Page 1 - 1955-09
P. 1

PRO! ETARI DIN TO ATT TARII.E U N IT IV A !

                                                                                                                                                                         IN A C E S T                                            UM ĂR

                                                                                                                                                         Raid — M unca de transportare,                           rea legumelor prin uscare                              Poporul bulgar se pregăteşte să
                                                                                                                                                                                                                                                                         sărbătorească cea de a Îl-a ani­
                                                                                                                                                         prim ire şi depozitare ia cotelor la                                    (pag. 2-a)
                                                                                                                                                                                                                                                                         versare a eliberării ţării sale.
                                                                                                                                                         bazele de recepţie — sarcină im­                         Educaţia marxist-leninistă a comu­                                                      (pag. 4-a)

                                                                                                                                                         portantă        (pag- 2-a)                               niştilor       (pag. 3-a)                              A 10-a aniversare a proclam ării
                                                                                                                                                                                                                                                                         Republicii Democrate Vietnam.
                                                                                                                                                         Aspecte de la consfătuirile raiona­                      Prim ele şarje de cocs. (pag. 3-a)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         (pag. 4-a)
                                                                                                                                                         le ale cadrelor didactice, (pag. 2-a)                    Din activitateafilialei A. S. I. T.

Anul VII. nr. 509                                  Joi 1 septembrie 1955                                        4 pagini 20 bani                         Cuvîntul agronomului: C on serva­                        Valea Jiuluj.  (pag. 3-a)

                 producţie sporită în industria                                                                 e pe întinsul regiunii noastre

