Page 3 - 1955-07
P. 3

Nr 492                                                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                Pag. 3

 Organizaţia de t a 0 . 1. M. úm Sard                                                                                   Cîteva sezisări                                                                                       DISCUŢII
a primit drapelul de fruntaşă pe regiune
                                                                                                                                                                           „Ce propuneţi pentru reducerea preţului de cost
   Noi d e m ult, tin erii d in satul Şard, c o ­               gătirii ei temeinice pentru convorbiri de               Tarif                       Sora Radu Alexan-                       al cărbunelui şi minereului ?“
muna Ighiu, raionul Alba, au avut o mare                        încheiere, lucru ce a avut ca rezultat că
bucurie. Prim ul secretar al comitetului                        cei 19 tin eri care frecven ta u cu regulari­           personal                 dna de la dispensa-
regional U.T.M., tovarăşul S îrbu D ra go-                      tate anul de învăţământ politic, să-şi în­                                       ru i c .f .r . din satul

mir, le-a înmînat drapelul de fruntaşi pe suşească în mare măsură materialul pre­                                                                SubCetatet raionul        Creşterea productivităţii muncii — factor im portant în reducerea 'p reţului de cost al cărbunelui

regiune.                                                        văzut în program.                                       Haţeg, nu se poate m ulţumi cu tarifele

