Page 6 - 1955-07

Pag. 2
Consfătuire cu fruntaşii in creşterea animalelor din raionul Haţeg
Sâ creştem vite
La noi, la gospo-
m— u_l_t_e___şli____b_u__n_e_ f ria anexâ’ in grai‘
dura, avem un pro­
gram pe baza căruia ne ducem munca.
D im ineaţa, deşteptăm vitele la ora 4, le
facem curăţenie, le ţesăiăm, le spălăm co­
zile şi apoi le pregătim pentru m uls. Spă­
lăm 'şi ştergem mâinile înainte, se spală
apoi şi se şterge ugerul vacii, după oare
urm ează un mfeşaJ al ugerului.
O peraţiunea m ulsului o facem st/înd pe
scaun. După muls, urmează hrănirea. In
m o d 1bbişhuit, lirana "undi v a ci lă noi pe
tim p de iarnă se compune, din 4 kg. fin,
6 kg. paie, ^ k g r *sfeclă, siau nutreţ murat,
iar vara le dăm masă verde ca : secară,
trifoi sau porumb furajer. Adăpatul de di­
m ineaţa al vacilor, îl fiacem între orele
7-t- 8 j iar ceva m ai tîrzdu le dăm iarăşi o
m asă verde. La ora 14, le dăm paie tocate
şi. m urate, iar între orele 16— 17 (4— 5 după
amiază)', le dăm fin şi le adăpăm . In afară
d e acestea, fiecare vită, capătă zilnic câte
1— 1»V? kg. uruială de porum b.
, . V iţeii îi dăm la supt de trei ori pe zi,
lă sîn du -i să sugă zilnic cîte 5 litri Lapte.
Respectarea orarului şl a meniului, a
făcu t să avem vite sănătoase, m ari şi gra­
se, ia r viţeii la naştere' să atingă o greu­
tate între 35— 52 kg.
Niol- ţesăiăm şi perlem vacile şi vara,
cu toate că nu au părul m are şl nici praf.
D atorită buned în grijiri a vabiilor noi, zilnic
m ulgem otte 25—30 litri laipte de la cîte
i o vfecă.
, îngrijirea deosebită ce le-o dăm, a fă ­
cu t să avem j urnind oare au fătat pentru
prima dată oîte doi viţel şi au avut to-
¦' tuşi laipte îndestuli ător. M ai m ult deaît atît,
(•/¦după te. aceştia term inau suptul, m al m ul-
t geam :şi noi oîte 2—3 litri la o m ulsoare.
.Timp de două luni, dăm viţeii să sugă
de trei ori pe zi, iaT o lună îi alăptăm
la găibatâ. Atunci cînid au trei luni, îi
¦ îrîţărcăm, treolndu-i la raţia obişnuită.
U n rol deosebit în hrănirea anitraalelor
il are nutreţul murat. Vacile pe oare le
îngrijesc eu, sânt tot aşa de grase iam a
ca şi vara, tocm ai datorită hrănirii lo r în
m od raţional.
D în d u -le o în grijire aleasă, vaoile sânt
sănătoase, grase şi bune de lapte, iar eu
mă mândresc ou vitele pe oare le îngri­
jesc
DINCĂ GHEORGHE
în grijitor şi m ulgător fruntaş —
gospodăria anexă „M inerul II“
S în tăm ăria-O rlea
Utt bun gosp o- M ulţi din prieteni
, 7~7 ~------ ;— ş?i[czutnmobsceuscţi, vâsezînmdircăă
dar creşte şt
păsări de curte timpul lib e r ml-1 p e-
trec aproape în în­
tregim e, ocu pîn du -m ă de cele 100 de pă­
sări ce se află în curtea mea. E şi de
zîmbit, pentru că pe lingă funcţia mea de
contabil şef al unei cooperative, ocupa­
ţia de crescător al păsărilor dr părea ne­
serioasă. Ocupaţia aceasta însă e bună,
aduce venituri fru m oase şi nu-d prea cos­
tisitoare.
A m păsări, rezultate din încrucişarea
a două so iu r i: O m ipton şl Viamdat. Am
eîmtărit zilele acestea o parte din ele şi
greutatea lor variază între 3.050— 3,850 kg.
Eu am avut găini oare au cântărit şi cîte
4 kg. şi mai bine. Aceasta, pentru că le
dau multă libertate şi hrană verde.
L e hrănesc cu ovăz şi porumb, iar pen­
tru la m ă le păstrez întotdeauna verdeaţă
şi asta-i foa rte im portant. C u 2 and în
urmă, clnd a fost iam a aceea grea, eu
le-am dat pînă târziu fo i de varză şi de
O întovărăşire
întovărăşirea agricolă din comuna P e-
ţelca, raionul Alba, a luat fiinţă în anul
1952. Intovărăşiiţii de aici, au pornit ou
muÎLtă încred ere p e acest drum . In unii
ani, datorită m uncii în com un şi cu unel­
te mecanizate, au reuşit să obţină fru­
m oase sporuri de recolte la hectar. Ou
toate acestea însă, în sinul întovărăşirii
au apărut unele greutăţi oare au M n at-o
în dezvoltarea el. M unca a început să se
desfăşoare în mod neorganizat.