siderurgică,                                       şi construcţii

     Manifestări de un entuziasm deosebit a          obţinut şi colectivele unor mine ca Petrila,               N e străduim sa dam viată angajamentelor                                                                                                                 Veşii de pe ogoare
 prilejuit în ţara noastră ziua de 23 August,        Vulcan şi Aninoasa. Dar tot în Valea Jiu­
  sărbătoarea independenţei naţionale a po­          lui sînt întreprinderi carbonifere care au         Sub lozinca „Să asigurăm patriei acu­            rită muncii conştiincioase a sudorilor Re-                 ţuiui de cost. P rin aceasta, am putut de­                   împart produsele
  porului nostru. In cel de al 11-lea an de la       rămas în urmă cu productivitatea muncit         m ulări socialiste peste plan” se desfă­            sitga Loghin, Ţ e ln a r C o m e i şi alţii.               pista punctele neeconomice aie întreprin­
 dala eliberării Romîniei de către armata            şi preţul de cost. La minele Vulcan, Petrila                                                                                                                   derii iar prin măsurile de îndreptare lua­               Zilele trecute a avut loc împărţirea
 sovietică de sub jugul fascist, în oraşele şi       şi Lonea se face încă risipă de materiale, iar  şoară astăzi în întreprinderea noastră o               O parte din arm ătura cazanului de lo ­                 te, s-au redus cheltuielile neproductive în           avansului de 40% din produsele obţi­
 în satele patriei noastre, 23 August a în ­         la uzina electrică Vulcan consumul specific de  largă activitate a tuturor oamenilor mun­           com otivă a fost confecţionată din fon ­                   luiha iu lie cu 11% faţă de cele planificate,         nute în acest an la G. A. C. Pricaz.
 semnat o zi în care poporul şi-a arătat re­         combustibil este foarte ridicat.                cii. Problem a acum ulărilor socialiste a           tă în loc de bronz, lucru ce n-a influenţat                iar econ om iile rea liza te au crescut cu 90%        Pentru o zi-muncă s-a împărţit ca
 cunoştinţa faţă de eliberatorii săi şi a ra­                                                                                                                                                                       faţă de beneficiul planificat, realizîndu-se          avans : 5 kg. grîu, 2 kg. orz, 15 kg.
 portat totodată partidului şi guvernului nos­          Trebuie pus accentul pe extinderea şi fo­    fost în'tîi dezbătută în consfătuiri de pro­ în rău funcţionarea locom otivei. L a repa­                       a stfel acum ularea socialistă de 1.353.000           fin şi paie, brînză, lină şi în plus 10
 tru, despre succesele dobîndite pe drumul          losirea largă a metodelor înaintate de muncă                                                                                                                    lei.                                                  lei.
 construirii unei vieţi din ce în ce mai îm ­       în minele din Valea Jiului, pentru a se          du cţie a le gru p elor sindicale. P e baza an ­ rarea va goa n elor s-au făcuit econom ii de
 belşugate.                                         asigura înainte de toate o ridicare a pro­                                                                                                                         T reb u ie să arătăm însă şi lipsurile care           Colectivistul Adam Ioan, pe cele
                                                    ductivităţii muncii. Dacă numai 50 la sută       gajam entelor luate de muncitori, conduce­          m aterial lemnos prin întrebiuinţarea scîn-               încă persistă în întreprin derea noastră şi            237 zile prestate pînă în prezent
     Un elocvent bilanţ al acestor realizări a      din producţia extrasă la mina Lupeni s-ar        rea A telierelo r C.F.R. Sim eria, a hotărît        durilor bune de la reparaţia capitală, la                 frînează lupta m ajorităţii m uncitorilor de           singur a p rim it: 1185 kg. grîu, 474
 fost făcut de tov. Gh. GHeorghiu-Dej în            obţine din abatajele ciclizate, productivita­    ca până la 23 A u gu st să rea lizeze acum u­       re v izii periodice. A ioi s-au evidenţiat tâm­           a realiza acum ulări peste plan şi mai                , kg. orz, 16,500 kg. brînză, 9 kg. lînă,
 cuvîntarea pe care a ţinut-o cu prilejul adu­      tea în aceste abataje crescînd în medie cu       lă r i peste plan în v a lo a re de 750.000 lei,    p larii Preda Ioan, R ovni lu liu şi Fodor                mari. Astfel, nerespeCtarea întocmai a                 peste 3.550 kg. fîn şi paie precum şi
 nării festive pentru sărbătorirea zilei de         30 la sută, pe mină productivitatea muncii       ia r pîn ă la sfîişiitul anului d e 1.125.000 lei.  Nicolae.                                                  graficu lu i d e producţie, face ca anum ite           suma de 2.370 lei. Colectivistul C ră­
 23 August. La baza acestor succese a stat          va creşte cu cca. 15 la sută, ceea ce ar                                                                                                                       locuri d e muncă slab organizate, să tragă            ciun Tom a pentru cele 268 zile-
 politica partidului de industrializare socia­      însemna o economie de cca. 4.200.000 lei pe         In urma desfăşurării unei munci tem ei­               S-au realizat economii la manoperă, ri-              înaipoi restul procesului de producţie, dind          muncă prestate împreună cu soţia a
 listă a ţării. Astfel, la sfîrşitul anului 1955    an la- preţul de cost. Prin aplicarea largă a    nice duse de întregul colectiv de muncă,              dicîndu-se productivitatea muncii în u l­               o producţie neritm ică cu asalturi la sfîr-           primit ca a v a n s : 1.340 kg. grîu, 536