Succesul obţinut de organizaţia de bază                         Conferinţele organizate în cadrul adu­                  pentru administrarea injecţiilor, fixate de              Un capitol important al preţului de cost                             ROMAN PETRU                  Pentru asigurarea de condiţii optime de
                                                                                                                        organele de stat. De aceea, şi-a ’ făcut un          îl formează cheltuielile pentru salarii. Ni­          inginer, Direcţia generală a cărbunelui
a satului Şard, este binemeritat. O rga­ nărilor generale deschise despre cinstea de                                                                                         velul cheltuielilor pentru salarii ce intră                                                           lucru, mai trebuie organizată aprovizio­
                                                                                                                                                                             în preţul de cost al cărbunelui, depinde în                                     Petroşani
nizaţia are activitate bogată în realizări, a deveni utemist, drepturile şi îndatori­                                   tarif personal Şi a n u m e: în loc de 2 lei,        primai rînd de nivelul productivităţii muncii.                                                        narea brigăzilor cu materiale corespunză­
                                                                                                                                                                                                                                ţină seama de introducerea acelor me­
care poate servi drept exem plu pentru rile utemiştilor, precum şi sarcina tra­                                         cit trebuie să încaseze pentru administra­               Productivitatea muncii la întreprinderile      tode care să asigure o înaltă productivitate       toare atît din punct de vedere calitativ, cit
                                                                                                                                                                             carbonifere se urmăreşte prin randamentul          prin mecanizarea maximă a operaţiunilor. In
toate organizaţiile de bază U.T.M. din re­                      sată c e lo r m ai activi utemiştd de a se              rea unei injecţii, ea încasează 5 lei. Acest         exprimat în tone pe cost prestat de munci­         funcţie de condiţiile de zăcămînt să se ex­        şi la dimensiunile necesare.
giune.                                                          ocupa d e educarea a oîte unud tînăr n eu-                                                                   tori în abataj, în cărbune, în subteran şi         tindă cît mai mult abatajele cu front lung,
                                                                                                                        lu cru îl dovedeşte cei 100 d e lei oare i-a         pe mină.                                           care sint superioare celorlalte sisteme de         înainte de a trece la organizarea muncii
Com itetul organizaţiei d e bază îşi des­ tem ist din sat, a avut ca rezultat că în                                                                                                                                             abataj.
                                                                                                                        luat de la ţăranca m uncitoare Sasu Mdli,                Creşterea continuă a productivităţii mun­                                                         în abataje trebuie să se asigure toate con­
făşoară activitatea pe baza unui plan de cursul trimestrului II al acestui an, 6 ti­                                                                                         cii este o sarcină importantă de care tre­            La întocmirea programului de exploatare
                                                                                                                        pentru adm inistrarea a 20 de injecţii fii­          buie să se ocupe întregul colectiv al mine­        este important să se prevadă o justă corela­       diţiile necesare,       pentru a elimina
m uncă, c'e se în tocm eşte trim estrial, după neri a u ceru t intrarea lo r în rîn durile                                                                                   lor în permanenţă. Există în prezent posibi­       ţie între lucrările de pregătire şi producţie.
                                                                                                                        cei sale, şi alte cazuri. (N. Capulesou).            lităţi multiple la toate întreprinderile carho-    Lucrările de pregătire în steril şi cărbune,       toate cauzele care ar putşa constitui o frî-
ce în prealabil se consultă cu biroul or­ U.T.M.-ului, iar cei mai buni utemişti, în                                                                                         nifere din Valea Jiului pentru îmbunătă­
                                                                                                                                                                             ţirea muncii şi creşterea productivităţii mun­     trebuie astfel concepute, ca să necesite lu­       nă în desfăşurarea muncii. După ce aceste
ganizaţiei de partid şi ia legătură c u pre­ num ăr de 4, a u cerut organizaţiei re co ­                                                         *                           cii. Este necesară determinarea cauzelor           crări cît mai puţine raportate la producţie,
                                                                                                                                                                             care frînează desfăşurarea procesului de pro­      pentru că aceste lucrări, prin muncitorii ca­
şedintele Comitetului executiv al Sfatului mandare pentru primirea în rîndul candi­                                     De p e O ZÎ               Există un proverb:         ducţie şi realizarea unei productivităţi mai      re lucrează la săparea galeriilor de pregătire,     condiţiuni au fost asigurate, se trece la
                                                                                                                                               „C e poţi face azi, nu        înalte şi în baza unei profunde analize să'       influenţează productivitatea muncii. Corela­
popular din com una Ighiu. Astfel, sarci­ daţilor de partid.                                                                    7~~---------                                 se ia măsuri pentru eliminarea lor. Preocu­        ţia justă între producţie şi lucrările de          organizarea muncii în abataje.
                                                                                                                                              llăsa p e m îine“ . A cest    parea pentru creşterea productivităţii muncii      pregătire are o mare importanţă. In cazul
nile propuse sînt axate asupra transpune­                       Tot în vederea ridicării nivelului poli­                pe alta                                             trebuie să înceapă la- faza de proiectare şi în­   că se prevăd prea multe lucrări de pregă­              Organizarea muncii nu se poate face la
                                                                                                                                                                             tocmire a programului de exploatare, şi în         tiri, acestea se execută prematur, necesitînd
rii în viaţă a hotărârilor partidului şi gu­ tic al tinerilor, au fost utilizate întâlni­                                                        p ro v e rb 51 recom an­    primul rînd, la proiectarea lucrărilor de des­    întreţinerea şi deci personal neproductiv în        întîmplare. Trebuie studiate condiţiile fie 2
                                                                                                                                                                             chidere, lucrări ce formează scheletul prin­      plus, şi invers, în cazul că nu se prevăd la
vernului. De pildă, în perioada lucrărilor rile dintre tineri şi vîrstniei şi întâlniri                                 dăm doctorului Ficher Alexandru de la                cipal al minei. Este necesar să se aibă în        timp aceste lucrări, nu se poate asigura li­        cărui loc de muncă şi după o analiză, te­
