Page 5 - 1955-07

v j q n Tr v ia 7 PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VAl
!j ^urt’f'íl'.'íii-'ívDnvn ;
A n u l VSÎ. n r. 4 9 3
Congresul Mondial al Mamelor
pentru apărarea copilului
IaHate 7 şi 10 iuMs, Jia Congresul M ondial p a c e ! D uceţi-vă să le spuneţi hotărîrea
al Mamelor pentru apărarea copilului, oare
va avea loc la Lausamne, peste 2.000 de
delegate din 70 de ţări ale glofauluu vor
aduce cuvîntul îmfflăcămat al m am elor pen­
tru pacea lumii, pentru viitorul luminos al
copiilor lor. iU
Apelul pentru convocarea Congresului
M ondial al Mamelor, lansat încă diin lu­
na februarie de Federaţia Democrată In­
ternaţională a Femeilor, a făcut înconju­
rul întregii lumi şi a găsit un viu răsu­
net în inimile fem eilor de toiate rasele şi
naţionalităţile, de toate convingerile poli­
tice şi credinţele religioase.
însăşi ideea unui Congres Mondial al
M amelor a provocat de îndată un interes
deosebit nu numai în rîndui organizaţiilor
care aderă la F.D.I.F., dar Chiar şi în rîn­
dui a numeroase alte organizaţii de fe­
mei, precum şi în nîndul diferitelor per­
sonalităţi.
Femeile, această forţă oare reprezintă
jumătate din întreaga omenire, vor să-şi
spună răspldat cuvinitul. Bla vor să d e­
clare că grozăviile războiului sîut încă vii
în memoria lor.
„Femei, miame din lumea întreagă — ră­
sună Apelul înflăcărat pentru convocarea
Congresului Mondial al Mamelor, — in
numele vieţii pe care o dăm, vă chemăm
să ne unim eforturile pentru a salva co­
piii noştri. Vă chemăm să participaţi la
Congresul Mondial al Mamelor“ .
Pregătirile în vederea Congresului Ma­
melor se desfăşoară po întregul glob. Pre­
tutindeni mamele luptă zi de zi împotri­
va războiului, pentru pacea şi sănătatea
copiilor lor, pentru securitatea căminelor,
pentru un viitor mai bun. Pe adresa Fe­
deraţiei Democrate Internaţionale a Fe­
m eilor sosesc din Uniunea Sovietică şi din
Franţa, din Republica Democrată Germană
şi din Japonia, din RepuMtoa Populară
Chineză şi din Chile, din nenumărate ţări,
declaraţii şi telegram e de salut oare spri­
jină Congresul Mondial al Marnelor. In
numeroase ţări au fost create comitete
pentru pregătirea congresului şi din aceslte
com itete fac parte reprezentante ale Ce­
lor mai diferite organizaţii. In numeroase
alte ţări au avut loc conferinţe naţionale
ale mamelor în vederea Congresului Mon­
dial al Mamelor. Campania pentru .pregă­
tirea Congresului Mondial al Mamelor se
desfăşoară suib lozinca luptei pentru in­
terzicerea armei atom ice şi distrugerea
stocurilor de bom be atom ice şi cu hidro­
gen. Pretutindeni, această campanie s-a
desfăşurat îmbinînduHSe ou campania pen­
tru strângerea de semnături pe A pelul
Consiliului Mondial al Păcii împotriva
unui război atomic.
In cadrul num eroaselor miiitingUTi şi adu­
nări consacrate sprijinirii congresului sini
alese delegatele mamelor din lumea în­
treagă.
In ţara noastră fem eile se pregătesc de
asemenea în vederea Congresului Mondial
ai Mamelor. Sute de scrisori, adevăraţi
soli ai păcii au pornit din satele şi oraşele
ţării noastre duoînd spre alte meleaguri
gîndurile pe oare femeile din patria noas­
tră le transmit cu prilejul acestui congres
fem eilor din alte ţări. Fem eile au pregă­
tit nenumărate daruri în vederea acestui
măreţ eveniment, ele participă la mitin­
guri şi adunări consacrate congresului.
Mitingurile fem eilor din Capitală în
cinstea Congresului Mondial al Mamelor
a fost o impresionantă manifestare a ho-
tărîrid de neclintit a fem eilor din ţara
noastră de a lupte pentru apărarea păcii,
pentru întărirea solidarităţii de luptă a
fem eilor din lumea întreagă. Cele 5.000 de
mame — muncitoare, intelectuale, gospo­
dine din Bucureşti şi delegate din regiu­
nile ţării au ascultat cu viu interes cu­
vîntul înflăcărat al ciumoscuited luptătoare
pentru pace şi fericirea popoarelor, DoLo-
res Jbarruri, vicepreşedintă a Federaţiei
Democrate Internaţionale a Femeilor.