 industria construcţiilor de maşini, de pre­        metodei graficului ciclic pot rezulta mili­      s-a reuşit să se întreacă cu m ult angaja­            tim ele două luni Cu 3,5%. P rod u ctivitatea           şit de lună. Necolaborarea între diferite             kg. orz, peste 18,700 kg. brînză, 10,720
 lucrarea metalului, vor depăşi producţia din       oane de lei pe întreaga industrie carboni­       mentul luat. Astfel, pînă în prezent s-au             muncii s-a îm bunătăţit datorită unei                   servicii funcţionale şi şantier de asem e­            kg. lînă, 2.680 kg. fîn şi 2.680 lei.
 1950 cu 280 la sută, cea de energie elec­          feră. La fel şi folosirea deplină a tehnicii în  realizat acumulări peste plan în valoare              munci de calitate a tovarăşilor V lad Onu,              nea produc stagnări şi pertu rbaţii în
 trică va creşte în cincinal cu 3,8 la sută         minele de cărbuni a lăsat mult de dorit. Ma­     de 1.353.000 lei, depăişindu-se nu num ai an­         L o va sz Ioan, G old b erg M ih ai şi P e tro v ic i   procesul de producţie, ăvîn d ca rezultat                Colectivistul fruntaş Şerban Ioan cu
 faţă de anul 1938, în industria petroliferă        şinile de încărcat sînt folosite într-o insufi­  gajam en tu l luat în cinstea zilei de 23 A u ­       Ioan, astfel că în acest sector de produc­             •scăderea producţiei, deci şi a produ ctivi-           soţia, a făcut şi mai multe zile pînă
 producţia s-a dublat faţă de 1950 (cinci­          cientă măsură Ia minele Lonea şi Uricani,        gust, d ar şi angajam en tu l lu at pîn ă la          ţie, din anul 1953 nra m ai a v e m n ici un           .taţii m u n cii şi acum ulărilor socialiste.          în prezent. Pentru cele 297 zile-muncă
 nalul fiind depăşit), iar producţia de fontă       Iar capacitatea de transport a craterelor in­    sfîrşitul anului.                                   . vagon căzut în termen de garanţie. Prin                                                                       el a p rim it: 1.485 kg. grîu, 594 kg.
 creşte în cincinal cu 80 la sută, cea de oţel      stalate este utilizată în medie la minele din                                                                                                                 , Duptînd, îm potriva acestor lipsuri, vom             orz, 11,800 kg. lînă, 2.970 lei, etc.
 cu 42 la sută.                                     Va tea Jiului în proporţie de 15-25 la sută,     C e reprezin tă această sumă de bani e- inowarţia tovarăşu lu i D e lla -M e ia Eugen, ou                     putea face ca avîn tu l în trecerii m uncito­
                                                    Iar a locomotivelor aflate în funcţiune de                                                                                                                     rilor noştri pentru realizarea de cit mal               Au ferminaf treierişul
    Măreţe construcţii ale cincinalului au fost     40-60 la sută.                                   con om isită? Ea rep rezin tă valoarea a 55 răţirea ţe v ilo r de apă la cazanele stabile                    'm u lte acum ulări socialiste p e s te 'p la n . să
 ridicate şi în regiunea noastră. La Combi­                                                                                                                                                                                                                                 Mult s-au luptat ţăranii munpitori
 natul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din               Lucrările de construcţii au progresat în­    loicuinţe individuale, sau valoarea u n e i1 şe execută intr-un tim p de două ori mai                        ’ aducă o contribuţie' tot mai m are la pro­           din raionul H aţeg cu timpul neprielnic
 Hunedoara s-au construit în anii cincinalului       trucâtva, totuşi nu în măsura cuvenită. Me­                                                                                                                                                                         pentru a grăbi treierişul. Folosind din
 fabrica de aglomerare, uzina cocso-chîmică          canizarea lucrărilor, introducerea prefabri­    hale de lucru de 1.000 m.p. necesară în ­ s c u r t . •       .  ,                                            păşirea patriei şi ridicarea nivelului de             plin fiecare zi bună, la îndemnul co­
 şi o nuuă termocentrală care va' furniza            catelor din beton şi beton armat                                                                                                                                                                                    muniştilor şi al deputaţilor, ţăranii
 energie electrică necesară dezvoltării pro­        precum şi montajul blocurilor mari de zi­        treprinderii .noastre pentru atelier de su­            L a realizareţa econom iilor a contribuit în           trai al poporului.                                    muncitori din oraşul Haţeg, colectiviş­
 ducţiei de fontă şi oţel la acest combinat.        dărie s-a făcut în măsură Insuficientă. La                                                           mare măsură şi 'întărirea gospodăriei chib­                                                                     tii din cele patru G.A.C. şi 7 din cele
Tot în cinstea zilei de 23 august a intrat           Trustul 4 şi 7 construcţii, sînt o serie de     d u ră ..  '                                        zuite a întreprinderii. De la 1 Mai, am                                       VERNICHESCU IU L IU               8 întovărăşiri au terminat zilele aces­
în funcţiune prima baterie de semicocs din          deficienţe în ceea ce priveşte folosirea uti­                                                        trecut la. gospodărirea chibzuită a c e lo r două                in gin er şef. A te lie re le C.F.R. Sim eria  tea ultimul snop de grîu de treierat.