                                                                                                                                                                            vedere asigurarea condiţiilor optime pentru        nia de front de abataj pentru producţie.
a gricole d e prim ăvară, 40 d e tin eri îm p ăr­ ale tin erilor care au participat la diferite                         Policlinica din Brad, pentru că are obiceiul să      desfăşurarea procesului de producţie prin                                                             meinică să se .stabilească clasarea optimă
                                                                                                                                                                            evitarea strangulărilor. In acest scop, trebuie        Volumul de lucrări de pregătire influen­
ţiţi pe echipe au ajutat pe agitatorii orga­ Conferinţe şi întruniri ale tineretului. La                                amâne tratarea b oln avilor d e pe o zii pe         să se ţină seama de capacitatea necesară           ţează raportul între muncitorii direct pro­         şi felul de organizare cel mai adecvat. O
                                                                                                                                                                            de transport pe galerii şi puţuri, pentru e-       ductivi ocupaţi la producţie şi muncitorii ne­
nizaţiei d e partid şi deputaţii com unali la o asemenea întâlnire, secretarul organi­                                  alta. Un astfel de oaz, doveditor, este al          vacuarea producţiei şi a sterilului şl de          productivi. Pentru asigurarea creşterii pro­        productivitate înaltă se poate obţine numai
                                                                                                                                                                            transportul de m ateriale; să se asigure           ductivităţii muncii, proporţia de muncitori
lămurirea cetăţenilor din sat pentru exe­ zaţiei de bază, tovarăşul K adar Cornel,                                      tovarăşului Adam ovici Fraeioisc din com u­         secţiunile necesare a lucrărilor miniere pentru    productivi ocupaţi la producţie trebuie să          prin organizarea unei munci ritmice. In a
                                                                                                                                                                            un aeraj corespunzător conform normelor            fie cît mai mare.
cutarea la timp a lucrărilor de însăm în- îndată după ce s-a reîntors de la confe­                                      na Luncoiul de Jos, care, du cîte v a zile In       de tehnica securităţii şi o întreţinere cît mâî                                                        ceastă privinţă un exemplu bun îl consti­
                                                                                                                                                                            puţin costisitoare a lucrărilor miniere. In           O preocupare de seamă a colectivului mi­
ţări, de întreţinerea culturilor, d e aplica­ rinţa raională, a vorbit despre felul cum                                 urmă, a fost amânat pentru a doua zi să-i           ce priveşte transportul, este important să se      nelor în creşterea productivităţii muncii tre­      tuie brigăzile ce lucrează după metoda gra­
                                                                                                                                                                            creeze condiţii pentru o concentrare a punc­       buie să fie asigurarea condiţiilor optime de
rea m etodelor agrotehnice înaintate însu­ au decur* lucrările conferinţei şi sarcinile                                 extragă o măsea spunîndu-i că n-are timp,           telor de încărcare, deci să existe abataje         lucru, atît în abataje, cit şi la lucrările dc      ficului ciclic şi care obţin o productivitate
                                                                                                                                                                            de mare producţie (ceea ce se reali­               deschidere şi pregătire. In primul rînd, bri­
şite în cadrul cursului agrozootehnic. Din ce revin fiecărui utemist în continua în ­                                   deşi program ul de lucru n u se sfârşise            zează prin abataje cu front lung) şi să se         găzile de mineri trebuie dotate cu uneltele         mai înaltă ca brigăzile neciclice. Toţi" tehni­
                                                                                                                                                                            asigure posibilităţi de mecanizare maximă          corespunzătoare şl în cantităţi suficiente, iar
aceste echipe, Care a u d even it perm anente, tărire a organizaţiei. C u ocazia întâlnirii                             (Furtună F.).                                       a transportului şi a manevrelor la punc­           aceste unelte trebuie bine întreţinute. Nu          cienii şi inginerii din cadrul .întreprinde­
                                                                                                                                                                            tele de încărcare. In prezent, la majoritatea      sînt rare cazurile cînd în abataje lucrul
fa c p a r t e : tehnician ul internist, Tripşa V a - utem istului Florea O ctavian participant la                                            'Ar                           punctelor de încărcare manevra vagonetelor         este stînjenit din lipsă de lopeţi şi sape,         rilor carbonifere şi în special conducerile în­
                                                                                                                                                                            goale şi pline se face manual, necesitînd          sau din lipsă de burghie corespunzătoare.
sile, utemiştii fruntaşi ai recoltelor bogate cel de a l IV -lea Festival M ondial al T i­                              O realizare                 In com una Doştat,      un personal numeros şi o mare cantitate de         Pentru funcţionarea în bune condiţiuni a            treprinderilor, trebuie să se preocupe Intens
                                                                                                                        uitată                   raionul Sebeş, s-au        muncă. Prin crearea unor pante corespun­           uneltelor pneumatice şi- electrice, este ne­
Floriam Marin, B eldean M arin şi m ulţi neretului de la Bucureşti, au fost reîm ­                                                               desţelenit 5n toam na      zătoare a galeriilor şi introducerea micii me­    voie de asigurarea energiei, a aerului com ­         de extinderea acestei metode şi de asigura­
                                                                                                                                                                            canizări ca, montarea şi folosirea de trolii de    primat la debitul şi presiunea prescrisă pen­
alţii, oare mereu sînt în fruntea acelora prospătate amintirile despre zilele neui­                                                                                         manevră, sau a locomotivelor cu acumula­           tru ciocanele de abataj şi perforatoarele pne­      rea condiţiilor necesare pentru ca', brigăzile
                                                                                                                                                                            tori de două tone, se poate elimina în m ajo­      umatice şi a curentului electric necesar. In
care aplică m etodele ştiinţifice în agri­ tate ale prieteniei şi înfrăţirii tinerilor                                                           anului trecut, de că­      ritatea cazurilor manevra manuală, ceea ce        multe sectoare ale minelor presiunea aerului         ciclice să*şî poată d'esfăşifra munca 'c o n ­
                                                                                                                                                                           duce la reducerea personalului neproductiv         comprimat este de 2,5 atmosfere. In aceste
cultură. Acum, în perioada pregătirilor din toată lumea, ce a avut loc acum doi                                                                                            şi deci creşterea productivităţii în subteran.     condiţiuni minerii care lucrează la tăiere cu        form graficului, să îndeplinească şi să depă­