„Congresul pe oare îl vom ţine — a spus
Doiores Ibarrurd — va fi fără îndoială
expresia voinţei pasionate şi hotărîte a
fem eilor şi a m am elor din lumea întrea­
gă de a apăra pacea şi odată cu pacea
viaţa şi viitorul copiilor lor, al căminelor
lor, al popoarelor şi patriilor lor.
Nod, mam ele şi fem eile care am trăit
războiul, oare am suferit din pricina răz­
boiului nu vrem ca grozăviile lui să se
mai repete.
Vrem să apărăm viaţa, vrem să apărăm
patria. Şi pentru aceasta nu ne vom da
înlături de la eforturi şi nici de la sacri­
ficii.
Tovarăşe şi prietene r o m în c e ! — a spus împotriva pregătirilor unui nou război,
în încheiere Doiores Ibarruri — Duceţi-vă
la Congresul M am elor şi spuneţi fem eilor
din lume oum înfloreşte ţara voastră în
- .... —.......
Fruntaş Ia seceriş, treieriş şi predarea cotei
Zile la rînd, potecile oare duc din sat
spre cîmp, au fost bătătorite de ţăranul
m uncitor Ureche Traian, din Comuna Ighiu.
In fiecare zi, holda cu orz pe oare o v i­
zite, îşi schimba culoarea tot mai tare în
auriu, Ureche, rând se întorcea de la holdă,
de fiecare dată rupea oiţe 2-3 spice, iar
în drum spre casă se abătea pe la agronom
să i le arate :
— Da nu s-or mai pînguit tovarăşe a-
grcnom ?
Ziua mult aşteptată de tovarăşul Ureche
a sosit. Agronom ul i-a dat dezlegarea să-
şi secere orzul, care trecuse în faza Il-a
de coacere în pîrgă.
Harnicul gospodar, plecă în aceeaşi zi
Împreună cu fam ilia şi-şi seceră orzul, iar
hI
voastră de a apăra pacea, de a apăra cu­
ceririle voastre ca femei, ca mame şi ca
cetăţene ale Republicii Populare Romiîne I
D uceţi-vă să spuneţi fem eilor din alte
ţări hotărîrea voastră de a vă apăra drep­
turile şi dreptul copiilor voştri şi al po­
porului vostru de a trăi. de a munci şi de
a construi în pace o viaţă n o u ă !”
Exprimîndu-şi această hotărâre în ca­
drul mitingurilor - fem eilor din Capitală în mei. Vorbitoarea a arătat că femeile mun­
cinstea Congresului Mondial al Mamelor
au mai luat cuvîntul Maria Mocnam, vioe-
preşdintă a C.F.D.R., preşedintă a C.C. al
sindicatului muncitorilor din industria
uşoară, Alice Săvulescu, membru-Cores-
ponden't al Academ iei R.P.R.., lu oreţia
Cuchi, reprezentantă a fem eilor din re­
giunea Iaşi, Biiro Varvara, delegata fem ei­
lor din Regiunea Autonomă Maghiară,
Lidia Berghal, reprezentanta fen telor din
regiunea Stalin, Desanca Nicolicd A p reo-
tesei, delegate fem eilor din regiunea Ti­
mişoara. A luat de asemenea cuvîntul şi
Tvetena Kiranova, secretara Comitetului
fem eilor democrate din R. P. Bulgaria, care
a adus salutul fem eilor şi m am elor din
R. P. Bulgaria adresat fem eilor din R.P.R.
Declaraţiile personalităţilor oare au pri­
mit cu bucurie convocarea Congresului
Mamelor, răsună puternic şi convingător.
„Congresul Mondial al Mamelor pentru
apărarea copilului, — spune Di Do-ţiuan,
ministrul Ocrotirii Sănătăţii al R. P. Chi­
neze — care reprezintă o expresie a spe­
ranţelor şi a năzuinţelor spre pacea gene­
rală, va avea o importanţă deosebit' de
mare pentru lupta împotriva războiului,
pentru apărarea păcii şi pentru consoli­
darea prieteniei între popoare” .
