Page 4 - 1955-07
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Np. 492
fei U. R. S. S. a fost constituit 123.543.604 semnături Conferinţa de presă
un grup parlam entar national care a pe Apelul de la Viena în U. R. S. S. a preşedintelui Eisenhower
intrat în Uniunea interparlam entară M OSCOVA (Agerpres). — TASS trans pe Apelul Consiliului Mondial al Păoii WASHINGTON (Agerpres). răspuns că el nu a intenţionat să spună
mite comunicatul Comitetului sovietic pen oamenii sovietici au declarat că sprijină Agenţiile de presă relatează că în ca că, precis, nu vor fi adoptate nici un fel
MOSCOVA (Agerpres). — TASS : rea grupului parlamentar al U.R.S.S. în tru apărarea p ă c ii: în unanimitate toate măsurile de politică drul *unei conferinţe de presă preşedin de hotărâri. El nu scontează că se vor
La 29 iunie 1955 a avut loc la Kremlii^ Uniunea interparlamentară decurge din de externă ale guvernului sovietic îndrep tele Eisenhower a arătat că S.U.A. nu-şi găsi soluţii ale problemelor, dar pot fi
sub preşedinţia deputatului M. A. Iasnov, o claraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S., a- P otrivit hotărârii plenarei Comitetului tate spre slăbirea încordării internaţio propun vreun program concret în dome adoptate hotărâri asupra felului cum pot
conferinţă a deputaţilor din Moscova ai doptată la 9 februarie 1955 şi va contribui sovietic pentru apărarea păcii, în U.R.S.S. nale. Năzuinţa oam enilor sovietici spre niul dezarm ării pînă la conferinţa de la fi ele abordate. Ia ceea ce priveşte pu
Sovietului Suprem al U.R.S.S. La confe la stabFirea unei legături directe între de s-a desfăşurat campania pentru strânge pace a fost viu oglindită în mandatul dat Geneva blicitatea, Eisenhower şi-a exprim at spe
rinţă au participat 133 de deputaţi. putaţii Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi rea de semnături pe Apelul Consiliului de cea de a cincea Conferinţă Unională a Fiind rugat' să com unice cît de ranţa că se va realiza ceva mai mult de
In cadrul conferinţei a fost examinată membrii parlamentelor celorlalte ţări. Mondial al Păcii îm potriva pregătirii partizanilor păcii delegaţiilor sovietici la optimist este el în ceea ce priveşte rea cât u n com unicat d e încheiere şablon.
problema formării unui grup parlamentar unui război atomic. Adunarea Mondială a Păoii de la Hel lizarea unor rezultate pozitive la confe Eisenhower a exclus posibilitatea ca el să
naţional al U.R.S.S. şi intrării acestui grup La conferinţa deputaţilor Sovietului Su sinki. rinţa în patru, Eisenhower a spus că după treacă pe undeva la înapoierea din Ge
în Uniunea interparlamentară. prem al U.R.S.S. a fost adoptat regulamen Strângerea de semnături s-a desfăşurat părerea sa lumea, inclusiv S.U.A., merită neva.