 Călan, construită de asemenea în anii cin­         lajelor şi mecanismelor. In Valea Jiului de      Cum a ajuns colectivul nostru.de mun­               sectoare de ,produ cţie :. locom otive ş i . v a ­
 cinalului.                                         exemplu, capacitatea parcului de utilaje şi                                                          goane. Prin tr-o evidenţă ţinută la zi> s-a                                                                        De asemenea au terminat treierişul
                                                    mecanisme nu este folosită nici măcar 50         că la aceste realizări frum oase? Cele mal          reuşit să se cunoască valoarea cheltuieli­                                                                      un num ăr de 15 sale dintre care : Sîn-
    Vorbind despre rezultatele ce au fost ob­       la sută, capacitatea concasoarelor granula-                                                          lor angajate în lucru pe elem entele pre-                                                                       tămăria-Orlea-sat, Pui-sat, Ponor, Nă-
ţinute în industria siderurgică, la adunarea        toare a fost folosită numai în proporţie de      m ari econom ii s-au realizat la materiale.                                                                                                                         laţi, Reia, Rîul-Âlb, Subcetate, etc.
 festiva închinată celei de a 11-a aniversări       48 la sută, a macaralelor pionier şi catarg
a eliberării patriei, tovarăşul Gh. Gheorghiu-      de tipul B. 15 în proporţie de 46 la sută,       In această perioadă, un' număr important                                                                                                                               Un deosebit efort pentru mobiliza­
Dej a arătat că : „Cu toate rezultatele în­         a macaralelor catarg „23 August" de 11 la                                                                                                                                                                            rea ţăranilor muncitori de a duce griul
 semnate obţinute, capacitatea de producţie         sută, iar ciururile vibrante în proporţie de     de cilindri de locomotivă,' oare ' altădată                                                                                                                         la arii, de a folosi din plin orice oră
a industriei siderurgice nu asigură în în­          30 la sută. Pe lîngă toate acestea se mai                                                                                                                                                                            prielnică, l-au adus : Baci Ladislau,
tregime metalul necesar ramurii construc­           observă aci că transportul materialelor pe       dacă se spărgeau erau retopiţi în cubilou,                                                                                                                          preşedintele sfatului popular al oraşu­
ţiilor de maşini“ . Acest lucru se reflectă şi      şantiere se face foarte defectuos. Este inad­                                                                                                                                                                        lui Haţeg, deputata Tam aş M aria, res­
în întreprinderile siderurgice din regiunea         misibil faptul că pe şantierul Lupeni la         au fost de astădată recondiţionaţi, date- .                                                                                                                         ponsabila comisiei de femei, Mureşan
noastră. La uzinele „V ictoria“ Călan, de           fiecare bloc în construcţie să fie instalate                                                                                                                                                                         Gheorerhe, secretarul organizaţiei de
pildă, cu toate că în primul semestru al           cîte o betonieră şi o bandă de transport, în                    Intrecerea conţin ua                                                                                                                                  bază din Reia, Danciu Cornel, preşe­
acestui an. s-a îndeplinit sarcina de plan pe      loc ca Ia 1-2 betoniere, instalate în centrală,                                                                                                                                                                       dintele sfatului popular din Pui şi
această perioadă la 25 iulie, totuşi s-ar fi        să se transporte mortar şi beton la blocuri          Z ile le ce s-au scurs d e Ia 23 A u gu st au   sufleţiţi ea şi în focul în trecerii în cinstea          bucăţi ceaune, brigada de tin eret Condusă             mulţi alţii.
putut obţine rezultate şi mai bune dacă s-ar        pe liniile decovil.                              m arcat noi succese ale m uncitorilor de la          marii sărbători.                                        de A ndorka Ema, şi-a depăşit în aceste zile
fi folosit mai bine volumul util al furna­                                                           uzina „V ictoria” din Călan. întrecerea                                                                      indicii de pian cu 46%, realizare din care                                                          4r
lelor. Adesea, aci procesul tehnologic lasă            Iată dar cum, cu toate rezultatele obţi­      pentru depăşirea planului de producţie                  Iată de pildă, echipa fruntaşă a turnă­              numai utemista Tomesou Eugenia a tur­
de dorit în sensul că agregatele nu sînt în­       nute muncitorii, tehnicienii şi- inginerii din    continuă cu avînt la furnale, iar zilele în ­       torului Munteanu V aier de la turnat ar­                 nat în plus 200 bucăţi picioare pentru vane.              De vreo cîteva zile, în raionul O-
treţinute bine. De asemenea în unele ca­           industria metalului, a cărbunelui şi construc­    scriu una după alta frum oase depăşiri de           ticole sanitare. In cinstea zilei d e 23 A u ­                                                                  răştie toate gospodăriile agricole co­