Ministrul Ocrotirii Sănătăţii al Indiei,
d-na Rajkmunti Armit Kaur, subliniază
în declaraţia s a : „Fiecare Ştie că războiul
nu rezolvă nici un fel de probleme, oi
dim potrivă creează problem e noi, oare sînt
şi mai complicate deoît acelea oare tre­
buiau rezolvate. De aceea, sînt bucuroasă
Că în curând v a avea lo c Congresul M on­
dial al Mamelor, oare se va ridica în apă­
rarea a tot ce contribuie la pace“ .
Femeile din lumea întreagă îşi dau sea­
ma că datorită eforturEor opiniei publice
în ultimul timp s-au realizat paşi impor­
tanţi în direcţia slăbirii încordării în re-
laţiEe internaţionale. După cum arată A -
pelul recentei Adunări Mondiale a Păcii
de la Helsinki, acordurile de la Geneva,
încetarea războiului în îndoctrina, confe­
rinţa de la Bandung, neutralitatea Aus­
triei consfinţită printr-un tratat, decla­
raţia de la Belgrad — toate acestea sînt
roade ale trezirii opiniei publice oare şi-a
găsit expresia în poziţia guvernelor.
Tot datorită eforturilor opiniei publice
se v o r întâlni pentru prim a oară după zece
ani, în condiţiEe unei lumi scindate, şefii
celor patru mari puteri. Dumea întreagă
îşi îndreaptă speranţele spre ei.
Marnele din lumea întreagă îşi îndreap­
tă şi ele speranţele spre acest eveniment.
Luptând zi de zd pentru a-şi uni efortun
rile lor cu eforturile întregii opinii pu­
blice, femeile din lume contribuie la cauza
păcii.
„V om acţiona împreună pentru a apăra
viaţa împotriva morţii, prietenia împotriva
urli, padea îm potriva războiului, căci ni­
m ic nu ne poate opri în lupta noastră pen­
tru fericirea şi viitorul copiilor noştri“ —
răsună apelul pentru convocarea Congre­
sului Mondial al Mamelor.
F en tele şi mamele din Republica P opu­
lară Ramînă sînt ferm hotărîte să lupte
pentru a contribui la risipirea norilor ne­
gri ai războiului care din nou ameninţă
omenirea iubitoare de pace şi progres.
In apelul adoptat în cadrul adunării
fen telor şi m am elor din Capitală, se spune:
„Nod, fe n te le dlin R epublica Populară
Romînă, vom pune toată puterea muncii
noastre creatoare în slujba luptei pentru
înlăturarea prim ejdiei de război, pentru
consolidarea păcii. Sînltem conştiente dă
în ţara noastră, unde întregul popor îşi
consacră forţele muncii paşnice creatoare
— dezvoltării neîncetate a economiei na­
ţionale — cu fiecare construcţie nouă pe
care o înălţăm, cu fiecare dopil ce-1 creş­
tem sau E învăţăm să desluşească slovele,
aducem aportul nostru la această cauză
măreaţă.
Fie ca dragostea de mamăs, oare leagă
azi milioanele de mame din lume în ac­
ţiuni comune, să devenim o forţă puternică
în lupte pentru apărarea vieţii copiilor,
pentru interzicerea folosirii bom bei ato­
mice, ou hidrogen şi a altor arm e de dis­
trugere în masă a oamenEor, pentru pace
şi prietenie între popoare“.
în ziua urm ătoare prinse vitele La ju g şi-l
transportă la arie. Primii snopi pe care i-a
înghiţit batoza din comuna Ighiu au fost
din orzul tovarăşului Ureche Traian.
Orzul cultivat pe o suprafaţă de 0,10
ha. şi bine întreţinut, la treieri? a dat o
recoltă de 280 kg., ceea ce revine 2.800 kg.
la hectar.
— Frumoasă redoltă, se adresă tovară­
şul Ureche, delegatului de batoză, şi cîn -
tări de o parte cantitatea pe care o dete
statului drept cotă.
Fruntaşul recoltelor bogate, Ureche Tra­
ian, din comuna Ighiu, în ziua de 4 iulie
a primit chitanţa nr. 1 la predarea cotei
de orz.