                                                                                                                                                                           Un factor important care influenţează tran­        ciocanul de abataj sau la perforare cil per­
pentru recoltare, com itetul organizaţiei de a n i Această întâlnire a dat im bold tine­                                tre S.M.T. din com una M iercurea, aproape         sportul este felul în care sînt amenajate          foratoarele pneumatice, au o productivitate
                                                                                                                                                                           galeriile, în special galeriile principale de      scăzută, din cauză că uneltele pneumatice nu
bază ajutat de un colectiv de tineri din rilor din Şard în acţiunile întreprinse pen­                                   7 ha. d e pământ din păşunea com unii. Ce          transport. Aici trebuie să se ţină seama de        îşi dau randamentul maxim la această pre­            şească norma de ciclu.
                                                                                                                                                                           greutatea locomotivelor cu care se va face         siune a aerului comprimat. La toate locurile
sşt, m uncesc cu însufleţire la am enajarea tru întâmpinarea Festivalului d e la V ar­                                  folos că s-au desţelenit, dacă această rea­        transportul şi de executarea amenajării ga­        de muncă pentru o cît măi bună folosire a            Un exemplu bun îl oferă mina Petrlla ca­
                                                                                                                                                                           leriilor, ca să se construiască linia ferată       uneltelor pneumatice, trebuie să se asigure
unei arii a tineretului                                         şovia. A stfel, 80 de tineri s -a u înscris la          lizare a fost uitată de către com itetul exe­      cu pante corespunzătoare şi uniforme, res-         o presiune minimă de 3 atmosfere şi să sc            re are unele rezultate frumoase în această
                                                                                                                                                                           pectîndu-se întocmai proiectul de amenajare.       creeze condiţii pentru ridicarea acestei pre­
Comitetul organizaţiei de bază a educat concursurile sportive, s-a întărit munca                                        cutiv al sfatului popular, care nu s-a în ­        Dacă în galeriile principale de transport a        siuni la 4 atmosfere.                                direcţie. Astfel, la această mină în luna a-
                                                                                                                                                                           existat o preocupare la minele din Valea Jiu­
astfel tinerii din organizaţie ca să-şi dea, în echipa artistică din cadrul căminului                                   g rijit de însăm înţarea adestei suprafeţe, oul    lui, pentru a asigura condiţii mai bune de            Productivitatea muncii brigăzilor de mi­          prilie faţă de luna ianuarie a anului cu­
                                                                                                                                                                           transport, nu acelaşi lucru s-a întîmplat pen­     neri este influenţată şi de felul cum este ilu­
fără şovăire, contribuţia la cauza colecti­ cultural, form îndu-se şi un cor al tinere­                                 porum b fu ra je r sau a lte .plante de nutreţ.    tru galeriile secundare de transport. M ajori­     minat locul de muncă. In majoritatea aba             rent, s-a observat o scădere a preţului de
                                                                                                                                                                           tatea galeriilor, de transport sînt necores­
vităţii. Ou ocazia apelu lu i lansat de către tului din 25 persoane. R ecent s -a form at                               (Părău T.).                                        punzător întreţinute, panta galeriilor este        tajelor şî a lucrărilor de deschidere şi pre­        cost cu 13,35%. Acest succes a atras după
                                                                                                                                                                           necorespunzătoare, nu există canale pentru
com itetul execu tiv al sfatului popu lar c o ­ pe lin g ă organizaţia de bază şi o com isie                                                  ?                            scurgerea apelor şi în porţiuni mari de ga­        gătire, iluminatul la locul de muncă este            sine şi o scădere a cheltuielilor de salarii pe
                                                                                                                                                                           lerii, linia ferată este acoperită de apă. In
munal către locuitorii satului Şard, de a care va urmări desfăşurarea concursului                                       O gazetă                 Ţăranii muncitori         aceste condiţiuni aprovizionarea grupelor cu       necorespunzător. In multe abataje chiar fron         tona de cărbune. Amintesc că la această mi­
                                                                                                                        “7-------—— —         din satul Ocolişul           vagonete goale se face defectuos, ceea ce
lărgi albia pîrîuiui oare peridiita dezvol­ „Iubiţi cartea“, la oare s-au înscris nu­                                    inactivă             Mare, raionul Haţeg,         se soldează cu timpi morţi în abataje şi           tale, se lucrează la lumina lămpilor porta           nă în aceiaşi perioadă (adică luna aprilie
                                                                                                                                                                           deci o scădere a productivităţii muncii.
tarea culturilor, organizaţia U.T.M. a m o­ m eroşi tineri.                                                                                                                   In ce priveşte proiectarea lucrărilor mi­       live. Prin fabricarea în ţara noastră a apara-       faţă de ianuarie) aceste cheltuieli s-au re­
                                                                                                                                                                           niere, trebuie să se mai ţină seama ca să
bilizat zi de zi 25 d e tineri, care tim p de                   Ga urmare a activităţii depuse de or­                                         sînt foarte nemulţu­         se prevadă numai lucrările miniere strict ne­      tajuluî necesar pentru iluminatul fix anti-          dus simţitor pe fiecare tonă de cărbune.
                                                                                                                                                                           cesare pentru asigurarea capacităţii de pro­
două luni au lucrat în m od voluntar, lăr­ ganizaţia U.T.M., tinerii din satul Şard,                                    m iţi de „activitatea“ gazetei de perete din       ducţie.                                            grizutos în abataje şi aprovizionarea minelor        Productivitatea muncii a crescut şi ea cu
                                                                                                                        satul lor. Pe bună dreptate sînt ei nemul­            La alegerea metodei de exploatare să se
gind albia pîrîuiui pe o lungim e de 7 km. iubesc organizaţia, ceea ce rezultă din ela­                                 ţumiţi deoarece gazeta de perete nu mai                                                               cu cablul electric necesar, s-au creat con­          13% în luna aprilie faţă de luna ianuarie
                                                                                                                        publică nimic nou, iar organizaţia de
In cinstea celui de al V -lea Festival al nul cu care răspund la chem ările ei. In                                      bază P.M.R., nu ia nici o măsură.                                                                     diţii pentru rezolvarea iluminatului fix la          a anului curent.