zuri, se constată că timpul de oprire al fur­       ţii nrau dat tot ceea ce au putut da.            plan.                                               gust el şi-a depăşit sarcina de plan cu                     A ceste realizări au făcu t ca planul pe            lective şi întovărăşirile agricole
nalelor pentru mici reparaţii este depăşit         Aceste ramuri de o importanţă deosebită în                                                            82%, iar acum, numai în răstim pul de la                 în treg sortim entul — bunuri de Larg con­             au terminat treierişul. Cele mai bune
din cauză că nu s-au asigurat din timp pie­         economia noastră naţională, trebuie să se           Da fu rn alu l nr. 1, după prim ele 2 zile       23-29 august, a turnat cu 30 bucăţi chiu­                sum — să fie depăşit în aceste zile ou                 recolte, le-a obţinut gospodăria co­
sele şi materialele de rezervă necesare.           bucure de toată atenţia organizaţiilor de         de la 23 august, planul arăta un in dice de         ve te continentele m ai m ult decît avea Ca              peste 12%.                                             lectivă din satul Pricaz, care a avut
                                                   partid, sindicale şi de U.T.M.                    104,6%. S e v e d e însă că fu m a iiş tii nu       sarcină.                                                                                                        o producţie medie la hectar ce întrece.
   Furnalele de la Călan şi Hunedoara în­                                                            s-au m ulţum it cu aitît şi-n .urm ătoarele                                                                                 O altă realizare                        2.000 kg.
deplinesc un rol hotărîtor în industria me­            Excluzînd colectivul minei Ţebea şi o se­     tr e i z ile indicele de plan arăta 111%. Da           T o t la turnat articole sanitare lucrează
talului şi oţelului din ţara noastră. Produc­      rie de grupe miniere ce lucrează de mult în       aceasta şi-a adus o Contribuţie preţioasă           şi brigada lu i Sladic Ioan I I oare în aces­               In p reajm a zilei de 23 august, m aistrul             Lucrînd organizat, pe cete, şi în
ţia de metal trebuie continuu mărită şi 1n         contul anilor ce vin, sau colectivul de           echipa fum alistului B îrlea Iosif oare a           t e z ile a. tu rn at 70 ch iu vete în plus, iar         şef Dudaş Ioan a pus în aplicare noul in-
lupta pentru această producţie mărită, e ne        muncă de la oţelăria electrică a combina­         obţinut cele m ai frumoase rezultate.               cea condusă de B ărboni G heorghe 55 bu­                 jector — inovaţie proprie — pentru us­                 întrecere patriotică, ţăranii munci­
cesar să ţinem cont de productivitatea mun­        tului, care au reuşit ca pînă în prezent să                                                           căţi.                                                    carea fo rm elo r de turnat cu m otorină, în ­         tori cu gospodării individuale din sa­
cii şi de preţul de cost al produselor. Refe­      se achite cu cinste de sarcinile ce le re­           De asemenea, la furnalul nr. 2 unde lu­                                                                   locuind mangalul.                                      tele : Spini, Turdaş, Balomir, Pişchinţ,
ritor la preţul de cost al produselor se con­      veneau în cadrul primului plan cincinal, con      crează şi echipa lu i M unteanu Ionuşcu în             Da sortim entul bunuri de Larg consum                                                                        Turmaş, Gelmar, Tărtăria şi Foit au
stată multe deficienţe la Combinatul side­         statăm că în aceste ramuri îndeplinirea sar­      prim ele două zile planul a fost depăşit            sânt de asem enea m ulte b rigăzi ce ari ob­                F in ă la 23 august, calculul econom iilor          term inat cu treierişul tuturor păioase-
rurgic din Hunedoara care este influenţat şi       cinilor din primul plan cincinal au rămas în      cu 7%.                                              ţinut succese frumoase. Brigada condusă                  aduse prin aplicarea acestei inovaţii, a               lor pe care le-au recoltat.
de proasta organizare a transporturilor in­        urmă.                                                                                                 de Jebereianu Ioan a turnat ou 200 bucăţi                arătat suma de 8000 lei, iar în aceste zile
terne, a aprovizionării furnalelor şi cuptoa­                                                              • Cinci zile după 23 August                   p lite mai mult, cea a lu i Enghiş V a ie r 69           de cca. 1500 lei. ceea ce rezultă o econo­                                   ....... •
relor cu ceea ce este necesar procesului de            In lupta pentru o producţie sporită de                                                                                                                     m ie lunară de pînă la 10.000 lei.
fabricaţie. Cifra acumulărilor sociali te peste    metal, cărbune şi la lucrările de construcţii,    ' M uncitorii secţiei tu rnătorie's-au arătat
plan la combinatul siderurgic Hunedoara a          ţelul permanent în momentul de faţă este          şi în aceste zile tot aitît d e harnici şi în ­
fost de aproape 5 milioane lei. Trebuie amin­      îndeplinirea cu cinste a sarcinilor din pri­
tit însă faptul că în primul semestru al           mul plan cincinal. Minerii de la Ghelar şi                                     Noi unităti comerciale
acestui an, la combinat s-au plătit locaţii        Teliuc trebuie să dea mai mult şi mai bun