4 pagini 2 0 bani
IN A C E S T N U M Ă R :
— Consfătuire cu fruntaşii în creş­ — Foileton: „Parada slăbiciunilor“ — Sesiunea Academiei de Ştiinţe a
terea animalelor din raionul Haţeg (pag. 2-a)
(pag. 2-a) U.R.S.S. (pag. 4-a)
— Grijă deosebită faţă de sezisările
— O întovărăşire agricolă uitată
(pag. 2-a) oamenilor muncii (pag. 3-a) — Note şi comentarii externe: Des­
— Cuvîntul agronomului: Să recol­ — Pentru continua dezvoltare a in­ pre unele manevre ale propagan-
tăm păioasele în pîrgă (pag. 2-a)
dustriei locale (pag- 3-a) diştilor occidentali
— Ziua Flotei Aeriene a U.R.S.S. (pag. 4-a)
(pag. 4-a)!
Jările de democraţie populară
In cinstea Congresului Mondial al Mamelor pe drumul construirii
Şedinţă, festivă Realizări deosebite mul muncii sin t: turnătoarea Stratulat E- socialismului
lena şi bobinatoarea Pădureanu Valeria, ???
P entru a-şi exprima voinţa de pace, C u nespusă bucurie, femeile din regiu­ de la Combinatul siderurgic „Gh. Gheor­ Lucrări de irigaţie în China
femeile muncitoare — gospodine mame, nea noastră au salutat convocarea ghiu-Dej“ din Hunedoara, care în cinstea
intelectuale şi delegate de femei — din ora­ Congresului Mondial al Mamelor. In nume­ Congresului obţin depăşiri de norme de
şul Petrila, în număr de peste 150, s-au roasele adunări festive, ele şi-au exprimat 30-35 Ia sută. Bejenaru Elena, fierar-beto-
adunat zilele trecute la Clubul minier, unde speranţa în succesul lucrărilor acestuia în nist, Celaru Lucia, strungăriţă, Coţofană In decurs de cinci ani, suprafaţa pămîn-
a avut loc şedinţa festivă închinată măre­ vederea înlăturării primejdiei ce amenin­ Maria, şoferă, sînt fruntaşe cu care se inîn- turilor irigate din China s-a mărit cu peste
ţului eveniment — Congresul Mondial al ţă popoarele. dreşte I.C.S. Hunedoara. Apoi mineriţeie 61 milioane de mu (1 mu = cu 0,06 ha.).
Mamelor care se va deschide astăzi ia fruntaşe: Riza Maria, Simeria Terezia şi Anul acesta se vor iriga încă 14 milioane
Lausanne, în Elveţia. Hotărîrea de a sprijini şi cinsti cum se Bîrsan Maria, de la mina Ghelar, şi-au de mu de ogoare ale ţăranilor. In prezent,
Cu acest prilej, a conferenţiat tovarăşa cuvine, această întîlnire măreaţă, este o- îndeplinit planul lunar la extragerea mi­ acest plan grandios se traduce cu succes
Elena Marinică din partea comisiei de fe­ glindită viu în faptele femeilor noastre. nereului cu mult înainte de termen. De în viaţă. Au fost date în exploatare multe
asemenea, tovarăşa Albu Maria maistru- sisteme de irigaţie, staţii de pompare me­
citoare - mame - sînt hotărîte de a spri­ Ce poate fi mai grăitor decît faptele? sudor la Atelierele C.F.R. Simeria, obţine canizate şl diferite construcţii hidrotehnice
jini cu căldură Congresul, de a apăra li­ Sute de femei au prestat mii de ore de depăşiri regulate de 15 Ia sută, iar Spl- noi în provinciile Siciuan, Guandun, Iunnan
niştea căminelor lor şi viaţa copiilor lor. muncă voluntară pentru a ajuta ridicarea neanu Maria, turnătoare fruntaşă la Călan
De aceea, ele îşi vor înzeci eforturile în producţiei, pentru a-şi înfrumuseţa oraşele a obţinut un indice de 204 la sută. etc.
munca obştească şi în producţie, ca prin şi satele. Femeile muncitoare din Valea
contribuţia personală, să contribuie la în­ Jiului, llia, Dobra, Alba-Iulia, Sebeş, etc., întrecerea socialistă în cinstea Congre­
frumuseţarea oraşului. au confecţionat cu multă dragoste nume­ sului, a cuprins peste 80 la sută din ţesă­
roase cadouri c a : feţe de masă, bluze, toarele de la Vulcan. S-au remarcat multe
După conferinţă, au mai luat cuvîntul to­ carpete, prosoape, perniţe, etc. brodate, ţe­ fruntaşe c a : Rezan Ioianda, Moraru Eca-
varăşele : Ana Costea din partea Comitetu­ sute, sau pictate cu minunate caractere na­ terina, Raţek Agneta şi altele, care obţin
lui raional P.M.R. Petroşani, Diciuk Elisa- ţionale. depăşiri de plan între 33-35 la sută.
