitatea folosirii rumeguşului de lemn le aibe. Dar, unele garnituri de m obilă lizarea sarcinilor de plan. Deşi în între­ de dăunători
care, tratat cu un liant, să fie fo lo ­ produse de întreprinderea „6 August“ Pe­ Gospodărirea chibzuită a întreprinderi­ prinderi ca „H oria" A lba-Iulia şi „Crişa­ ?
sit ca material în construcţie. De troşani şi unele sortim ente date de în tre­ lo r m ai lasă d e dorit. L ipsite fiin d de un na“ Vaţa de Jos lucrează m uncitori bine In numărul 478 din 8 mai. al ziarului
asemenea s-a studiat întrebuinţarea de­ prinderea „1 Mad“ D eva şi „C rişana” Vaţa, sprijin efectiv şi un control riguros din pregătiţi profesional, ca tovarăşii M edrea „Drumul Socialismului" a fost dat publi­ In nr. 489 a fost publicat sub titlu l:
şeurilor de la secţiile textile ale întreprin­ n -e u trăinicia şi aspectul dorit, fiind fă ­ partea secţiei de industrie locală a sfatu­ V., G roza Nicolae, M aci Gheorghe, Faroa cităţii sfatul agricol intitulat: „Cum tre­ „O discuţie“ materialul critic la adresa
derilor, pentru Confecţionarea prin ştan- cute în fugă şi fără răspundere. lui popular regional, conducerile între­ Ioan şi alţii, experienţa acestora nu este biiie combătut viermele bălos din culturile T.R.C.L.H., care a rămas în urmă cu repa­
ţare a truselor pentru arm e de- vânătoare. prinderilor încă nu se pot descurcă cu pe deplin extinsă. Stimularea fruntaşilor atacate“ . In urma materialului publicat, raţiile necesare noului local de cofetărie
îm bunătăţirea calităţii produselor şi toată competenţa în unele problem e de în producţie şi a tuturor acelora care aduc ţăranul muncitor Cafea David, din co- din Deva.
Dezvoltarea necontenită a industriei creşterea neîncetată a randamentului se ordin organ izatoric şi adm in istrativ cum îmbunătăţiri valoroase procesului de pro­ tnuhd Gurasada, raiontil Ilia, fie face cunos­
noastre locale presupune pe lingă crearea pot obţine prin ridicarea continuă a cali­ ar fi fixarea norm elor pentru fiecare fel ducţie este cel mai bun m ijloc de antre­ cut că, studiind materialul şi punînd în In scrisoarea de răspuns trimisă ziarului,
de noi secţii, mărirea celor existente prin ficării m uncitorilor şi tehnicienilor, des- de muncă în parte, descoperirea de noi nare a m uncitorilor în vederea îmbunătă­ practică recomandările făcute de tehnicieni, conducerea trustului confirmă justeţea
dotarea lor cu m ijloace de producţie tot chizîndu-se pentru aceştia cursuri de cali­ resurse locale pentru a nu mai aştepta ca ţirii activităţii lor. a salvai întreaga cantitate de ovăz semă­ conţinutului scrisorii publicată, arătind prin­
mai perfecţionate. In această direcţie însă ficare. In consfătuirile de producţie tre­ toate materialele să fie prim ite din fondul nată pe suprafaţa de 0,70 h ă .,' tratind-o cu tre altele cauzele neterminării la timp a
preocuparea întreprinderilor de industrie buie organizate schimburi de experienţă centralizat, producerea numai a acelor In faţa întreprinderilor de industrie lo­ hexaclorat. cofetăriei,
locală din regiunea noastră n-a fost cea sortim ente oare sînt cerute de consum a­ cală stau sarcini d e m are răspundere în
dorită. Prea puţine sînt maşinale şi unel­ între m uncitorii fruntaşi cu Ceilalţi m un­ tori şi se pot fa brica în cantităţi c ît mai aprovizionarea populaţiei m uncitoare cu Afară dc aceasta, tovarăşul Cafea a apli­ De pildă, proiectantul Mihălţan a schiţat
tele cu care au fost înzestrate secţiile şi mari, profilarea justă a activităţii secţiilor, bunuri de larg consum. Ele pot fi duse la cat ş i .o altă metodă, adică aceea a scutu­ un plan al bucătăriei cu totul necorespr.n-
în prea mică măsură a existat preocuparea citori, precum şi între colectivele secţiilor introducerea evidenţei primare pînă jos, îndeplinire numai prin eforturile unite ale rării larvelor de pe cultura ovăzului, cu a- zător, fiind nevoiţi să-l refacă pentru a
pentru crearea de noi sortimente căutate etc. tuturor acelora care lucrează în acest sec­ jutorul unei mături de nuiele, mai multe doua oară, lucru care a întîrziat montarea
de populaţia m uncitoare. cu acelaşi specific de muncă, astfel ca ex­ tor şi dacă vor face din activitatea lor o zile la rîhd. sobelor.
datorie de onoare, ştiind că aportul pe
D e m are însem nătate în dezvoltarea in ­ perienţa înaintată să devină un bun al care trebuie să-l aducă este deosebit de Aplicînd cu stricteţe aceste sfaturi, to- In scrisoarea de răspuns conducerea
dustriei locale este întreţinerea şi folosi­ preţios în creşterea necontenită a nive­ T.R.C.L.H. s-a angajat ca lucrările ce de­
rea m axim ă a maşinilor. Prin reparaţiile tuturor. lului de trai al celor ce muncesc. pind de eâ să fie terminate în cel mai
O reducere progresivă a preţului de cost scurl iimp.