Tineretului de la Varşovia, un num ăr de acelaşi timp, ei au învăţat să fie necru­                                         Este necesar ca organizaţia de bază să                                                             toate locurile de muncă.                             In întrecerea pentru reducerea preţului de

20 tineri au dat ajuitor O colului s ilv ic la ţători !faţă d e acei care în m o d conştient                                                                                                                                     Prin revizii periodice, reparaţii executate       cost al cărbunelui, locul intîi îl ocupă în

plivitul şi prăşitu! puieţiior, făcînd peste fad jocu l duşmanului de dasă. Fără şovă­                                                                                                                                        la timp şi de calitate şi întreţinerea cores         trimestrul I, colectivul minei Aninoasa care

400 de o re m uncă voluntară. A lţi 13 ti­ ială, organizaţia din Şard a e x clu s pe cei                                se gândească puţin şi la activitatea aces­                                                            puiizătoare, este necesar să se asigure func         ocupa şi primul loc în privinţa productivi­

neri au ajutat gospodăria colectivă la cu ­ doi tineri Zgîia Gheorghe şi Popa Aurel,                                    tei .gazete şi s-o facă în aşa fe l încât să                                                          ţionarea în bune condiţiuni a uneltelor şl           tăţii muncii, apoi vine mina Lonea care

răţirea pom ilor de omizi. O altă acţiune care au avut atitudine duşmănoasă faţă                                                                                                                                              utilajelor ce se folosesc în abataje şi Ja           ocupă locul II atît lă preţul de cost, cit şî

patriotică întreprinsă de organizaţia de ti­ de organizaţie.                                                            ajute din plin ţăranii m uncitori din satul                                                           celelalte locuri de muncă.