beta şi Ţane Elisabeta, care şi-au dat ade­
ziunea lor la lupta pentru pace. Muncitorii In cinstea Congresului, numeroase femei Alături de toate femeile din ţara noastră
care au vorbit au întărit cele spuse, şi au muncitoare din regiunea noastră, s-au în­ şl din lumea întreagă, femeile din regiu­
promis că vor sprijini comisia de femei în cadrat cu şl mai mult elan în întrecerea nea noastră sînt hotărîte să apere munca
activitatea obştească. socialistă obţinînd o serie de rezultate. paşnică, viaţa, fericirea şi progresul ome­
nirii. La sfîrşitul luniî mal a Intrat în funcţi­
Figuri luminoase de luptătoare pe tărl-
une staţia de pompare mecanizată „Sia-
tahe” , cea mai mare din Guandun, cu un
sistem ramificat de canale de irigaţie. La
construirea acestui sistem au luat parte
peste 175.000 de persoane. Odată cu pune­
rea în funcţiune a acestei staţii peste
35.000 de mu de cîmpiî dfn judeţul Goamln
(provincia Guandun) au fost salvate de
primejdia inundaţiilor, ceea ce va da po-,
slbilitatea să se strîngă de pe aceste pă-
mînturî cîte două recolte anual şl să se va­
lorifice o mare suprafaţă de pămînturî în-
No! succese în întrecerea socialistă ţelenite. y. ;
Mecanizarea extracţiei 'de cărbune în
R ealizări ale s id e ru rg iş tilo r astă dată, locul de schimb fruntaş nu mai ...şi ale c e lo r de la Călan R. P. Polonă
este deţinut de schimbul condus de mais­
hunedoreni... trul Trifu Iosif. Acesta a fost nevoit să Furnaliştii de la Călan au îndeplinit In minele carbonifere din R.P. Polonă se
cedeze locul întîi schimbului condus de planul la fontă pe prima jumătate a folosesc pe scară din ce în ce mai largă
O ţelarii care deservesc cuptorul nr. IV maistrul Constantin Petru, care şi-a depă­ anului 1955, în proporţie de 109,4 la sută. maşini miniere de înaltă productivitate care
de la oţelăria S. M. a Combinatului şit sarcinile de plan cu 16,31 la sută, pe Acest frumos rezultat se datoreşte faptu­ uşurează considerabil munca minerilor. La
siderugic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hune­ cînd al lui Trifu are o depăşire de 11,12 la lui că furnaliştii au aplicat şi continuă să mine lucrează combine carbonifere sovie­
doara, sînt fruntaşi pe sector în elabora­ sută. Pe locul doi în întrecere se află aplice metoda furnalistului sovietic Fl- tice „Donbas" şi combine produse tn Po­
rea oţelului. Sarcinile grafice prevăzute la schimbul maistrului Andrăşescu Gheorghe lipov. lonia, cele mai moderne haveze, încărcă­
acest cuptor au fost realizate în cursul — alt pretendent la titlul de schimb frun­ toare auto, transportoare şi alte maşini.
lunii iunie în proporţie de 114,88 la sută. taş. Acest schimb a obţinut o depăşire de In întrecerea socialistă care a cuprins Anul trecut peste 1/3 din întreaga cantitate
La acest cuptor lucrează trei brigăzi vred­ 14,85 la sută. 95 la sută din efectivul Jurnaliştilor, s-a de cărbune s-a extras cu mijloace mecani­
nice, care se întrec între ele pentru titlul evidenţiat schimbul nr. 1 de tineret de la zate. Extracţia mecanizată a cărbunelui a
de fruntaşe. De o bună bucată de vreme, *^ furnalul nr. 2 de sub conducerea maistru­ sporit cu 30 la sută faţă de anul 1950, iar
în fruntea lor — ca de altfel în fruntea lui Munteanu Romulus şi schimbul nr. 2 în mai multe mine procesele de extracţie,
tuturor brigăzilor şi echipelor de oţelari Colectivul sectorului turnătorii execută de tineret de la acelaş1 furnal, care a ob­ încărcare şi transport sînt aproape com­
din sector — locul întîi îl deţine brigada comenzi pentru uriaşele agregate ale com­ ţinut cele mai mari realizări ale sarcini­ plet mecanizate.
lui Brînzei Dumitru, care a realizat grafi­ binatului — marf consumatoare de piese lor de plan.