Vechiul com itet de conducere în frun­
te cu fostul preşedinte Oîmpeanu Teodor,
şl-a dus m unca la întâmplare. Intovără-
şiţii nu cunoşteau planul de producţie al
întovărăşirii sau planurile de muncă în­
tocmite pe campanii de lucru. De aseme­
nea, problema adunărilor generale cu
m em brii întovărăşirii a fost uitată.
Raţă de această stare de lucruri, noul
com itet ales n -a luat atitudine, coniplă-
•cîndu-se cu procedeul vechi de m uncă
Comitetul de conducere n-a tras la răs­
pundere pe întovărăşiţii B reaz T eod or şi
D avid T eod or când aceştia au avut aba­
teri de la prevederile statutului. Şi nici
sfatul popular comunal, respectiv tovară­
şul preşedinte Hîrceagă Nicolae, nu s-a
sezisat de acest lucru, din care cauză
lipsurile încă mai dăinuie.
întovărăşiţii din comuna Peţelca au fost
lipsiţi şi de ajutorul oare trebuia să-l
primească din partea cooperativei. Deşi au
cerut în repetate rîn duri oociduc'erid coope­
rativei să form eze în com ună un centru de
închiriat m aşini şl unelte agricole unde să
se găsească pluguri, semănători, prăşltori
şi altele, totuşi, aceasta, nici pînă în pre­
zent n -a satisfăcut nevodle îratovărăşiţilor.
D atorită acestei greutăţi, atât la însăm în -
ţarea porum bului, cît şi adum în perioada
de întreţinerea culturilor, şi a recoltatu­
lu i întovărăşiţii au trebuit să împrumute
de la ţăranii cu gospodării individuale,
maşina d e sem ănat porum bul, prăşirtori şi
altele^ pentru oare au trebuit să plăteasdă
preţuri ridicate faţa de preţurile de stat.
De asemenea, întovărăşirea din comuna
Peţelca n -a fost ajutată nici din punct de
vedere agrotehnic. Tehniciană agronomă
Rusnac Aluşa, n-a sprijinit întovărăşirea
cu îndrumare tehnică.
Cu întovărăşiţii de aici, nu a fost orga­
nizat anul trecut un curs agrozootehnic
pentru îmbogăţirea cunoştinţelor agricole,
fapt dare a dus ca unii întovărăşiţi să nu
Zilele trecute, in oraşul Haţeg, a avut loc o consfătuire despre creşterea anima­
telor la care au participat fruntaşi ln creşterea animalelor din intreg raionul
Haţeg.
Participanţii la consfătuire au arătat în cadrul discuţiilor realizările obţinute
de ei în creşterea animalelor, cum au muncit să le dobîndească, ce metode zo­
otehnice aplică, şi apoi, angajamentele lor pentru mărirea şeptelului de animale în
raion.
Iată pe scurt ce au vorbit cîţiva din fruntaşii în creşterea animalelor prezenţi
la consfătuire:
sfeală verzi, iar rezultatul a fost că atunoi
cind unii gospodari nu aveau nici măcar
un ou în casă, eu am valorificat prin co­
operativă sute de ouă.
Coteţele le văruiesc şi le curăţ des, iar
apa găinilor o dezinfectez cu albastru de
m etil sau cu hipermangaraat. Ia m a le dau
apă puţin călduţă, iar vara apă rece. In
sat eu sânt Cel dintâi oare vaccinez găinile.
In timp ce la unii vecini în anii trecuţi
le-au m urit în cîteva zile zeci de găini,
m ie nu m i-a pierit nici una. A m îndru­
m at ?i pe alţii să le vaccineze şi ou avut
succes.
Ouă, am schimbat la mulţi, pentru ca
să fíe în tot satul găini sănătoase şi m ari
cum sînt ale mele. Eu îngrijesc bine găi­
nile şi pentru aceea ele oua tim p de 10
luni din cele 12 ale anului. In m edie, pe
cap de găină anual, îm i rezultă cam 260—
265 ouă. Coteţele în oare le ţin sînt co n ­
fecţionate din lemn de brad. Vara le pun
uşi din sîrmă ca să fie în coteţ aer şi lu­
mină iar iam a le înlocuiesc cu uşi de
scândură. P entru lum ină şi aer le las doar
cîteva orifioii special amenajate. Pentru
scos pui, ouăle le pum de obicei la clo­
cit sub ourcii, pentru că fiind m ai m ari le
clocesc' m ai bine. Puii îi iau de m ici şi—i
cresc la solar, nu după cloşcă. Aici au
hrană, soare şi aer. In solar eu îi pot în­
g riji şi alim enta m ai bine, îi feresc de
răpitoare şi puii cresc mai blînzi.
Păsările sînt o adevărată bogăţie pe
lingă casa omului, căci prin ele se asi­
gură hrana de ouă şi dam e, şi, în afară
d e asta, de la elle ne rămân' fulgi şi în ­
grăşăm inte bun e pentru pământ.