neret a fost colectarea a 1.500 kg. d e fie r                   Primind şi pe mai departe îndrumările                   O colişul Mare, în m unca lor zilnică. (Ma-                                                                                                                la productivitatea muncii. Minele Vulcan şi

vechi, depăşindu-se cu m ult angajam en­ organizaţiei de bază a .partidului, ţinînd le­                                 riş Ioan).                                                                                                                                                 Lupeni, stau binişor, iar mina Uricani şi

tele luate cu ocazia prelucrării planului de gătura m ereu cu tinerii din sat, îndru-                                                                                                                                                                                              Petrila sînt codaşe.

muncă.                                                          m îndu-i la acţiuni folositoare şi plăcute,                                                                                                                                                                        La mina Petrila s-a arătat că s-au .obţi­

îm bogăţirea cunoştinţelor politice a ti­ luptând cu hotărîre pentru elim inarea lip ­                                  Cînd lipseşte preşedintele                                                                                                                                 nut unele rezultate frumoase -luînd compa­

nerilor a fost încă im obiectiv al com ite­ surilor care mai există, în special în ceea                                                                                                                                                                                            rativ luna aprilie cu luna ianuarie: a anului

tului organizaţiei de bază din Şard. T ova­ ce priveşte îndrumarea muncii pionie­                                       In 14 iunie, profitând d e faptu l că pre­

răşul K adar C om ei secretarul organizaţiei reşti, organizaţia de bază din satul Şard                                  şedintele şi secretarul Sfatului popular c o ­                                                                                                             curent, dar în ceea ce priveşte realizarea in­

de bază a îndrumat în permanenţă pro­ va putea menţine drapelul de organizaţie                                          munal din Sălaşul Superior, raionul Ha­                                                                                                                    dicilor de productivitatea miinéli şi a re­

pagandista Petric Elena, în vederea pre­ de bază U.T.M. fruntaşă p e regiune.                                           ţeg, au fost plecaţi din localitate, funcţio­                                                                                                              ducerii preţului de cost, ea a lămas c o ­

                                                                                                                        narii sfatului au crezut de cuviinţă, că e                                                                                                                 daşă alături de mina Uricani.

          De ce se aprinde fînul aşezat în clăi?                                                                        mai bine să se ocupe de alte problem e în                                                                                                                  In încheiere, voi arăta tangenţial pe lingă

    Se întâmplă uneori ca fînu l aşezat în                          Savanţii sovietici studiind acest feno­             tim pul serviciului, „m ult mai importante“                                                                                                                toate celelalte expuse în decursul materialu­
 claie, să se aprindă cu multă uşurinţă. In                     men şi descoperind cauzele aprinderii fîn -
 asemenea situaţii, om ul începe să cerce­                       nului sau a altui nutreţ păios, au elabo­              Astfel, referentul lan cu Ioan E., care de                                                                                                                 lui, că în general, la toate minele din Va­
teze cauza : dacă nu i-a dat cineva foc in­                     rat şi m etodele pentru prevenirea încălzi­
 tenţionat, sau dacă nu s-a ivit o altă cauză                   rii şi aprinderii păioaselor aşezate în claie.          altfel e şi vicepreşedinte al sfatului popu­                                                                                                               lea Jiului, se mai adaugă şi proasta orien­
care să provoace aprinderea finului... In                       Cum se poate preveni acest pericol? In
 caz că nu se descoperă m otivul, atunci pă­                    primul rînd, în claia de păioase trebuie să             lar, văzîndu-se „liber“, a organizat un                                                                                                                    tare în muncă în ceea ce priveşte aplicarea
 gubitorul nu mai ştie ce să creadă.                            fie o cantitate mai m ică de aer, pentru că
                                                                astfel activitatea m icrobilor term ofili va            c h e f de pom ină la bodegă, la Care a par­                                                                                                               mecanismelor noi, a mecanizări! minelor
    Trebuie să se ştie însă că finul aşezat                     fi redusă mult şi temperatura nu se va ri­
 în claie, se poate aprinde şi fără ca cine­                    dica la 90 grade căldură. A ceasta se poate             ticipat şi tovarăşul Enăşescu Ştefan m em ­                                                                                                                în general, a folosirii juste a utilajului, a
v a să-i dea foc. Iată cum.                                     obţine prin presarea puternică a furaje­
                                                                lor păioase cînd se aşează în claie.                    bru al comitetului executiv. La sfat, mai                                                                                                                  preocupării pentru ridicarea calificării,. a
    In finul aşezat în claie, trăiesc nişte vie­
ţuitoare mici numite m icrobi termofili. A -                       D e asemenea, se recomandă ca furajele               rămăseseră doar cîţiva referenţi care nu se                                                                                                                mobilizării în întrecerea socialistă, etc.
ceste vieţuitoare se înmulţesc cu repezi­                       să se aşeze în claie numai atunci cînd sînt
ciune şi trăiesc chiar la temperatura de                        bine usoate. Celor care sînt aşezate în clăi            ocupau decît de glume. Tovarăşa M. Cri-                                                                                                                    Conducînd cu pricepere lupta pentru căr­
80 grade căldură. Ca o rice altă vieţuitoare,                   să li se controleze, din cîn d în cînd, tem ­
şi m icrobii term ofili respiră, şi respirând,                  peratura, ia r în Cazul cîn d se observă că             şan, văzîn d această situaţie, a plecat şi                                                                                                                 bune mai mult, de bună calitate şî mai
emană căldură. Căldura emanată de ei ri­                        temperatura este mare, să se desfacă olăi-
d ică tem peratura din fin pînă la 90 grade                     le pentru a fi înlăturată aceasta.                      ea acasă că, doar are copil m ic şi trebuie                                                                                                                ieftin, toate colectivele întreprinderilor din
 căldură şi atunci suprafaţa firelor de iar­
bă începe să se carbonizeze treptat.                               Ţinîndu-se cont de cele arătate m ai sus,            îngrijit.                                                                                                                                                  Valea Jiului, trebuie să-şi concentreze aten­
                                                                                                                           In ziua aceea, la ion m om ent dat, Sfatul
   Gazele produse de m icrobi, se adună la                      se va putea contribui din plin la apărarea                                                                                                                                                                         ţia asupra obţinerii acestor ţeluri. Rezulta­
suprafaţa firelor de iarbă Carbonizate. Aioi,                   bunurilor împotriva incendiilor.
luînd contact cu oxigenul din aer, se a -                                                                               popular Sălaşul Superior rămăsese fără cii-                                                                                                                tele obţinute în cursul trimestrului I, sînt
prind şi astfel, claia de fin ia foc.                                                                     NEGOIŢĂ IOAN
                                                                                                                        oiun funcţionar, iar problem ele m ultor ce­                                                                                                               nemulţumitoare. Ele au fost slabe, datorită