cul de producţie în proporţie de 116,03 la de schimb. La piesele de schimb de mare In prezent industria constructoare de
sută. Gata, gata s-o ajungă, brigada lui tonaj confecţionate din fontă, lucrează şf De la furnalul nr. 1 s-a evidenţiat e; maşini miniere produce aproape 250 tipuri
Lăbuneţ Vaier a realizat 115,77 la sută, brigăzile turnătorilor Ghibu Gheorghe şl chipa lui Ştefănescu Iosif, care are o de­ de maşini şi utilaj minier diferit. Anul a-
iar a lui Costache Vasile 112,47 la sută. Vereş Ladislau — brigăzi fruntaşe în sec­ păşire de plan de 5,4 Ia sută. cesta producţia de maşini şi mecanisme mi­
tor. A lui Ghibu a întrecut norma pe luna niere creşte considerabil. Astfel, în 1955
Cele trei brigăzi de oţelari aplică cu iunie cu 184 la sută, iar a lui Vereş cu Colectivul de muncitori şi tehnicieni al vor fi produse cu 25 Ia sută mai multe
succes metoda Matulineţ de elaborare a 140 la sută. Aceste brigăzi au ajuns la sectorului turnătorii de la uzina „Victo­ haveze. cu 10 la sută mai multe vagonete,
şarjelor rapide. Ele au scos în cursul luniî asemenea rezultate, deoarece aplică metode ria" Călan, a realizat planul de producţie cu 66 la sută mai multe elevatoare, cu
trecute din cuptorul pe care-1 deservesc, înaintate de muncă, printre care metodele pe semestrul I al anului acesta în propor­ 35 la sută mai multe încărcătoare auto, de
78 de şarje rapide. Pe întregul sector au Voroşin, Jandarova, şi altele. ţie de 101,3 la sută. Aceasta s-a datorat două ori mai multe motoare cu gaze de di­
fost elaborate în luna iunie 137 de şarje faptului că întrecerea socialistă a fost mai ferite tipuri faţă de anul 1954. La între­
In acelaşi sector la cuptorul electric al bine organizată şi că ea a cuprins peste prinderile constructoare de maşini miniere
rapide. Cuptorul nr. 3 a fost în reparaţie. turnătoriei de oţel, lucrează şi prim-topl- 80 la sută din totalul turnătorilor. Cele mai se pune la punct producţia a 12 noi ti­
torif Tălăban Ioan şi Benţa Viorel — cel frumoase realizări la turnătorie au fost ob­ puri de maşini, care înainte nu erau fabri­
Aşa se explică faptul că în luna iunie mai harnici dintre prim-topitori. Datorită ţinute de echipa tovarăşului Bogoş Mar­ cate în ţară, ceea ce va permite ridicarea
priceperii cu care aceştia îşî organizează tin, care şl-a îndeplinit planul în propor­ considerabilă a productivităţii muncii mi­
s-au obţinut mai puţine şarje ca în luna lucrul şi-şi întreţin cuptorul, ei depăşesc ţie de 179 la sută, precum şi de brigada nerilor.
mai. planul cu 67-88 la sută zilnic, elaborînd de tineret de sub conducerea tovarăşului
oţel pentru piese de bună calitate. Goady Gheorghe, care şi-a întrecut planul Producţia de energie electrică in
* de producţie cu 21 la sută. R. P. D. Coreeană
Sectorul laminoare continuă să se men­ In prima jumătate a anului acesta, co­ Centrala electrică de la Supun, cea mal
lectivul uzinei „Victoria“ Călan a dat mare centrală electrică din Coreea de nord,
ţină fruntaş pe combinat. Colectivul aces­ multe tone de produse peste prevederile va produce anul acesta o cantitate de ener­
planului. gie electrică cu 25 la sută mai mare de­
tuia a realizat planul de producţie pe luna cît înainte de război, de două ori mai mult
Iunie în proporţie de 114,09 la sută. De decît după încheierea armistiţiului. (1953).
Odată cu refacerea unor noi generatori la1
>00000000000000' < X X X X X X > < X X X X X X X X X X X X X X X X X X o o o o ooooooo< xxxxx>< xxxxxxx> < x>< xxx> oooooooooooooooo alte centrale electrice, producţia de ener­
Momente din viaţa tinerilor mineri gie electrică a Coreei de nord va fi la
sfîrşitul anului acesta aproape de patru ori
Tinerii vor să cîştige tineri, să-i îndemne să se ca­ şi alţi utemişti. Printre ei se I mulţi bani acasă — spune el mai mare decît în anul 1953.
lifice mereu. Acum cîteva zile găsesc : Logofătu P., Olteanu |uneori.