LLIEŞ AU G USTIN
fruntaş în creşterea pasărilor —
•- * Sarm isegetuaa
-------- ** *----------
Am întotdeauna Porcii aduc un ve-
7• ; nit bun la casa om u-
porci graşi ta . ştiu esta dta ex -
perienţă, căci de 7 and m ă ocup cu creş­
terea lor. Am porci din creştere proprie
căci ţin pentru prasiiă scroafe din rasa
Negru de Strei. A m acasă o scroafă de
21/2 ani oare a fătat de 4 o r i : întâi 9 pur­
cei, apoi 16, după aceea 18 şi ultim a dată
14 purcei. La fătare, fie iarnă, fie vară,
eu alimentez purceii bine. încă de la ora
4 dim ineaţa sînt la ei şi le dau boabele.
C ite 2 kg. de fiecare, când se fac m ai m ă­
rişori. La orele 8 dimineaţa, le dau apă,
la am iază şi seara după boabe, le dau
lături de uruială cu cartofi.
Insă ca să ai porci buni, nu e deajuns
să-i îndopd cu mâncare multă. îngrăşă­
mântul vin e şi de la altceva. In tîl să le
asiguri curăţenia, adăpost bun şi lib e r­
tate. Eu curăţ coteţele de două ori pe săp­
tămână, le văruiesc tot la trei luni, iar
aşternutul îl schimb în fiecare zi. Tot zil­
nic le dau porcilor libertate ; iam a la
anumite ore, iar vara toată ziua. Purceilor,
cîn d îm plinesc 7 săptămâni, le dau m in­
eare din 3 în 3 ore rănindu-le numărul
m eselor la zi p e m ăsură ce ei cresc. Eu şi
de acum înainte am să cresc şi să îngraş
porci pe care o să-i contractez cu statui
agricolă uitată
fie de acord cu aplicarea unor reguli agro­
tehnice.
Şi ţăranii muncitori din această comu­
nă sînt lipsiţi de îndrumarea tehnică din
partea tovarăşei telmixaiene. A stfel, aici
unele lucrări şi acum se execută după m e­
tode b ă b eşti; unii ţărani mai fac, prăşi-
tul cu muşuroi la porumb. Cum ar putea
îndruma oare tovarăşa tehniciană Rusnac
Aluşa ţăranii muncitori să aplice reguli
agrotehnice la întreţinerea culturilor, oînd
ea îşi desfăşoară activitatea după un plan
de muncă întocmit din luna aprilie?
Tocm ai din această cauză, nu s-au luat
măsuri de combaterea gîndacuiui bălos ce
a apărut în culturile d e orz şi ovăz, şi
nu s-a dat îndrumare tehnică ţăranilor
muncitori să facă prăşitul porum bului fără
muşuroi.
Faţă de lipsurile întovărăşirii, nu s-a
sezisat, nici com itetul raional de partid,
respectiv tovarăşul Covaoi Dominlc, secret
tar ou problem ele agrare şi nici com itetul
executiv al sfatului popular raional, lă­
sând oa în întovărăşire aceste lipsuri să
dăinuie şi pe m ai departe. Fiind lipsiţi de
ajutorul com itetului raional de partid şi
ol sfatului popular raional, întovărăşiţii
nu cunosc nici mădar cine anume răspun­
de de îndrum area şi ajutorul pe care tre­
buie să-l primească din partea acestor or­
gane.
O rganele raionale de partid şi de Stat
din raionul Alba, nu trebuie să se mulţu­
mească numai cu faptul că au muncit
pentru înfiinţarea acestei întovărăşiri, d
dimpotrivă, trebuie să-i acorde un sprijin
efectiv, pentru ca ea, să se d ezvolte şi să
se întărească din punct de vedere econo­
m ic şi organizatoric.
De asemenea, sfatul popular raional prin
secţiunea agricolă, trebuie să acorde mai
mare sprijin agrotehnic întovărăşirii din
Peţelca, pentru oa aceasta, să poată ob­
ţine recolte bogate la hectar.
întovărăşirea din Peţelca are posibili­
tăţi frumoase de dezvoltare. Prin activi­
zarea com itetului de conducere şi cu spri­
jinul comitetului raional de partid, al sfa­
tului popular raional şi al sfatului popu­
lar com unal, ea trebuie să devină în scurt
tim p o puternică unitate socialistă, în
stare să convingă pe ţăranii m uncitori de
superioritatea lucrării în comun a pămân­
tului, şi să-i aitragă pe această oale.
P. SJMON
DRUMUL SOCIALISMULUI
pentru că aduc venituri frum oase în casă.
D in contractări obţin •bani, reduceri de
cote, pot cumpăra mărfuri cu preţuri re­
duse, iar prin sacrificare, am hrană bună
şi îndestulătoare pentru fam ilie,
BOLDUŞ ELEONORA
fruntaşă în creşterea porcilor —
Siivaşul Inferior
Cresc oi de Eu mă ocup de
rasă ţtgate m ult de creşterea
oilor, • şi-m i place
ocupaţia asta. La început creşteam şi ţi­
neam numai oi ţurcane că aşa făceau toţi
haţeganii, şi poate dă şi acum aş avea tot
d in acelea, dacă n-auzeam de 'la unii că
ce le ţigăi ar fi m ai bune. A m crezut şi
n-am crezut!