Participanţii la conferinţă au luat cunoş tul grupului parlamentar al U.R.S.S. care va în atm osfera unui uriaş avânt politic şi în Oamenii sovietici înţeleg şi sprijină do să aibă un nou prilej de a încerca pe ca
tinţă de statutul Uniunii interparlamentare face parte din Uniunea Interparlamentară şi producţie. In perioada campaniei, în ţară rinţele tuturor oam enilor simpli din lume lea unei conferinţe de acest fel să eluci Fiind solicitat să com enteze incidentul
care prevede că ţelul Uniunii constă în sti a fost ales biroul provizoriu al grupului. au avut loc sute de mii de adunări în fa de a nu perm ite izbucnirea unui nou răz deze intenţiile tuturor. Ou ajutorul acestei care s-a produs în Marea Behring, Eisen
mularea contactului personal între membrii Preşedinte al biroului provizoriu al grupului brici, uzine, instituţii, colhozuri, în ins boi. de a obţine realizarea coexistenţei metode pot fi descoperite căi pentru a how er şi-a exprim at convingerea că acest
tuturor parlamentelor şi unirea lor în vede parlamentar al U.R.S.S. a fost ales deputa tituţii de învăţământ. In total Apelul Con paşnice a statelor cu diferite sisteme so canaliza problem ele p e noi făgaşe şi, în eveniment este de importanţă locală şi
rea unor acţiuni comune pentru întărirea tul D. T. Şepilov, vicepreşedinţi — deputaţii siliului Mondial al Păcii a fost semnat de ciale şi politice. In cursul campaniei, oa sfârşit, pentru a găsi m ijloace în vederea nu constituie o p roblem ă politică. Atât
colaborării între state şi întărirea păcii între O. V. Kuusinen şi M. A. Iasnov, Iar ca re 123.543.604 cetăţeni sovietici, ceea ce menii sovietici şi-au confirm at hotărârea destinderii încordării. timpul nefavorabil, cit şi alţi factori,
popoare. Deputaţii care au participat la prezentanţi în Consiliul Uniunii interparla depăşeşte considerabil numărul semnătu de a colabora şi de acum înainte cu toate Eisenhower a răspuns negativ la în creează impresia că acesta a fost un eve
conferinţă s*au alăturat Uniunii interparla mentare au fost aleşi deputaţii N. A. Mi rilor depuse pe A p elul de la Stockholm şi forţele iubitoare de !pace din toate ţările trebarea dacă contează că va primi nim ent local şi s-a datorat în parte unei
mentare şl au format grupul parlamentar hailov şi I. I. Paleţkis. pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu lumii în interesul realizării acestor înalte înainte de conferinţa de la Geneva vreun neînţelegeri. E isenhow er a spus Că pozi
naţional al U.R.S.S. privire la încheierea unui pact al păcii idealuri. program „concret“ în domeniul dezar ţia guvernului sovietic în acest incident
Conferinţa a adresat deputaţilor Sovietu Biroul provizoriu a fost însărcinat să adu în tre cele canei m ari puteri. mării. El a adăugat că pregătirea propu a fost extrem de încurajatoare in com pa
lui Suprem al U.R.S.S. un ap e l, cu propu că la cunoştinţă Uniunii interparlamen Rezultatele campaniei dovedesc spriji nerii va fi lungă şi grea şi că nim ic nu raţie cu trecutul.
nerea de a intra în grupul parlamentar al tare formarea grupului naţional parlamen Această campanie a constituit o vie nul fierbinte acordat de toţi oamenii mun va fi dat publicităţii pînă cînd aceasta
U.R.S.S. In apel se subliniază că participa- tar al U.R.S.S. şi intrarea lui în Uniunea dem onstraţie a strânsei coeziuni a po cii sovietioi Apelului Consiliului Mondial nu va fi elaborată definitiv şi nu se va Un corespondent s-a referit la rezoluţia
interparlamentară. porului sovietic în jurul guvernului său al Păcii, hotărârea lor fermă de a nu per bucura de sprijinul deplin al guvernului. adoptată săptămâna trecuta de Camera
şi a Comitetul Central al Partidului m ite un război atomic, de a lupta pentru Ca răspuns la întrebarea dacă există reprezentanţilor cu privire la „im peria
Comunist al Uniunii Sovietice. La adu slăbirea încordării internaţionale. vreun acord cu privire la data terminării lism ul com unist şi colon ialism u l“ şi a în
nările consacrate strângerii de semnături conferinţei, Eisenhower a spus că nu trebat dacă Eisenhower sprijină această
ştie nim ic în această privinţă. Fireşte, rezoluţie. Eisenhower a spus că el nu a
Plenara C. C. al Partidului Comunist îndatoririle lui limitează timpul pe care auzit despre această rezoluţie dar că,- în
din Cehoslovacia îl poate consacra conferinţei. Eisenhower genere, în orice fel de declaraţie asemă
a spus că nu crede că, situându-se pe nătoare există fel d e fel d e nuanţe .cît
Din mişcarea sindicală mondială PRAGA (Agerpres). — Ceteka. tonin Novotny precum şi o hotărîre cu pri această poziţie, el riscă să atragă asupra şi eventuale com plicaţii.
vire la dezvoltarea continuă a cooperativelor sa o propagandă nefavorabilă în rîndu-
7.000 feroviari din Ecuador în grevă In zilele de 29 şi 30 iunie a avut loc agricole unice, la asigurarea strîngerii re rile oam enilor rezonabili. Eisenhower a pus întrebarea retorică
la Praga plenara Comitetului Central al coltei şi la efectuarea muncilor agricole de Unul din oorespondenţi a întrebat dacă cît de departe se intenţionează să se
QUITO (Agerpres). —: sindicatului în scopul înăbuşirii grevei. Partidului Comunist din Cehoslovacia. toamnă precum şi la înfăptuirea livrărilor în urm a sesiunii O.N.U. de La San Fran m eargă şi a spus că „n oi (S.U.A.—N.R.)