în valoare de 10.600.000 lei ceea ce denotă        minereu furnalelor de la Călan şi Hune­                                                                                                                                                                               Execută arături adinei
că în această direcţie — a reducerii chel­         doara. In minele de cărbuni trebuie intensi­
tuielilor la transporturi — munca merge slab.      ficată şi mai mult întrecerea pentru obţine­               Pentru a asigura o mai bună apro vizionare şi deservire a oamenilor muncii din oraşul Deva, in anul acesta în urma                                            Executarea arăturilor adinei, contri­
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din in­       rea de acumulări socialiste peste plan, pen­      creşterii simţitoare a volumului mărfurilor, s-au deschis noi unităţi de desfacere printre care : două magazine alimentare, un                                      buie în mare măsură la obţinerea de
dustria metalului sînt chemaţi să intensifice      tru îndeplinirea înainte de termen a: preve­      local de cofetărie şi un magazin pentru desfacerea legumelor şi fructelor.                                                                                          recolte bogate ia hectar. Acest lucru,
şl mai mult întrecerea, să valorifice în mal       derilor de plan ale cincinalului. In construc­                                                                                                                                                                        colectiviştii din comuna Vinerea, ra­
mare măsură rezervele interne pentru mă­           ţii, mecanizarea şi industrializarea trebuie               In clişeu, stingă : un aspect la noua cofetărie din oraşul Deva, prevăzută cu instalaţii şi mobilier modern, bine apro­                                    ionul Orăştie, îl cunosc şi în înţelegere
rirea producţiei de metal.                         dusă cu şi mai multă perseverenţă.                vizionată cu diferite articole de cofetărie.                                                                                                                        cu S.M.T. Orăştie, au început să facă
                                                                                                                                                                                                                                                                         arături adinei pe suprafeţele ce le-au
   Deşi productivitatea muncii pe întreaga            Rezultatele obţinute în cinstea- zilei de               In clişeu, dreapta: la noul magazin „Aprozar” gospodinele se aprovizionează cu diferite legume şi zarzavaturi. Numai                                       avut însămînţate cu păioase.
industrie naţională va creşte cu cca. 40 la        23 August, au dovedit cu prisosinţă că mun­       în prima zi a deschiderii magazinului s-au vîndut legume şi fructe în valoare de peste 3.350 lei.
sulă faţă de realizările din 1950, totuşi ea                                                                                                                                                                                                                                Pînă în prezent, tractoriştii au arat
                                                   citorii dn industria fontei, oţelului, cărbune­                                                                                                                                                                       gospodăriei o suprafaţă de 40 ha., iar
                                                                                                                                                                                                                                                                         ţăranii muncitori cu gospodării indi­
                                                   lui şi construcţii precum şi din celelalte                                                                                                                                                                            viduale din comuna Vinerea, luînd
                                                                                                                                                                                                                                                                         exemplul colectiviştilor, au executat
                                                                                                                                                                                                                                                                         arături adinei pe o suprafaţă de 116
                                                                                                                                                                                                                                                                         ha.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Această muncă, îi preocupă şi pe
                                                                                                                                                                                                                                                                         ţăranii muncitori din comuna Geoa-
                                                                                                                                                                                                                                                                         giu, raionul Orăştie, care pînă acum
                                                                                                                                                                                                                                                                         au arat adînc o suprafaţă de 73 ha.