M ai târziu, am citit însă o broşură în
care scria despre creşterea oilor, şi aşa
m -am hotărît să fac şi eu o probă pen­
tru că şi aici era lăudată m ai m ult tot
oaia ţigaie.
De cumpărat n-aveam de unde să le
cumpăr. Intr-o zi însă, prin Haţeg, a tre­
cu t o turm ă de ol spre Banat, şl aveau şi
oi ţig ă i M -am dat în vorbă ou ciobanul şi
am făcut t î r g ; le -a m dat două ţuirciane
d e -a le m ele şi ei md-au dat una ţigaie.
D in încrucişarea ed ou a unui berbec
ţurcan, am obţinut un miel care nu se­
măna niol cu tatăl său şl nici ou mamă-sa.
Era un m iel m ai m are deoît cei ţigăi şi
cu lîn ă m ai fină ca Cei ţuroani. M i-a plă­
cu t de el, şi cîn d am auzit că se dau oi
•ţigăi de la stat, n -am m ai stat p e gânduri
nici un pic. A m luat două rraiele, iar de
la sfatul popular un berbec. De atunoi,
în fiecare an mi s-au sporit ţigăile, iar
pe cele ţurcane le -a m vândut.
Mulţi spun, că oilor ţigăi nu le prieşte
în raionul nestru. Dar asta nu-i adevărat.
Dacă le îngrijeşti, le cureţi, le dai hrană
bună şi le vezi de sănătate, atunci sânt
bune şi le ai, iar de nu, îi aşa cum spun
a lţ ii: nu le prieşte.
A le m ele dadă s-au născut şi au cres­
cut aci, s-au obişnuit' cu to a te : cu dru­
murile, ou hrana, cu olima, sînt mari, gra­
se şi frum oase. Ia m a nu le las să le ningă
şi nici primăvara sau toamna să le ude
prea mult ploile reoi, fiindcă au lină mai
scurtă şi pot răci. Mâncare le dau regu­
lat ; vara păşune bună, iam a coceni, paie,
păstăi de fasole şl fîn, toate tocate şi m u­
rate cu apă caldă şi sărată. Cînd oile sînt
gestante le măresc porţia de furaje, Iar în
schim b, ele îm i dau m iei burii. Lînă i-au
de pe una S—5 k g . ; m ai puţin de 3 kg.
niciodată. Lapte la f e l : 2-3 Miri, după cum
au mâncare.
M ie îm i plac oile ţigăi, sînt bune şi-m i
aduc mult folos. Am dat din ele cîtorva
ciobani din nişte sate de pe Valea Jiului.
Azi când mă îritîlnesc ou ei nu ştiu cum
să-m i mulţumească pentru ele. Şi mai spun
o vorbă, unii o să se mire, dar aşa este.
Eu, dacă m ai trăiesc 100 de ani de acum
înainte, şi tot n-aş mai creşte oi ţurcane
ti nurnad de rasă ţigaie.
PAVELONI PETRE
fruntaş în creşterea oilor
din
Haţeg
€J m vîm im â
m m um um
Să recoltăm păi oasele în pîrgă
D e m ulte ori, se întâmplă că toată m un­
ca de în grijire şi întreţinere a culturilor
să nu-şi atingă scopul pe deplin, dacă re­
coltarea nu se face la tim pul potrivit şi
cu multă grijă. întârzierea secerişului, pro­
voacă pierderi de recoltă deoarece, boa­
bele se scutură uşor, iar recoltarea prea
devrem e face de asem enea ca boabele să
se zbîrc'ească şi de m ulte ori să se strice
în depozite.
Ca să se poată înlătura pierderile la
recoltare şi să se asigure calitatea recol­
tei, este necesar ca oamenii muncii de pe
ogoare să cunoască felul cum se coc ce ­
realele şi oînd este m om entul cel m ai po­
trivit pentru recoltare.
Prim a etapă de coacere a cerealelor se
numeşte coacerea în lapte, sau verde, care
se caracterizează prin culoarea verde a
plantelor şi prin începutul uscării părţii
de jo s a paielor. B oabele sînt verzi şi pli­
ne cu un lichid alb-lăptos Conţinutul de
apă este de cca. 50%. In această perioadă
de coacere nu se recomandă recoltarea
păioaselor, deoarece boabele pierd prea
m ultă apă, încep să se zbârcească şi p ro ­
ducţia 9cads. Un alt dezavantaj este că se
păstrează foarte greu şl de m ulte ori se
încing şi mucegăiesc provocîndu-se pier­
deri mari.