Agenţia United Press anunţă că 7.000 de Muncitorii nu s-au lăsat însă intimidaţi şi către stat. Plenara a adoptat o hotărîre cu cisco Eisenhower are mai multă sau mai nu vom declara război“ . Insistînd asupra
membri ai sindicatului feroviarilor din Ecua au imobilizat cea mai importantă linie fe Plenara a ascultat şi a discutat raportul privire la planul suprafeţelor însămînţate şi puţină încredere în conferinţa la nive necesităţii de a manifesta prudenţă Eisen
dor (America de sud) au declarat grevă rată a ţării, Quilo-Guayaquil, care leagă prezentat de Antonin Novotny, prim secre al dezvoltării creşterii animalelor pe anul lul cel mai înalt. Eisenhower a răspuns how er a spus că trebuie să recurgă la
în semn de protest împotriva faptului că capitala ţării cu portul ei la Oceanul Paci tar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, cu pri 1956. că el nu se pregăteşte să se aştepte la m etode paşnice şi nu la m etode de p ro-
nu li s-au plătit salariile pe ultimele zece fic. vire la adoptarea de măsuri în vederea dez prea multe. Este clar că în poziţia Uniu vooare.
săptămînî. voltării producţiei agricole, a înfiinţării de Plenara a aprobat comunicarea cu pri nii Sovietice s-a produs o anumită schim
Ca răspuns la cererea sindicatului de a Preşedintele Ibarra a convocat o şedinţă noi cooperative agricole unice şi cu privire vire la întîlnirea de la Bucureşti a reprezen bare — a declarat el mai departe. Dacă Referindu-se la legea securităţii m utua-
se pune capăt acestei situaţii, autorităţile de cabinet extraordinară pentru examinarea această schimbare va uşura relaţiile ge Le, aflată în discuţie în Cam era repre
au ordonat arestarea celor 16 fruntaşi al situaţiei. la situaţia internaţională. tanţilor U.R.S.S., Romîniei, Ungariei şi Ce nerale, acest lucru trebuie în cele zentanţilor, Eisenhow er a insistat asupra
din urmă să se răsfrângă asupra situa menţinerii acestui program, întrucît re
După dezbateri, Comitetul Central al Par hoslovaciei, consacrată rezultatelor tratative ţiei generale. Nimeni nu consideră că zultatele sale au fost atît de favorabila
doctrina marxistă a fost părăsită de îneît nu trebuie să se renunţe la el chiar
tidului Comunist din Cehoslovacia a adoptat lor dintre U.R.S.S. şi Iugoslavia. adepţii ei şi de aceea trebuie să dăm do în faţa unei schimbări vădite a poziţiei
vadă de prudenţă. Totuşi, dacă se pot Uniunii Sovietice.
în unanimitate raportul prezentat de An găsi m ijloace pentru a izbăvi omenirea
de povara fricii şi încordării, trebuie să Eisenhower a sprijinit propunerea de a
Docherii din Anvers continuă cu succes greva studiem în cea mai mare măsură aceste se construi un cargobot cu m otor atom ic
m ijloace. Eisenhower a menţionat că in (propunere care se pare că va fi respin
BRUXELLES (Agerpres). — TASS : conducere a condus greva docherilor din Şedinţa C. C. al Partidului Comunist urm a sesiunii O.N.U. şansele de a se să de Congres) pentru a face publicitate
In portul belgian Anvers continuă greva Anvers. ajunge la aceasta au sporit în comparaţie avantajelor folosirii energiei atom ice în
docherilor la care participă aproximativ din India cu situaţia existentă acum cîtva timp. scopuri .paşnice.