nu a crescut în măsura posibilităţilor create ramuri de producţie, şi-au dat cu drag con­            (XXX X X >000<X X X X X >000<X X >000<X )0000000<X X >00000<X X X >0<X X >0000000 9<X X X X X X >0<X X X X X X >00000000000<X X X X >0000|0000000<X >00000000000 o o o o o

în întreprinderile noastre. De asemenea ac­ tribuţia în folosul dezvoltării economiei noa­              Zorile dimineţii de 25 august s-au                                                                                                                        lui şi pentru fericirea tuturor ...Şi
                                                                                                                                                                                                                                                                  parcă în dimineaţa asta, ciocanul s-a
ţiunea de reducere a preţului de cost al stre naţionale. Pe acelaşi drum să mergem                   Focul întrecerii nu s-a stinsrevărsat peste comuna ce nu-şi lepă-                                                                                            înfipt mai dîrz în masa strălucitoare

producţiei nu s-a desfăşurat în condiţiuni şi de acum înainte. Să lichidăm cu rămîne-                dase încă straele de sărbătoare. .Si­
                                                                                                     renele sunară prelung vestind o nouă                                                                                                                         de cărbune ce nu se lăsa răpusă cu

satisfăcătoare.                                    rea în urmă a întreprinderilor din aceste         zi de muncă, un nou pas în spre maţ                 nuit să le-o ia întotdeauna înainte, de                     ...Atît a fost în dimineaţa lui 25   una cu două. Din primele ore ale di­
                                                                                                     'bine.                                              data asta s-au petrecut însă lucrurile                   august ...Ce a urmat apoi în abata­     mineţii de la abatajul V al sectorului
In Valea Jiului la unele mine s-au obţinut ramuri. Să ridicăm tot mai sus steagul în­                                                                    altfel.                                                  jul 10 din sectorul IV, unde lucrează   I au plecat multe, tot mai multe to­
                                                                                                        Cu paşii domoli şi hotărîţi, aşa                                                                          brigada lui Bereţki, o spun faptele,    ne, iar în dimineaţa următoare în
succese frumoase pe calea măririi produc­ trecerii socialiste şi să folosim în mai mare              cum ii este mersul, minerul Bereţki                    — Unde o luară-ţi aşa de vreme ?                      o spune cartea de producţie a secto­    cartea de producţie maistrul înscrise:
                                                                                                     Francisc porni spre mina din deal,                  se grăbi Bereţki Francisc cu între­                      rului care în dimineaţa următoare, la   87 tone de cărbune peste sarcinile
tivităţii muncii. La mina Uricani, de exem­ măsură rezervele interne pentru lichidarea               mină pe care o cunoştea încă                        barea.                                                   26 august, a înregistrat 94 tone de     de plan ce reveneau brigăzii lui Ojog
                                                                                                     din anii grei ai trecutului. Pe                                                                              cărbune peste sarcinile de plan, căr­   Ioan.
plu, randamentele în abataje în primele 7 rămînerii în urmă a producţiei în întreprin­                                                                                                                            bune dat într-o singură zi, de o sin­
                                                                                                                                                                                                                  gură brigadă. Iar după două zile           Dar întrecerea nu se desfăşoară
luni ale acestui an, au crescut cu 15 la sută. derile din industria fontei, oţelului, cărbu­                                                                                                                      tonele de cărbune scoase în plus erau   numai în abatajul 10 sau 5 ; între­
                                                                                                                                                                                                                  în număr de 296.                        cerea continuă la fiecare loc de mun­
O productivitate mai mare a muncii au nelui şi construcţii!                                          faţa lui citeai o mulţumire ne­ — La şut, la şut, răspunse Re-                                                                                       că. In prima zi după marea sărbă­
                                                                                                                                                                                                                     In dimineaţa zilei de 26, o veste    toare, în abatajul lui Borodi Petru
                                                                                                     tăgăduită : mulţumirea pentru ziua mus, un tînăr înalt şi mereu zîmbi-                                       îmbucurătoare s-a adus şi din aba­      au ieşit la lumină 15 tone peste sar­
                                                                                                                                                                                                                  tajul cameră nr. 2. Biro Ştefan cu      cinile de plan, din abatajul lui Barz
De la Consiliul de Miniştri al R. P. R.                                                              marii sărbători pe care a petrecut-o tof, căruia îi place nespus de mult să                                  ortacii lui au extras în prima zi după