A doua fază de coacerea cerealelor este
coacerea în galben sau în pîrgă. Aceasta
este caracterizată prin culoarea galbenă a
plantelor. Frunzele sînt toate uscate, dar
paiul îşi păstrează încă elasticitatea. Boa­
bele sînt galben-luoioase, cu o constituţie
moale, putînd fi tăiate cu unghia. Conţi­
nutul de apă este aproape de 30%. Depo­
zitarea substanţelor hrănitoare care mă­
resc calitatea plinii şi o fac să se dos­
pească m ai bine Continuă şi în această pe­
rioadă. In cea de a doua jumătate a pe­
rioadei de coacere în pîrgă se depun alte
substanţe n u tr itiv e : am idonul şi grăsi­
mile. In această fază em brionul este bine
dezvoltat şi poate germ ina (încolţi) bine.
.Conţinutul în apă al boabelor este de 20-
P e lingă fiecare M ulţi spun, că le
casa; ci7f~t.va stup, em g^reu s^ă se^ ocuEpeu
sînt bătrân. Sînt zeci de ani de cînd am
trecut la pensie, dar la m ine în curte poţi
vedea oricînd oîte 40 de stupi. Şi încă ce
stupi... E drept că şi m uncă trebuie să
depui, însă şi răsplată ai după oboseală.
Şi-apoi, munca cu albinele e tare frumoa­
să şi plăcută. Păcat că nu ţine fiecare om
pe lingă casa lud 3-4 stupi.
Eu mă ocup m ult de stupărit. Primă­
vara transpun albinele dintr-o coşniţă în
alta, iar după ce fiecare coşniţă am spă-
la t-o cu leşie, o pîrlesC ou o lampă de
benzină pentru că aşa le place albinelor.
Şi în pădure, ele se aşează întotdeauna în
scorburile arse de foc. După pîriirea coş-
niţelor, bag pe dinăuntru oîte un strat
subţire de vopsea. Gu asta nu mă mai tem
de nicd o boală pentru albine.
In luna martie sau atunci oînd se sim­
te nevoie, le mai dau hrană din fagurii pe
care îi păstrez în căm ară, iar pe la 15
aprilie, pînă la recolte, fac hrănirea sti-
mulentă sau speculativă cum i se mai spu­
ne. P e un hrănitor special, Cu mai m ulte
şănţuleţe, le dau zilnic cîte 200-250 gr.
m iere.
In afară de astea, eu toamna nu extrag
mierea exagerat. Las întotdeauna în stup
cîte 12-16 kg. m iere, pentru ca albinele
să aibă peste iarnă hrană îndestulătoare.
Stupii îi ţin în oux*te unde nu um blă nici
un fe l de anim al şi nici păsărele. Ii ţin
ridicaţi de la pămînt pe postamente de
cîte 25-30 cm. pentru că dacă îi ţin mai
sus, curenţii sînt mai tari, iar dacă sînt
lăsaţi mai aproape de pămînt se poate
trage um ezeala sau să se ude din stropii
ce sar din apa ploilor. In acest caz albi­
nele se ridică m ai sus, puietul răm îne des­
coperit şi poate avea urinări neplăcute.
D e la urdiniş şi pînă jos pe păm înt sau
In iarbă, pun cîte o soîndurică drept pun­
te, pentru că de multe ori atunci cînd vin
de la oîmp, albinele lucrătoare, acestea
fidnd încărcate ou nectarul de flo ri şi o b o ­ concurs.
site de zbor, în loc să se lase la urdiniş,
se lasă de-a dreptul jos pe păm înt şi în
felul acesta pier mii de albine, pentru că
ele nu se mai pot ridica. Cu puntea asta,
treaba se schimbă, căci oricît de obosită
ar fi ea totuşi se urcă şi-şi depune in fa­
gure ceia .ce a acumulat.
De asemenea, la fiecare urdiniş am
cîte o m ică u şiţă-p e care o deschid în ra­
port cu temperatura v rem ii; la frig o des­
chid mai puţin, pentru oa stupul să nu
răcească, iar la căldură o deschid mai tare
pentru aerisire. Din cînd în cînd, în spe­
cial primăvara, eu îi dezinfectez cu for-
malină, peste care am pus alcool. De e -
ceea, stupii m ei n-au fost bolnavi nicio­
dată. R oiul îl las să se facă natural, pen­
tru că aşa scrie şl în cărţi că se face şi-n
multa colhozuri din Uniunea Sovietică. Şi
Intr-adevăr, e mal bine aşa. A stfel stupii
roiesc mai repede iar albinele muncesc
mai bine.
Eu obţin în fiecare an cîte 23-30 kg.
miere de la fiecare stup, deşi Sntr-o veche
statistică, ml-amirutesc, citisem că în co n ­
diţiile Climaterice existente la noi în regiu­
ne, producţia nu poate fi deoît în jurul lui
10 kg. m iere de la fiecare stup. Coşniţele
în care sînt albinele, sînt după modelul
Dadant-Blat, puternice şi sănătoase.
Eu sînt mulţumit de stupii mei şi de re­
zultatele pe care le dau. Mai mult, aş fi
însă mulţumit dacă aş vedea pe lingă
fiecare gospodărie cîte 3-4 stupi şi pe f le ­
care om uri m ic apicultor.