15.000 de oameni. In port, unde se află în La 28 iunie 'a avut loc şedinţa acestui Un corespondent a întrebat ce urmea
prezent numeroase vase străine, este para comitet în care s-a hotărît să se continue DELHI (Agerpres). — Partidul Comu asigurarea participării efective a clasei ză să se întreprindă, după părerea lui Ocupîndu-se în această ordine de idei
lizată întreaga activitate. greva pînă la satisfacerea completă a re nist din India a dat publicităţii următo m uncitoare şi ţărănimii la această miş Eisenhower, în ceea ce priveşte publici de lupta propagandistică dintre S .U .A şi
Deşi conducerea de dreapta a „Federaţiei vendicărilor. rul comunicat de presă ou privire la şe care şi închegarea celei mai strînse uni tatea întrucît la Geneva nu vor fi adop Uniunea Sovietică. Eisenhow er a propus
generale a oamenilor muncii din Belgia“ dinţa Comitetului Central al partidului : tăţi a tuturor partidelor pentru a sprijini tate nici un fel de hotărâri, iar conferinţa să se renunţe la lozinca „războiul rece*
(Organizaţia sindicatelor „socialiste“ ) şi a Comitetul a înfierat poziţia conducătorilor cele cinci principii de însemnătate isto va consta din convorbiri. Eisenhower a şi să se adopte lozinca „războiul pentru
.„Confederaţiei sindicatelor creştine" a re sindicatelor „socialiste" şi catolice faţă de Comitetul Central al Partidului Comu rică, îm potriva măsurilor agresive ale im pace“ , pe care, potrivit spuselor lui,
fuzat să sprijine greva, docherii şi-au expri revendicările muncitorilor. In rezoluţia a- nist din India, care s-a întrunit la Delhi perialiştilor. S.U.A. trebuie să-l cîştige.
mat hotârîrea de a obţine satisfacerea re doptată la şedinţă se subliniază că greva Ia 14 iunie, ş i-a încheiat lucrările la 26 iu
vendicărilor, în special a revendicării cu nie, după ce a adoptat o rezoluţie cu pri Comitetul Central cheamă toate orga La începutul conferinţei de presă Eisen
privire la sporirea salariilor. Muncitorii por docherilor din Anvers constituie de aseme vire Ia actuala situaţie şi la sarcinile par nizaţiile de partid să intensifice cam pa how er şi-a exprim at satisfacţia în legă
tuari au constituit sindicatul general in tidului. Rezoluţia va fi în cuiând dată pu nia pentru strîngerea de semnături pe tură cu sosirea în S.U.A. a primului m i
dependent al docherilor al cărui comitet de nea un act de solidaritate cu docherii gre blicităţii. Apelul de la Viena îm potriva arm elor nistru al Birm aniei, U Nu.
atom ice.
vişti din Anglia şi că docherii din Anvers Comitetul Centrai declară că Partidul
Comunist din India sprijină măsurile luate Aducînd salutul său luptătorilor pentru
au primit promisiuni că vor fi sprijiniţi de de guvernul indian pentru prom ovarea eliberarea coloniei Goa, în declaraţie sînt
cauzei păcii şi destinderii în cord ării inter condamnate cu asprime atrocităţile co
docherii din Rotterdam şi Amsterdam. naţionale. E l consideră că hotărârile luate mise de autorităţile portugheze. Toate or
la- Conferinţa de la Bandung constituie un ganizaţiile d e ¦partid sânt chem ate să
Mişcarea grevistă în Canada pas uiriaş spre închegarea unităţii p o acorde tot sprijinul pentru întărirea con SPORT
poarelor asiatice în lupta pentru apăra
OTTAWA (Agerpres). — TA SS: Chrysler din oraşul Windson şr muncitorii rea păcii şi libertăţii în Asia. C. C, al tinuă a mişcării de eliberare a populaţiei — Concursuri sportiva ale tinerelului —
Potrivit datelor Ministerului Muncii din de la fabrica textilă din oraşul Grand Bag. Partidului Comunist din India salută de
Canada, în luna maf în Canada au avut loc Muncitorii acestor întreprinderi au obţinut claraţia comună Bulganin-Nehru care în indiene din Goa. Comitetul Central al In cinstea celui de al cincilea Festival S -a pus de asemenea accent pe activita
17 greve la care au participat 3.200 de mun modificarea contractului încheiat cu patronii. tăreşte legăturile de prietenie dintre In Mondial al Tineretului de la Varşovia, în tea com isiilor pe ramuri de sport care în
citori. Cele mal mari greve au avut loc la dia şi U.R.S.S. şi constituie o arm ă pu P. C. din India cere guvernu lui indian să regiunea Hunedoara se desfăşoară o mun prezent desfăşoară o activitate susţinută.