                                                                                                                        tăţeni rămăseseră nerezolvate.

                                                                                                                        întrebăm pe tovarăşul preşedinte Miariş                                                                                                                    faptului că mai sînt încă multe rezerve in

                                                                                                                        Aurel, ce părere are despre acest fel de                                                                                                                   terne ale întreprinderilor, nefolosite încă şi

                                                                                                                        muncă ?                                                                                                                                                    care ar putea contribui la scoaterea de cît

                                                                                                                                                    IANCU PETRU                                                                                                                    mai mult cărbune.

                                                                                                                                                    corespondent

  cerul cenuşiu nori de praf prevestind fur­                         Importanţa m are a fierului vechi a fost           Pentru colectarea unei cantităţi                                                                      lelor), a m anifestat nepăsare faţă de tran­           Ştiri de la Petrila
  tuna. Sub unda vîntului, berzele îşi îndreptau                 pe deplin înţeleasă de tinerii regiunii noa­                    sporite de fier vechi                                                                        sportul la timp a fierului vechi colectat de
  uşor aripile cu pene negre şi aruneîndu-şî                     stre. Acest lucru ni-1 dovedeşte faptul că                                                                                                                   tineret, aşa cum a* fo s t cazul în raionul                     ???
  înapoi picioarele roşcovane, se îndreptară                     în urm a Hotărârii C.C. al U.T.M. cu pri­              şindu-se ca pînă în prezent să fie colec­          angajamente ale tineretului din Alba-Iulia,        Ilia unde în unele sate au stat vreme îndelun­
  spre sat.                                                      vire la participarea organizaţiilor U.T.M.             tate 87.000 kg., iar acţiunea continuă m ai        au fost duse cu cinste la îndeplinire.             gată cantităţi mari de fier vechi, despre care       Brigăzile anului 1959
                                                                 şi de pionieri la colectarea fierului vechi,           departe. Şi unitatea de pionieri de la Pe­                                                            I.C .M .-u l ştia, dar nu lua m ăsurile n ece­
     — Au zburat bunii noştri vecini — va                        mulţi tineri mobilizaţi de com itetele ra­             trila a colectat cantitatea de 12.000 kg. fie r       O mare importanţă pentru mobilizarea            sare ca aceste materiale să fie transpor­               La întreprinderea carboniferă Petrila,
  ploua — spuse Martin ridieîndu-se în picioa­                  ionale U.T.M. din regiune au reuşit să                  vechi. Asemenea exem ple sînt m ulte în            tineretului a avut-o stimularea organiza­          tate. Numai în ultim ul tim p s-a făcut a-           două brigăzi lucrează în contul anului 1959;
  re. E timpul să mergem şi noi la maşini.                      trim ită cu p toa relor Siem ens M artin d e la         raion.                                             ţiilor şi tinerilor fruntaşi, care au folosit      cest lucru.                                          brigada de mineri condusă de Eroul Mun­
                                                                 Hunedoara cantităţi mari de fier vechi.                                                                   cele mai bune m etode pentru colectarea                                                                 cii Socialiste Haidu Iuliu, din sectorul XI
     Nu trecură nici două ceasuri şi cerul se                                                                              Şi Com itetul raional U.T.M. Alba, a fo ­       fierului vechi, prin popularizarea la ga­             Realizările şi lipsurile care s-au făcut          şi brigada condusă de tînărul fruntaş al
 înnegri cu totu l: începu o furtună şi imediat                     Utemiştii din raionul Petroşani, au lan­            losit unele m etode bune în m unca sa, pen­        zetele d e perete, staţii d e radioam plificare,   cunoscute în ducerea la îndeplinire a aces­          întrecerii Mihai Ştefan, din sectorul de tit
  după aceea începură să cadă rafale de ploaie                  sat o chem are către toţi tinerii din re­               tru mobilizarea tineretului la Colectarea de       jod de tineret, precum şi în adunările g e ­       tei acţiuni întreprinse de U.T.M., au fost           neret.
 duse de vînt pe pămîntul care cerea de multă                   giune, în oare s-au angajat ca pînă la sfîr-            cît m ai m ult fie r vechi. In ziua de 24 mai      nerale. Toate aceste metode bune folosite          scoase în evidenţă ou odazia consfătuirii
 vreme vlagă.                                                   şitul acestui an să colecteze o cantitate de            s-a organizat o şedinţă cu toţi secretarii         de Com itetele raionale Petroşani şi Alba,         organizate la com itetul regional U.T.M.,               Minerii din brigada lui Haidu Iuliu, care
                                                                800.000 kg. fie r vechi. L a această chem are,          organizaţiilor de bază U.T.M. şi instruc­          precum şi d e alte com itete raionale din          ou şefii secţiilor organe ale com itetelor           lucrează de rrjult timp pe bază de grafic
     Mergem pe un drumeag de sat. Şuvoaie de                    au răspuns cu m ult entuziasm tinerii din               torii de pionieri din oraşul Alba-Tulia,           regiunea noastră au a vu t ca rezultat da          raionale U. T. M., şi îm p utern iciţii              ciclic îşi depăşesc cu mult normele în fie­
 apă curgeau pe drumul îngust şi muiat de                       celelalte raioane. De pildă, numai tinere­              unde s-a arătat pe larg tinerilor în ce            până în prezent să fie colectată d e tin e­        I.C.M. din raioane. La această consfătui­            care lună. In luna aceasta, au obţinut de­
 apă. Prin geamul scăldat de apă puteai ve­                     tul din raionul Hunedoara, răspunzind aces­             constă importanţa colectării fierului ve­          ri şi pionieri cantitatea de peste un m i­         re, tov. Costea Traian şeful secţiei organe          păşiri de norme de 80-90% la lucrări de
  dea din nou pe ogoarele ude aceeaşi plugari                   tei chem ări s-a angajat că va colecta în               chi şi care sînt sarcinile organizaţiilor          lion kg. fie r veohi, dintre oare 305.261 kg.      a Com itetului raional U.T.M. Petroşani şi           pregătiri.
 singurateci, cu gospodărie individuală. Fie­                   acest an 1.200.000 kg. fie r vechi.                     U.T.M. şi de pionieri, pentru ca această           numai din sectorul particular.                     tov. Stanca Gheorghe şeful secţiei organe
 care se adăpostea cum putea de p lo a ie : unii                                                                        acţiune patriotică să fie dusă la îndeplini­                                                          a Comitetului raional U.T.M. Alba, au îm ­              Mihai Ştefan şi tinerii săi ortaci din sec­
 se adăposteau tn colibe de cîmp, alţii sub că­                    Pentru îndeplinirea angajam entelor pe               re. In şedinţă, la propun erea secretarilor           Ou toate rezultatele obţinute de organi­        părtăşit m etodele folosite de e l In Con­           torul de tineret, care lucrează tot pe bază de
 ruţă, alţii stăteau lingă cal chiar pe brazdă,                 care tinerii şi le-au luat, com itetele ra­             organizaţiilor de bază s-a stabilit Ca pe­         zaţiile U.T.M. şi pionieri în acţiunea de          sfătuire, au fost criticate lipsurile mani­          grafic ciclic şi-au depăşit norma pe primele
 iar alţii stăteau ghemuiţi sub un ţol agăţat                   ionale U.T.M. au întocm it planuri de ac­               rioada 24-31 m ai să fie declarată „săptă­         colectare a fierului vechi, faţă de posibi­        festate în acţiunea de colectarea fierului           două decade ale lunii iunie cu 90%.
 de coarnele boilor. „Ştiţi oare de ce iubesc                   ţiune, unde şi-au prevăzut măsurile ce le               mâna colectării fierului ve ch i“ . A ici, mulţi   lităţile existente în regiune, se mai mani­        vechi, indieîndu-se totodată ca m etodele