VITAN IO AN
fruntaş în creşterea albinelor
B ăieşti-H aţeg
(Materialul acesta a fost trimis redac­
ţiei de tovarăşul Fărcaşlu Petre)
30% şi scade pe m ăsură ce tim pul înain­
tează, iar boabele îşi m icşorează volum ul
începînd să joace în pleve (scăriţă) şi să
se souture. Ţinînd seama de acest lucru,
mai toate cerealele trebuie recoltate în
faza de coacere în pîrgă. In această pe­
rioadă trebuie făcut neapărat recoltarea
griului şi orzului, pentru că altfel boabele
scuturate pot atinge proporţii de 10-15%
A treia fază de coacere a cerealelor, este
coacerea deplină. Boabele au volumul mai
m ic prin pierderea apei care este de oca.
16%, din care cauză sînt mai puţin strin-
se în pleve (scăriţă) şi se scutură mai
uşor. Ele sînt tari şi nu se mai pot spar­
ge cu unghia. In această fază se poate
face recoltarea cerealelor cu combina. Dacă
cerealele nu se recoltează, ele trec în răs-
coac'ere iar spioele se rup. Scuturatul boa­
belor este mult mai pronunţat, iar paiele
capătă o culoare închisă.
Cumoscînd fazele de coacere a cereale­
lor şl ţinînd seama de specificul fiecărei
plante, trebuie să luăm toate m ăsurile ca
recoltarea să se facă la tim pul potrivit.
M omentele cele mai indicate pentru re­
coltarea cerealelor sînt urm ătoarele: se­
cara de toam nă şi grîul de toamnă se
recoltează la sfîrşitul fazei de coacere în
pîrgă ; orzul se recoltează în faza de
coacere în pîrgă : grîul de prim ăvară se
recoltează la m ijlocu l coacerii în p îr g ă ;
ovăzul se recoltează Cînd s-au copt boa­
bele în partea de sus a spicului.
Ţinînd seama de toate acestea pentru
fixarea datei recoltatulul nu se pot sta­
bili termene calendaristice, ci în acest scop
fiecărui tehnician agronom de la comună
şi punctele agricole, îi revine sarciha, ca
împreună cu fruntaşii recoltelor bogate,
pe baza indicaţiilor de rriai sus să stabi­
lească m om entul cel mai potrivit cînd se
poate începe recoltarea păioaselor pe co­
mună, sat şi pe tarlale în parte.
Ing BRĂDEANU IOAN
şeful punctului agricol
din com una Brăraişoa raionul Ilia
Mai multa atenţie concursului
¦IUBIŢI CARTEA"
Pentru a da un imbold mai puternic şl
a stimula pe cititorii cei mai harnici aju-
lîndu-i totodată să-şi lărgească orizontul
de cultură generală, U.T.M., cu ajutorul
Ministerului Culturii, Ministerului Invăţă-
mînlului şi C.C.S. au organizat concursul
permanent „Iubiţi cartea“ .
Organizarea acestui concurs pentru citi­
rea literaturii de către tineret este menită
să dea un puternic avînt muncii de răs-
pîndire a cărţii în rîndurile tineretului.
După conslituireâ comisiei regionale şi
a celor raionale, pentru coordonarea con­
cursului, în adunările generale ale organi­
zaţiilor de bază U.T.M. s-a dezbătut Ho-
tărîrea C.C. al U.T.M. cu privire la orga­
nizarea acestui concurs.
Tinerii din regiunea noastră au primit
cu bucurie vestea organizării concursului
şi în urma prelucrării hotărîrii, mulţi au
făcut cereri pentru a participa la el. Exem­
ple grăitoare în acest sens pot fi daţi ti­
nerii din organizaţia de bază U.T.M. de la
fabrica „1 Mai1' Pelreşti din raionul Sebeş,
unde de îndată după prelucrarea regula­
mentului s-au înscris 10 tineri. La fel au
procedat şi tinerii din raionul Ilia. Primul
care a făcut cerere din comuna Lăpuşnic,
a fost secretarul organizaţiei U.T.M. care
este şi fruntaş în muncile de întreţinere a
culturilor şi a pregătirii în vederea treierl- concurs şi mai ales în rîndurile tineretu­
şului. Exemplul său a fost urmat încă de
25 de tineri din comună.
Activitate frumoasă desfăşoară şi Biblio­
teca raională din Hunedoara, care a reu­
şit să înscrie pînă în prezent peste 40 de
tineri, asigurîndu-le aproape în întregime
bibliografia necesară. Rezultate bune a
obţinut şi Biblioteca centrală regională
Deva, care a reuşit să antreneze în acest
concurs un număr de 41 cititori. Utemistul
Poienaru loan, de pildă, de la C.L.D.C.-
Deva, propagandist la cercul politic U.T.M..
după încheierea anului de învăţămînt s-a
dus cu toţi cursanţii pentru a se înscrie la
Pînă în prezent, în raionul Hunedoara
s-au format 49 de comisii la sate şi 18 la
instituţii care se preocupă de bunul mers
al concursului.