uzinele de avioane şi troleibuse din oraşul La 22 iunie a luat sfîrşit greva de la uzina că susţinută pentru organizarea concursu
Fort William (provincia Ontario), la fabrica de automobile din oraşul Sarma care a du ternică împotriva aţîţătorilor la război. întreprindă o acţiune directă în Goa. rilor şi desfăşurarea lor în cele mai bune •dr
de mobile din Vancouver, la fabrica textilă rat trei. luni. Muncitorii au obţinut majora condiţii. •
şi uzina de piese de automobile din provin rea salariilor. Tot cu victoria muncitorilor Una din cele mai importante şi vitale In declaraţie se subliniază că în cu - In raionul Petroşani regulamentul con
cia Quebec. s-a terminat şi greva muncitorilor de la- în Astfel, în raionul Brad, s-au organizat cursului sportiv al tineretului a fost pre
treprinderile municipale din oraşul Cithner sarcini care stau în faţa forţelor dem o rînd vor fi date publicităţii propunerile 17 com isii, în sate şi com une, iar prelucra lucrat în fiecare localitate, iar populariza
In iunie au declarat grevă muncitorii de (provincia Ontario). rea regulamentului s-a făcut la un număr rea prin staţiile de radioficare, lozinci şi
la uzina de automobile aparţinînd societăţii cratice şi a Partidului Comunist din In Comitetului Central al P.C. din India cu de 15 colective sp ortive şi 52 d e organi
zaţii d e bază U.T.M. în cadrul joilor de tineret, a contribuit
O delegate a forjelor militare aeriene iugoslave dia, se subliniază în declaraţie, este dez privire la cel de-al doilea plan cincinal. mult la antrenarea tinerilor în acest con
va vizita U. R. S. S. Comitetul Central a hotărît de aseme Pentru buna desfăşurare a Competiţiilor, durs.
voltarea şi întărirea continuă a .mişcării s-a pus un accent deosebit pe amenaja
nea să con voace al 4-lea Congres al Par rea şi construirea bazelor sportive. A u fost Amenajarea bazelor sportive în raionul
de masă pentru pace şi unitate în Asia, am enajate astfel terenuri de fotbal la Baia Petroşani, se desfăşoară cu însufleţire.
tidului Comunist din India în luna de de Criş, Vaţa de Jos, Luncoi şi Brad. In Astfel, !a Vulcan, terenul de fotbal se ga-
curs de amenajare sînt încă două terenuri zonează, iar la Coroeşti s -a am enajat un
cem brie a.c. de fotbal la Ţebea şi Ribiţa. La fel s-a a- teren nou de fotbal.
menajat un teren de baschet, model, pre
BELGRAD (Agerpres). —- TASS aeriene iugoslave. Delegaţia, alcătuită din PE SCURT văzut cu toate instalaţiile necesare precum Pînă în prezent, au participat la con
După cum anunţă agenţia Iugopress, şase persoane, va fi condusă de general-locote- şi cinci terenuri de volei, iar alte patru cursuri 919 tineri dintre care se rem arcă
răspunzţpd invitaţiei Ministerului Apărării nent Zdenko Ulepici, comandantul forţelor • După cum anunţă ziarul „L ’ Humanite”, 1. Dezvoltarea luptei pentru pace (raportor au fost reconstruite şi am enajate. cei de la Şcoala profesională din Petro
al U.R.S.S., la 1 iulie pleacă la Moscova militare aeriene ale Iugoslaviei. Delegaţia în zilele de 7 şi 8 iulie, la primăria subur Laurent Cassanova) ; şani.