                                                                                                                                                                                                                  sărbătoarea eliberării, 81 tone de      Gheorghe Ia fel, din cel al lui Tuca-
      C a o urm are ,a rezultatelor con ferin ţei de La G en eva care au contribuit                  în mijlocul familiei, cu mîndria omu­ lucreze într-un schimb cu brigadie­                                    cărbune mai mult.                       ciuc Mihai au fost extrase 24 tone.
la o anumită slăbire a încordării în relaţiile internaţionale, Consiliul de                                                                                                                                                                               iar din cel a lui Nistor Ioan 19 to­
M iniştri al R.P.R., dorind să-şi aducă aportul la continua slăbire a încordării                     lui ce a cîştigat o mare bătălie. In­ rul de la care a învăţat multe din                                       Minerul Ojog Ioan, împreună cu        ne mai mult Şi multe tone de căr­
în relaţiile între state, a hotărît redu cerea pînă La 1 decem brie 1955 a efecti­                                                                                                                                nepotul său, Constantin, se îndreptau   bune au ieşit din fiecare abataj, în
vului forţelor armate ale R .P.R . cu 40.000 de oameni.                                              tr-adevăr Bereţki Francisc are moti­ tainele frumoase ale mineritului.                                       şi ei spre abatajul lor. Cu două zile   galerii şi pe suitoare s-a înaintdt
                                                                                                                                                                                                                  înainte a cîştigat întrecerea cu bri­
      Fondurile devenite disponibile vor fi utilizate pentru construcţii de locu­                    ve să ţie mîndru. A obţinut cel mai — Da cum de mi-o luară-ţi înain­                                         gada lui Bodo. E mîndru de asta         mai mult. Ziua a fost încheiată cu
inţe şi alte nevoi social-cultunale.                                                                 frumos rezultat în extracţia cărbu­ te, doar nu vreţi să puneţi ceva la                                      dar nu se culcă pe lauri, vrea acum
                                                                                                     nelui. Brigada lui s-a situat în frun­ cale, fără ştirea mea ? se interesă                                                                           succes de fiecare muncitor din sec­
                                                                                                     tea tuturor brigăzilor de la Aninoasa din nou brigadierul.                                                   din nou să se pună pe treabă cu
                                                                                                     în întrecerea pentru cinstirea lui 23                                                                                                                toarele minei.
                 In frunte şi după 2 3 August                                                        August. Cele peste 1200 tone de căr­                   — Nici clecum, răspunse zîmbind                       rîvnă. Şi de ce n-ar continua între­
                                                                                                     buni date peste plan în numai 22 zi­                iordăchescu, un alt tînăr, tare pri­                                                                Aceste cîteva cifre şi. fapte grăiesc
   In cinstea zilei de 23 A u gu st colectivul        In fruntea sectoarelor din această mină'       le, sînt într-adevăr fapte pentru care              ceput în ale mineritului. Vrem doar                      cerea cu aceeaşi însufleţire ? Doar
minei Vulcan s-a situat în' fruntea între­         se află colectivul sectorului I care în a-        te poţi mîndri.                                     să continuăm întrecerea, să nu lăsăm                                                             că între vajnicii mineri de ia Ani­
cerii socialiste între m inele din Valea Jiu­      ceste zile de continuare a întrecerii a e x ­
lui, a vin d la acea dată un indice de plan ¦      tras din adîncuxi cu 22,7% m ai m ult căr­           In această dimineaţă Bereţki baci                nici acum după dou’ştrei să ne-o ia                                                              noasa focul întrecerii nu s-a stins.
de 109,2%. Deşi au trecut numai tcâteva            bune. Asem enea rezultate s-au : obţinut                                                              alţii înainte.
zile de atunci, iată' că m inerii au înscris       fiin dcă aici lucrează brigăzi fruntaşe ca            urca scările ce duc spre lămpăria mi­
noi şi frum oase r e a liz ă r i: la data ..de 29  cele conduse de Iovan Andronic, Toderici              nei, .ele unde îşi. luă nedespărţita-i             Răspunsul plăcu . brigadierului
auigust g ra fic u l m inei arăta 10,6-% depă­     Ioan şi altele, dare au extras ziilmc cîte        0 prietenă — lampa — şi porni spre                  care-l aprobă Învăluindu-şi. ortacii
şire de plan.                                      30— 60 tone- cărbune peste plan.                                                                      într-o privire caldă..... Cu tinerii, ăş­
                                                                                                     L puţ.. Aici. îşi întîlnţ, spre uimirea lui.,       tia — gîndi el — poţi s-o iei din nou

                                                                                                     3 ortacii veniţi, mai devreme în aceas- la întrecere că n-o să te lase de că­

                                                                                                     0 tâ dimineaţă, brigadierul era obiş- ruia'.                                                                 pentru el munceşte, pentru familia                     LUCIA LICIU

                                                                                                     OOOOOROOOCOObOOOOOCOCOOOCCOCOCO OCOCCOOOOOOOOtXXXXXXXXXXXXXMXXXMKXtoOOOCCOCC’OOO’ ObCCCCOOOOObOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCKX?
   1   2   3   4   5   6