Sînt multe organizaţii de bază U.T.M
care se preocupă cu dragoste şi perseveren
ţă de popularizarea concursului prin scrie
rea de articole la gazetele de perete, lozinci generală, dezvoltîhdu-le în acest fel gustul
mobilizatoare şi fotomontaje. Unele orga­
nizaţii ca cele din Ilia şi Cerbia au orga­
nizat un coiţ al concursului „Iubiţi cartea"
în cadrul căruia tînferii pot studia mai
FOILETON
„ rp a c c id a dabieiiinil& v“
Stan Păţitul, o fi trăit n-o fi trăit, o fi mise la căminele culturale, suluri cu ma­
păţit n-o fi păţit, dar de mine şi de păţa­
niile mele vă rog să nu vă îndoiţi! Cu toa­
te încercările, de care am avut parte în-
tr-una din ultimile zile, băierile inimii mi­
au rămas întregi, trăiesc, iar cele de mai
jos le iscălesc cu mină proprie şi de faţă
cu martori.
-fr
îmi aduc bine aminte, de parcă acum
s-ar fi întîmplat. Am pătruns cu sfială în
sălile de repetiţii ale Casei de cultură din
Alba-Iulia, am scos carnetul din buzunar
şi surprins de „variaţia“ obiectelor de aici,
m-au împins păcatele să încerc a întocmi
un mic inventar de cameră... Intrumente
de alamă trîntîte în colbul podelelor, pa­
chete cu cărţi răvăşite de-a lungul perete­
lui de miază-noapte, aparate de radio de­
fecte care îmbătrîniseră aşteptind să fie
trimise la reparat şi două străvechi instru­
mente...
Dar, cele ce urmează m-au lăsat cu in­
ventarul neterminat. Unul din tulnicele
ce-şi rezema făptura-i zveltă în colţul unde
aştepta iarna o grămadă de lemne de foc,
săltă din locul unde trăise multă vreme
prăfuit şi dete semnalul de alarmă! Fraţi­
lor, săriţi! Ne paşte o mare prim ejdie!
De ni se face inventarul, sîntem condam­
naţi să rămînem pe vecie aici, fără a mai
avea dreptul să ne cerem locul cu ven it!
Şi atunci să vedeţi minunăţie ! Obiectele
din sălile de repetiţii prinzlnd viaţă, dă­
dură năvală spre uşă. Degeaba căutam să
le opresc prin cuvinte. Nici cuvintele şi
nici forţa nu mal foloseau la nimic.
îmi revenii din uluirea în care fusesem
cuprins, abia cînd, inchizind uşa, trecu pe
Ungă mine şchiopătînd un scaun invalid
Fiindu-i amputat unul din picioare, nu-mi
fu greu să-l ajung. Şi aşa am ajuns la
timp pe scenă. Prezentatorul tocmai anun­
ţa : Astăzi spectacol de gală „Parada
slăbiciunilor".
Cu biletul de intrare in mină îmi căutai
locul Zadarnică 'mi-a fost însă încercarea.
Numerele scaunelor nu se mai cunoşteau.
M-am aşezat la întîmplare, tocmai cînd
cortina se deschidea legănîndu-şi faldu­
rile. „Parada slăbiciunilor“ începu.
Se perindară pe scenă pachete cu cărţi
care încă din trimestrul I, trebuiau trl-
Ş tiri s p o rtiv e
LUPENI
Colectivul sportiv „Avîntul“ din Lupeni
a organizat o întîlnire, cu sportivii colec­
tivului „Flamura roşie“ din localitate, în
cadrul căreia au disputat un meci de te­
nis de masă.
Victoria a revenit oaspeţilor care au
cîşligat cu scorul de 13-2.
Pe terenul „Minerul" din localitate s-au
întîlnil echipele de volei „M etalul" Hu­
nedoara şi „Minerul“ Lupeni.
Jucînd cu multă siguranţă, voleibaliştii
hunedoreni au cîştigat meciul cu rezulta­
tul de 3-2.
SUBCETATE
încă 37 de tineri din comuna Siibcetate
au trecut normele G.M.A.
Printre aceştia se numără şl utemiştii
Nr. 493
amănunţit regulamentul de participare şi
alte materiale. Unele organizaţii au făcut
consfătuiri cu tinerii, în cadrul cărora pro­
fesori şi învăţători utemişti au vorbit tine­
rilor despre importanţa citirii literaturii,
uneori făcînd şi recenzii din cărţile reco­
mandate în regulament.
Dacă s-au obţinut unele rezultate în pro­
blema organizării şi popularizării concursu­
lui, ele sînt pe departe de a fi satisfăcă­
toare.
In unele raioane cum sînt de pild ă: Ha­
ţeg, Brad şi Petroşani nu s-au luat nicî
pînă în prezent masuri concrete pentru or­
ganizarea şi popularizarea concursului. A-
tît organizaţiile U.T.M. cît şi bibliotecile,
au stat pasive, fără să pregătească temei­
nic acest concurs. De altfel, concursul este
cunoscut în mică măsură de către tinerii
din satele acestor raioane. Această stare de
lucruri nu mai poate dăinui. Comisiile ra­
ionale trebuie să privească cu toată serio­
zitatea şi răspunderea sarcina ce le-a fost
încredinţată şf să-şi întocmească planuri
de muncă concrete pe baza cărora să des­
făşoare o activitate continuă şi bogată în
vederea organizării şi popularizării con­
cursului „Iubiţi cartea“ .