pentru a lua parte la sărbătorirea Zilei avia va rămîne în Uniunea Sovietică aproximativ biei pariziene Chantilly va avea loc o ple O altă preocupare de seamă a fost şi
ţiei sovietice, o delegaţie a forţelor militare zece zile. nară a Comitetului Central al Partidului 2. Crearea unui front unic al clasei mun antrenarea tineretului la trecerea norm e Colectivul sportiv „M inerul“ Petroşani,
Comunist Francez. Pe ordinea de zi a plena citoare şi lupta pentru apărarea revendică lor G.M.A. Astfel, în com plexul G.M.A. a organizat de cuiând o întrecere atletică
rei figurează două probleme : rilor oamenilor muncii (raportor Marcel putem num ăra î n c ă ;49 de tineri Care au 1a p robele 100 m. plat, sărituri în lungi
Servin). devenit purtători ai insignei, iar la me şi în înălţime, aruncări, etc. La aceas
F.G.M .A. 343 tin eri şi tinere. La G.M.A. tă com petiţie, au participat 512 sportivi
La 22 iunie a fost semnată Ia Moscova Prietenia sovieto-indiană o contribuţie preţioasă stăruitor că nimic nu trebuie să stea în ca gradul I, 77 de fete au reuşit să devină şi sportive, iar victoria a revenit sportivi
Declaraţia comună a preşedintelui Consiliu lea instituirii interzicerii totale a fabricării, purtătoare a insignei. lor de la colectivul „M inerul“ Petroşani,
lui de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin la cauza întăririi păcii experimentării şi folosirii armelor nucleare care eu oîştigat majoritatea probelor.
şr a primului ministru al Indiei, Jawaharlal şi termonucleare. „Totodată se subliniază Rezultate frum oase s-au obţinut şi în
Nehru. doua ţări este străbătută de grija pentru în tică tării noastre fireşte nu este condiţionat în Declaraţie — trebuie efectuată o reducere cadrul com petiţiilor ce s-au organizat cu In m unca ce se desfăşoară în raionul
tărirea păcii în lume. Declaraţia arată căile, de nici un fel de obligaţii politice“ . simultană şi considerabilă a armamentelor ocazia spartachiadei pion ierilor şi şcolari Petroşani, se manifestă şi o serie de greu
Vizita premierului indian în Uniunea So metodele şi mijloacele cu ajutorul cărora de tip clasic şi trebuie instituit şi sprijinit lor. la care au participat 127 de pionieri tăţi. Aşa de pildă, com itetele de întreprin
vietică are o deosebită importanţă în actuala guvernele şi popoarele pot evita un nou Sprijinind construirea unui mare combinat un control internaţional eficient pentru tra şi şcolari. deri şi sindicale cît şi preşedinţii de colec
situaţie internaţională. Alături de Uniunea război, pe care cercurile agresive imperialiste metalurgic în India, Uniunea Sovietică aju ducerea în viaţă a unei astfel de dezarmări tive sportive, nu sprijină îndeajuns spor
Sovietică şi Republica Populară Chineză, In ar dori să-I dezlănţuie. tă acestei ţări să-şi construiască o industrie şi interziceri". O im portanţă deosebită s -a acord at şi tivii cu echipament şi material sportiv. Pe
dia a luat parte activă la stabilirea armis grea care să contribuie la asigurarea campionatului raional de fotbal, reuşin- viitor, aceştia vor trebui să adorde mal
tiţiului în Coreea şi la încetarea operaţiuni Declaraţia de la Moscova a şefilor celor independenţei sale economice. Odată cu a- Referindu-se în această problemă la propu du-se ca un num ăr de cinci echipe să fie multă atenţie acestor manifestaţii sportive
lor militare în Indochina. India a fost una două guverne are o deosebită importanţă şi ceasta Uniunea Sovietică sprijină India în nerile făcute de Uniunea Sovietică, Nehru a antrenate în întrecere. ale tineretului.