Sava Vasile e miner în gru­ l-a îmbunat pe Lebădă Voicu. Florentin, Vichiriuc Dumitru şi I — Cît trimiseşi acasă ? — l-a
pa lui Iancu Octavian. Acum El voia să „zboare" acasă. Z i­ Filimon [oan. Filimon e strun- întrebat un prieten. Luna asta
trei ani a venit în Valea Jiu­ cea că nu-i mai convine la gar. Vrea să devină inginer m e­ numai 400 ? O să fie mulţu­
lui. S-a oprit la Vulcan. A făcut mină. canic de mină. Pentru aceas­ mită maică-ta ?
şcoala S.F.U. devenind mi­ — Ai făcut nemotivate mul­ ta şi el însă luptă cu ecuaţia — Cred că da — răspunse
ner. Cu asta, el credea că de te Voicule — i-a zis Vasile. sau cu un sistem de ecuaţii cu Şufan.
acuma totul e în ordine. De Munceşte şi tu cu sîrguinţă şi două necunoscute... Şufan e din Nucşoara. Un Reparaţia instalaţiilor portuare de la
Haifong (R. D. Vietnam)
lucru însă nu se prea ţinea. să vezi că vei cîştiga bine. Fă La cantină sat de pe lîngă Curtea de Ar­
geş. A primit de la mină pe La Haifong se desfăşoară lucrările de re­
Ce tărăboi a făcut odată, cum ca m in e! Lebădă a rămas la paraţie a instalaţiilor portuare distruse sau
avariate de forţele Uniunii Franceze. Va­
că el nu cîştigă b in e! încer­ mină. Pe luna iunie, în prime­ La cantina din Vulcan iau lunile ianuarie-mai, cu sa­ sele care vin din Vietnamul de sud pot
ancora la chei.
cară tovarăşii de la conduce­ le două decade, are o depăşire masa în special tineri necă­ lariu şi cu primă de producţie
rea sectorului să-l îmbuneze. de 37n/o. Asta înseamnă în mod sătoriţi. E curat, frumos, se — 7068 lei. A trimis acasă din Căile de navigaţie internă din zona eli­
berată au fost deschise navigaţiei pe o
El, nimic. O ţinea una şi categoric că va trece cu mult mănîncă bine. ei vreo 2000 lei. Restul ? Ştie lungime de 1.500 de km.
bună: peste 1000 de lei... — Hai tovarăşă mai repede! el ce face. Uite, aparat de ra­ Din iniţiativa guvernului R. D. Viet­
nam, la Nambinh a fost construit un şan­
— Mă duc înapoi la Mol­ Adu-ne masia, că plecăm în dio, două costume de haine... tier pentru reparaţia vaselor sub 300 de
şut. Fata se uită la cei ce-o ...In cămin locuieşte şi mi­ tone.
dova ! In faţa ecuaţiei
Nemotivatele, bată-le vina, îndemnară. „H m !... Grăbiţi nerul Cornea Grigore. E şe­
mai sînt tinerii ăştia întot­ ful unei brigăzi de tineret for­
se ţineau de mînă în condica de pe tablă
maistrului miner. Nu vroia deauna" — gîndi ea. Mai ză­ mată de curind, în cinstea
Vasile să fie convins că pen­ — Nu pot să învăţ mate boviră băieţii cîteva clipe glu­ Festivalului. Are numai 22%
tru a cîştiga bani buni, tre­ matică şi gata! Nici nu mă mind şi apoi, în faţa lor, din depăşire de normă. . Cornea,
buie să şi muncească bine. mai duc la institut. Aşa spu­ farfuriile pline cu ciorbă gus­ Cornea. Te laşi să te întrea­
...A trecut timp de atunci. nea nu de mult Şufan Nico toasă, aburii ieşeu ademeni­ că alţii 7
Ce a făcu t Sava, ce a dres, lae, tehnician de la sectorul tori...