Organizaţiile U.T.M. au datoria să antre­
neze cît mai mulţi tineri participanţi la
lui sătesc trebuie desfăşurată o muncă sus­
ţinută, de Ia om la om, ajutîndu-i să prin­
dă gustul de citit şi recomandîndu-le cărţi
după pregătirea şi preferinţele fiecăruia.
Bibliotecarii, pot de asemenea, să dea un
sprijin serios participanţilor la concurs, in
alegerea cărţilor, informîndu-I cu regulari­
tate asupra cărţilor existente în bibliotecă,
ţinînd seamă de vîrsta şi pregătirea fie­
căruia.
Pe lîngă biblioteci, cămine culturale, clu­
buri şi colţuri roşii, trebuie organizate
cercuri de prieteni ai cărţii unde să se
prezinte recenziile diferitelor cărţi reco­
mandate în regulamentul concursului. De
asemenea, se pot organiza convorbiri în­
tre cititori şi scriitori sau activişti cultu­
rali.
Muncind în felul acesta, numărul citi­
torilor permanenţi va creşte simţitor şî
tinerii din regiunea noastră vor fi aju­
taţi să-şi lărgească orizontul de cultură
literar şl artistic.
NICHIF ACHIM
preşedintele comitetului regional de
organizare a concursului „Iubiţi cartea“
teriale de agitaţie vizuală, scaune betege
cu picioare şi spătare lipsă, instrumente
muzicale deşirate din cauza lipsei strunelor,
cele două piane a căror coarde nu mai vi­
brau din cauza prafului depus pe ele...
Dar, ce s-o fi întîmplat ? De ce s-o fi
oprit „ parada" ? A ! Uite prezentatorul ca­
re va lămuri totul din fir în păr.
Prezentatorul însă făcu un gest, încer­
că o frîntură de cuvînt...
De pe scaunul pe caré-l ocüpárh, sar ca
ars. Trébuiá să-i vin omului în ajutor, să-l
scot din impas.
Urmă pentru mine proba cea mai grea,
orbecăiala prin bezna de sub scenă pentru
a ajunge la cabină sufleorului. După multă
caznă, înotînd prin gunoaiele subscenice,
am ajuns la ţintă. Prezentatorul pleca ure­
chea iar eu cu buzele ţuguiate îi şoplil
cîteva cuvinte.
Revenindu-şi, prezentatorul anunţa cu o
vo ci gravă: urmarea, dacă va fi cazul...
in numărul viitor.
Y
Ca sa vă stabilesc pe deplin curiozi­
tatea, o să vă prezint pe cei din a căror
„grijă" a fost pus în scenă spectacolul cu
pricina. Regizor Popa loan, şeful secţiei
culturale raionale, care nu trage la răspun­
dere personalul secţiei şi a casei de cul­
tură pentru lipsurile în care se complac.
Prezéntátor Vaidéségan Mircea, îndrumă­
tor cultural în cadrul secţiei culturale, tî-
n&r cu multă putere de muncă, dar delă­
sător şi neserios faţă de sarcinile ce-i re­
vin. Director de scenă Popa Trifan, di­
rector la casa de cultură, un om care n u -şi
dă destulă osteneală pentru ca totul să
fie bine gospodărit. Şi în sfirşit ultimul
Bogdan Gheorghe, artificier, care nu ţine
seama de sfaturile ce i se dau cu privire
la curăţenia şi rinduiala ce trebuie să
domnească într-o instituţie de cultură şi
se complace într-o „dulce" trîndăvie.
Faptul că am scăpat nevătămat din toate
emoţiile prin care am trecut, nu ştiu da-
c ă-i bucură pe tovarăşii de la secţia cul­
turală sau pe cei de la casa de cultură. Pe
cititori însă cred că-i bucură, deoarece
dacă mă prăpădeam, cine le istorisea cum
a decurs „Parada slăbiciunilor" 7
S. MĂRGĂRIT
Crăciun Nicolae, Munteanu Trandafir şî
Breteanu Pândele.
LUNCOIUL DE JOS
Tinerii din colectivul sportiv „Recolta"
din comuna Luncoiul de Jos, au muncit
cu avînt la amenajarea unui teren de sport.
După terminarea terenului, tinerii au în­
cepui să se antreneze pentru trecerea nor­
melor G.M.A. In felul acesta încă 15 ti­
neri au primit insigna G.M.A., dintre care
şase au luat probele cu calificativul ex­
celent iar nouă cu reuşit.
Printre cei mai buni sportiv! care s-au
evidenţiat la amenajarea terenului şi tre­
cerea normelor G.M.A. se numără Mones-
cu Romulus, Groza Petru, Dumitraş Petru
şi Groza Ioan.
După corespondenţele trimise
de Staicu Băloi, Cehan Marin
şi B. Florian.