din iniţiatoarele convocării conferinţei de la pentru celelalte state deoarece proclamă ca formarea cadrelor necesare dezvoltării indus declarat în cadrul mitingului de la Moscova:
Bandung a ţărilor Asiei şi Africii, conferin bază a relaţiilor internaţionale cele cinci triale a ţării. ...„Sint încredinţat că recentele propuneri ale GH. CIORANU
ţă care a însemnat o contribuţie importantă principii ale coexistenţei paşnice.' Două mari Uniunii Sovietice cu privire la dezarmare vor
la cauza luptei popoarelor din Asia şi Africa state, cu sisteme sociale şi politice diferite, Oglindind preocuparea faţă de rezolvarea duce la un progres pe calea rezolvării a- PROGRAMUL FILMELOR
pentru drepturile şi independenţa lor, la insumînd 600 milioane de locuitori au că problemelor internaţionale în litigiu, faţă de cesteî probleme complicate. Dezarmarea este
cauza întăririi păcii în lumea întreagă. zut de acord să colaboreze pentru rezolvarea necesitatea creării condiţiilor necesare asi necesară dacă există dorinţa de a dezrădă De la 1— 15 iulie, pe ecranele cin em ato „Bănuţul“ ; 11-13 „M ai tare ca noaptea“ ;
celor mai de seamă probleme a zilelor noas gurării păcii in lume, Declaraţia comună a cina teama şi de a asigura pacea“ . grafelor din regiunea noastră vor rula 14-17 „C opiii din H iroschim a“ .
In lupta pentru întărirea păcii, la fel ca tre : menţinerea păcii. şefilor guvernelor sovietic .şi indian subli următoarele film e :
şi Uniunea Sovietică, India se pronunţă pen niază că deşi există semne de îmbunătăţire Vizita primului ministru al Indiei în Uni ORĂŞTIE : 4-6 „Descoperirea misterioa
tru reducerea armamentelor şi forţelor ar După cum arată Declaraţia de la Moscova a situaţiei politice internaţionale, mai există unea Sovietică va contribui nu numai la dez D E V A : 4-8 „U m berto D.” ; 9-13 „A r-
mate şi pentru interzicerea armelor atomice relaţiile sovieto-indiene se bazează pe prin regiuni întinse unde mai dăinuie încordarea. voltarea relaţiilor dintre cele două mari sta gen tin a -M exic“ o u lo r a t ; 14-18 „N eam ul să”, „In îm prejurim ile M oscovei“ ; 7-10
şi cu hidrogen. cipiile respectării reciproce a integrităţii te In Extremul Orient, datorită refuzului con te, dar totqdată la întărirea păcii în lumea Jurbinilor“ , „Locotenentul lui R akoczi“ 11-13 „S cri
ritoriale şi a suveranităţii ; neagresiunii, tinuu al S.U.A. de a admite R.P. Chineză în întreagă. Principiile coexistenţei paşnice,
Inirevederile pe care primul ministru al neamestecului reciproc în treburile interne O.N.U. şi de a satisface drepturile legitime formulate în cunoscuta declaraţie a primilor A L B A -IU L IA : 4-6 „Epava din largul soarea cifrată“ ; 14-17 „Ş coala cu raju lu i“
Indiei le-a avut la Moşcova cu preşedintele din vreun moţjv de ordin economic, politic ale acestei ţări asupra insulei chineze Tai- miniştri ai R.P. Chineze şi Indiei pe care. m ă r ii; 7-10 „D esfăşurarea“ , Şi I'lie face culorat.
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N.A. sau id eologic; egalităţii şi avantajului reci van, situaţia se menţine tulbure. De aseme se întemeiază şi relaţiile sovieto-indiene, se sport“ ; 11-13 „Cu M ariacea e ceva“ ;
Bulganin şi cu alţi membri ai guvernului so proc ; coexistenţei paşnice. nea în problema Indochinei, unde politica bucură de aprobarea popoarelor iubitoare de „Din viaţa marinarilor“ , „Freamătul pă PETROŞANI : 5-11 „Un om teribil“ ;
vietic s-au desfăşurat într-o atmosferă cor americană împiedică aplicarea acordurilor de pace. d u rilor“ , „F luieraşul ferm ecat“ . 14-17 „D a 12-18 „Poteci prim ejdioase“ , culorat.
dială şi au îmbrăţişat un cerc larg de pro Pe baza acestor principii U.R.S.S. şi In Ia Geneva. Faţă de această situaţie, în De ma cu Camelii“ .