 atît de mult berzele pe tractoriştii noştri ?                  vor lua pentru m obilizarea întregului ti­              secretari şi instructori şi-au luat angaja­        festă încă unele lipsuri. Nu toate com ite­        bune folosite de raioanele Petroşani şi              A plicînd graficul ciclic
 — îmi veneau în minte spusele bucătăresei.                     neret la această patriotică aoţiune. Astfel             mentul ca în această săptămână să colec­           tele raionale U .T.M ., ca d e pildă, H aţeg şi    Alba, să f ie extinse şi în celelalte raioane.
 Le prevestesc fericirea..."                                    a procedat Com itetul raional U.T.M. Pe­                teze 130.000 kg. fie r vechi, iniţiind în tre­     Orăştie, s-au străduit să m obilizeze în su­                                                                Numeroşi mineri de la întreprinderea car­
                                                                troşani, care prin buna organizare a mun­               ceri între organizaţiile de bază. De remar­        ficientă măsură tineretul, pentru a des­              Com itetele raionale U.T.M. trebuie să            boniferă Petrila care lucrează pe bază de
    Gîndindu-mă la înlîlnirea cu tractoriştii,                  cii a colectat cantitatea de 325.764 kg. fier                                                                                                                 ţină o m ai strânsă legătură cu centrele             grafic ciclic, au reuşit ca în luna aceasta
 văzînd feţele lor tinere, arse de soare, ochii                 vechi, d intre care cantitatea de 46.230 kg.            cat este angajam entul pe care şl l-a luat         coperi Iodurile unde se mai găseşte fier           I.C.M. din raioanele respective, pentru a            să obţină noi succese în întrecere.
 de diferite culori, îmi dădeam seama cu plă­                   a fost colectată din sectorul particular.                                                                                                                     asigura la tim p transportul fierului vechi
 cere că trei tin eri: un romîn, un german şi                   Pentru colectarea acestor cantităţi, a fost             secretarul organizaţiei de bază d e la C.F.R.      vechi, care să fie colectat şi predat indus­                                                               Minerul fruntaş Sima Toma, care lucrea­
 un ungur — sînt oamenii noi ai unei Ro-                        instruit întreg aparatul com itetului raio­                                                                                                                   colectat. D e asem eni, organizaţiile U.T.M.         ză la pregătiri în sectorul de tineret şî-a
 mînii noi — care înţeleg fiecare în felul lor                  nal U.T.M., com itetele şi b irou rile organi­          — asam blare — tov. Juroa. In aCea săp-            triei noastre siderurgice. Unele birouri ra­                                                            depăşit norma cu 31% . Realizări asemă­
 fericirea şi chemarea lor în viaţă ; că cu ma­                 zaţiilor de bază arătîndu-li-se importanţa                                                                                                                    şi m ai ales cele d e la sate, trebuie să            nătoare ob{in şi minerii Poienar Mircea şi
şinile bătînd în culoarea roşie, "fabricate în                  fierului vechi pentru econom ia na­                     tămînă, îm preună cu tinerii din organi­           ionale U.T.M. nu analizează felul cum tre­                                                              Tăian Nicolae.
 uzina romînească de lc Oraşul Stalin, trac­                    ţională. A u fost organizate apoi brigăzi                                                                                                                     ceară sprijinul sfaturilor populare, şi Cu
 toriştii nu mai au loc pe mica porţiune de                     de tineret şi repartizate pe străzile oraşe­            zaţia de bază pe care el o conduce, au h o­        buie mobilizat tineretul în această acţiu­                                                                  Brigada minerului fruntaş Kibedy Adal­
pămînt şî tocmai de aceea visează ei să lăr­                    lor şi în întreprinderi, unde au descoperit                                                                                                                   m ijloacele lor proprii, să asigure transpor­        bert, care lucrează în sectorul II, îşi depă­
 gească graniţele ogorului obştesc. „Nu ai loc                  Cantităţi însem nate de fie r vechi, care au            tărât să colecteze o cantitate de 15.000 kg.       ne patriotică şi nu caută cele mai bune                                                                 şeşte zilnic normele cu mult. Minerii de aici
să le desfăşori!" Adevărate cuvinte! Şi cine                    fost colectate şi apoi trim ise industriei si­                                                                                                                tul fierului vechi colectat pînă la locurile         lucrează în contul anului 1957 şi vor să-şi
alţii decît aceşti tineri cu energia lor tş* vor                derurgice. De pildă, organizaţia de bază                fier vechi. Tov. Preja Nicolae, instructor         m etode p e care să le indice organizaţiilor                                                            îndeplinească planul anual.
îndrepta mal devreme sau mai tîrziu ume­                                                                                                                                                                                      de unde acesta poate fi transportat ou
 rii laţi şi vor trece cu tractorul peste înve­                 U.T.M. de la m ina Petrila şi-a luat anga­              superior d e pionieri de la unitatea nr. 1         de bara.                                           m aşinile.                                              Rezultate frumoase obţin în producţie şi
chitele haturi pentru ca fericirea ţăranului                                                                                                                                                                                                                                       minerii din brigada de tineret condusă de
 romîn să devină mai trainică şi pentru ca ea                   jam entul Ca în cinstea celui de al V -le a             din A lba-Iulia, s -a angajat să m obilizeze          In ultim ul timp, acţiunea de colectare            Com itetele raionale U.T.M. din regiune           Gheorghe Croitoru din sectorul IV. care, lu-
 să nu depindă de berzele care îşi fac cuibul                                                                                                                                                                                                                                      crînd după grafic, îşi depăşesc zilnic norma.
 pe vreun acoperiş.                                             Festival Mondial al Tineretului ce se va                pionierii din această unitate să colecteze         a fierului vechi a stagnat. In multe locuri        sînt chem ate să pună un accent m ai mare

                                                   (Agerpres).  ţine la Varşovia, să colecteze cantitatea               cantitatea de 20.000 kg. fie r vechi, c h e -      au fost şi o serie de greutăţi, care au fă­        pe m obE izarea tin eretului de la sate şi
                                                                                                                                                                                                                              din sectorul particular, pentru descoperi­
                                                                de 50.000 kg. fier vechi. A cest angajam ent            m înd în adest scop toate unităţile de pio­        cut ca acţiunea de colectare a fierului ve­
                                                                                                                                                                                                                              rea şi colectarea fierului vechi.
                                                                a fost îndeplinit şi chiar depăşit, reu-                nieri la întrecere. Trebuie spus că aceste         chi să n u -şi atingă scopul dorit. U neori
                                                                                                                                                                                                                                                           BO ŢA DUMITRU
                                                                                                                                                                           I.C.M. (întreprinderea de colectarea meta­
                                                                                                                                                                                                                                             şeful secţiei industriale şi agragre

                                                                                                                                                                                                                                                a com itetului regional U.T.M. ,
   1   2   3   4   5   6   7   8