vorba e că a rămas la mină. IV al minei Vulcan. 2x-j-3y— 4 ...Mîncau cu poftă. Serviră ? R. P. Albania
Zilele trec. Fiecare zi aduce Minerii din R. P. Albania obţin însem­
nate succese în îndeplinirea planului de
Nu s-a dus în Moldova. A în­ este egal cu... zero. La ce o ciorba, apoi felul doi, un sos ceva nou. Trenuri lungi cu stat. Datorită întrecerii socialiste care se
ceput să muncească vîrtos şi fi bună şi ecuaţia asta ? bun cu chifteluţe şi, de fie­ cărbuni iau drumul fabricilor extinde din ce în ce mai mult, sarcinile
să cîştige bine. Ce salariu fru­ care, cîte două gogoşi. Frăţilă şi uzinelor. Locomotivele pu­ prevăzute în plan sînt îndeplinite cu suc­
mos a luat el luna trecu tă ! — Şi zici că nu poţi, ai ? Nu Roman — un tînăr de prin făie din greu, trăgînd după ces şi depăşite. In perioada ianuarie-apri-
1953 lei, plus şi o primă de te lăsa! Vrei să devii ingi­ Vaţa de Jos, raionul Brad — ele atîta rod al muncii. Unii lie, producţia minelor din Albania a fost
ciclicitate de 470 lei. ner ? Din miner o să ajungi înfăşură gogoşile în şerveţele tineri vin pentru prima dată cu 18,7 la sută mai mare decît în perioada
inginer, asta sîntem siguri, corespunzătoare a anului 1954.
— Hei, bată-te să te bată — după cum ai ajuns şi tehni­ de hîrtie şi le băgă în buzu­ în Valea Jiului. Se uită sfioşi Succese remarcabile în îndeplinirea pla­
îi zise într-o zi maistrul său — cian. Trebuie însă să te stră- nar. în toate părţile, parcă li-e tea­ nului au obţinut şi muncitorii de la mi­
ia spune-mi cum ai cîştigat duieşti. Aşa-l îndemnau cole­ mă de mină. După aceea ei nele de cărbune şi cei de la minele de cu­
aceşti bănuţi ? gii săi. Practica a dovedit că Vara-i cald — zise el. prind curaj, devin îndrăzneţi. pru. Tn comparaţie cu perioada ianuarie-
utemistul Şufan poate învăţa La şut, gogoşile sînt mai bune aprilie 1954, ei au extras anul acesta cu
— Graficul ciclic, tovarăşe matematica. decît slănina. Se califică tinerii, cresc, se 14,7 la sută mai mult cărbune şi cu 18,5 la
— spuse Vasile făcînd o mu­ maturizează, unii vor să de­ sută mai mult cupru. La sfîrşitul anului
acesta —¦ ultimul an al planului cincinal -•
tră serioasă. Maşina de încăr­ ...Şufan Nicolae a rezolvat o La cămin vină ingineri, alţii se fac mi­ producţia globală a industriei extractive
a Albaniei va fi cu 22 la sută mai vnare
cat, tovarăşe. Ne rînduim cu ecuaţie. ’‘După asta a mai re­ neri. Sînt multe de spus. Atî- decît în 1954.
toţii la manivelă. Teribilă ma­ zolvat una şi încă una... în ­ Şufan Nicolae a deschis a- tea lucruri frumoase se înfăp­ (Agerprcs).
şină ! 62 de metri liniari în vaţă fizică, matematică, con­ tuiesc în Vulcanul trezit la.
piatră am înaintat, auzitu- stituţie, literatură... El a por­ paratul de radio. Cînd e vorba viaţă! Cresc oameni noi —
m a-ţi? Păi ce, asta-i jucărie? nit de la pichamer şi azi e stegari de frunte ai întrecerii
tehnician. Invăţînd şi m ate­ de trimis bani acasă, pînă a socialiste. Se înalţă, blocuri noi
...Sava Vasile lucrează acum matica — cea pe care el n-o pentru ei şi familiile lor. In-
în contul anului 1958. E un putea suferi — va deveni in­ se hotărî asupra sumei de bani tr-un cuvînt, se înfăptuieşte
brav miner. Cinste lu i! Ca el
ce trebuie să o trimită, el dă
drumul la muzică. ..
— De mă găseşte în ţoape
sînt mulţi. E membru în co­ giner de mină. In toamna a- bune şi de-mi zice la radio o viaţa adevărată, nouă şi fru­
mitetul U.T.M. pe mină şi cestui an el va pleca la exa­ „bătută" ori un „Trandafir de moasă.
caută să îndrume şi pe alţi men. Odată cu el mai pleacă la Moldova", atunci trimit mai ANATOLIE PANIŞ
'^ O V O O C V 'v t e 'î'V O O O O O O O O 'X t e V O O O O O O O O C t e C '^ O O O O ’O C O O O O O O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c > 0 c > 0 0 0 0 < ? 0 9 9 9 9 9 0 c 0 9