bleme,.care prezintă un interes comun pentru dia au stabilit relaţii trainice de prietenie, claraţia lor din 22 iunie preşedintele Con Ele au fost subscrise şi de guvernele Bir- S IM E R IA : 4-6 „Sub oraş” ; 7-10 „P o
cele două tari, precum şi probleme impor dezvoltă relaţiile economice şi culturale. în siliului de Miniştri al U.R.S.S. şi primul mi maniei şi Iugoslaviei, şi de ţările participante APO LD U L DE S U S : 7-10 „S adco" co vestea m icului cocoşat“ ; 11-13 „A ventură
tante cu caracter internaţional, decurgînd din folosul ambelor ţări. Spre deosebire de „aju nistru al Indiei ţheamă guvernele de care Ia conferinţa de la Bandung. lorat ; 14-17 „S chiorii sovietici“ , „D esfă la M arienschtad“ ; 14-17 „Prieten i cre
actuala situaţie internaţională. torul“ înrobitor, legat de condiţii umilitoare, depinde rezolvarea acestor probleme să facă şurarea“ ; „Şi Hie face sport“ . dincioşi“ culorat.
oferit de S.U.A. şi celelalte puteri imperia tot posibilul pentru asigurarea păcii în aceas Poporul romîn alături de celelalte popoare
Rezultatele acestQr convorbiri, înscrise în liste, ajutorul economic acordat de Uniu tă parte a lumii. iubitoare de pace, salută Declaraţia de la HAŢEG : 4-6 „Turnul fecioarei“ culorat; SEBEŞ : 4-6 „Campionii noştri“ culorat,
Declaraţia comună a conducătorilor celor Moscova a preşedintelui Consiliului de Mi „C hibritul suedez“ ; 7-10 „Slugă La d oi stă- „M etode .miciuriniene“ ; 7-10 „Desfăşu
două guverne constituie o contribuţie pre nea Sovietică Indiei nu este legat de condiţii In Declaraţia lor, conducătorii guvernelor niştri al U.R.S.S. şi primului ministru al pîni“ ; 11-13 „C oncert internaţional“ cu rarea“ , „Ş i Ilie fade sport“ ; 11-13 „E chi
ţioasă la cauza păcii şi a colaborării inter sovietic şi indian au acordat atenţie şi pro Indiei şi o consideră ca un aport de o în lorat ; „întreceri sportive prieteneşti“ ; pa de pe strada noastră“ , „Pasărea fer
naţionale, ceea ce corespunde năzuinţelor politice. In cadrul conferinţei de presă ţi blemei dezarmării a cărei rezolvare pozitivă semnătate deosebită la cauza întăririi păcii 14-17 „M înăstirea din Parm a“ (film fran m ecată“ ; 14-17 „A gen tu l nr. 13“ .
tuturor popoarelor lumii. este dorită de toţi oamenii iubitori de pace. în lume. Această declaraţie va avea u influ cez).
nută la Moscova, răspunzînd reprezentantu In această problemă, Declaraţia subliniază enţă puternică asupra desfăşurării eveni TE IU Ş : 7-10 „N icolas N iklebi“ ; 14-17
Document de mare importanţă politică în mentelor internaţionale, consolidînd şi dez- I L I A : 7-10 „U n pichet în munţi“ co „Un pichet în munţi“ culorat.
actuala, şituaţie internaţională. Declaraţia de lui ziarului indian „Statesman“ , Nehru a voltînd succesele luptei tuturor popoarelor lorat , 14-17 „Lupta pentru viaţă“ .
Ia Moscova a şefilor guvernelor sovietic şi pentru pace. Z L A T N A : 4-6 „In gheţurile oceanului“
indian, oglindind politica externă a celor declarat: „Ajutorul dat de Uniunea Sovie B R A D : 4-6 „Campionatele mondiale de cu lo ra t; „C ine-i primul“ ; 7-10 „Ordinul
fotbal“ , „Oaucaz“ , „P arc naţional“ ; 7-10 Anna“ culorat, „Pe drum ul celor trei re
publici“ ; 11-13 „în v in g ă torii“ ; 14-17 „K eto
şi K ote“ .
Redacţia şi Adm ziarului Str 6 Martie, nr. 9. T e le fo n : 188 189. Taxa plătită în num erar co n f aprobării Direcţiunii G enerale P.T.T.R. nr. 236 320 din 6 noiem brie 1949 — Tiparul Tntrepr. P oligrafică de Stat D E V A
