Page 1 - 1956-04

umui PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l Pentru succesul campaniei agricole de primăvară

miaiism

Anul VIII. Nr. 574 Joi 5 aprilie 1956 4 pagini 20 bani

=Toată atenţia munoii politioe de masă= Citiţi în pag. 4-a

în campania agricolă de primăvară „De ce culful personali­

îndeplinirea sarcinilor trasate de în regiunea noastră. De aceea dato­ tăţii este sirâin spiritului
marxism-leninismului? "
către Congresul partidului, oameni­ ria comitetelor raionale de partid Acum clţeva zile, pe tarlaua colectiviştilor din Sintandrei raionul
Hunedoara, au început insăminţările de primăvară.
lor muncii din agricultură, cer ca este să lupte, în primul rînd, îm­
In fotografie: tractoristul Oniga Aurel de la S.M.T. Orăştie, care
încă in acest an să asigurăm spo­ potriva tendinţei de a lăsa ca lu­ şi-a luat angajamentul să realizeze anul acesta 1.000 hectare — arătură
normală, conduce tractorul în prima „cursă" de insăminţare din anul
ruri mari de recolte la culturile de crurile să meargă de la sine, ten­ ŞI-AU ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL
acesta.
cereale, cartofi, legume şi zarzava­ dinţă de care s-au molipsit multe

turi, plante tehnice, etc. In lămuri­ organizaţii de bază săteşti, comi­ Minereu în cantităfi sporite

rea ţăranilor muncitori asupra lu­ tete executive şi chiar unii instruc­

crărilor ce trebuie efectuate zilnic tori teritoriali. In abatajele minelor Gheţar şi Te- brigăzile tovarăşilor Bidiga Ioan,
liuc, întrecerea pentru tot mai mult Preda Dumitru şi Lupu Ioachim, ca­
şi în mod diferenţiat pentru fiecare Primăvara a venit. Vremea s-a minereu, continuă. Cifrele bilanţului re au extras zilnic o normă şi jumă­
tate.
teren agricol în parte, sarcini de încălzit în întreaga regiune, zăpada încheiat ta sfîrşitul acestui trimes­ Să grăbim ritmul însămîntărilor
tru, oglindesc faptul că planul tri­ La Teliuc, planul producţiei de mi­
mare cinste şi răspundere revin or­ s-a topit, au început pe ogoare lu­ mestrial de extracţie la Ghelar a
ganizaţiilor de bază la sate şi agi­ crările agricole. Pentru obţinerea nereu pe luna martie şi primele zile
fost realizat în proporţie de 102 la ale lui aprilie, e îndeplinit în procent Timpul favorabil din ultima deca- . ceasta este prima condiţie pentru a
tatorilor. de recolte bogate şi în acest an, sută şi depăşit în luna martie cu 3,74
de 122 la sută. dă a lunii martie şi din primele zile obţine recolte sporite la hectar,
Unele organizaţii de partid se partidul cere organizaţiilor sale de ta sută. S-au remarcat îndeosebi,
ale lunii în curs, a dat posibilitate ^ însăm în}ărilor
folosesc de experienţa pozitivă a- la sate să organizeze cu răspun­

cumulată în campaniile trecute. dere munca politică de masă, şi colectiviştilor şi ţăranilor muncitori .,
să însămînţeze suprafeţe Însemnate
Ele analizează în adunări generale să se folosească de cele mai varia­ ° in e Poca _ a a?a

problema campaniei de primăvară te metode de agitaţie pentru a lă­ Prin reducerea mediei de staţionare cu culturi din epoca I. Totuşi, ţi- de 2 aprilie 1956,

şi iay măsuri concrete pentru mo­ muri ţăranii muncitori să utilize­ Sub îndrumarea continuă a orga­ care ilustrează temeinic acest fapt. nînd cont de posibilităţile existente în
nizaţiei de partid, colectivul de mun­ Tovarăşii I. Homorodaan, H. Măniuţ,
bilizarea ţăranilor muncitori la exe­ ze din plin fiecare zi prielnică de că al staţiei C.F.R. Orăştie -a reali­ O. Gheorghiu .— impiegaţi de miş­
zat în primul trimestru al anului 1956
cutarea lucrărilor ce trebuie făcute muncă. un bilanţ rodnic. Reducerea cu 21 care, S. fiadui — magaziner, F. Cea- regiunea noastră, ritmul tnsămînţă-
sar, C. Suciu şi alţii, au contribuit
în această perioadă. Organizaţiile de partid nu tre­ la sută a mediei de staţionare, faţă în mare măsură la victoria obţinută. rilor s-a desfăşurat într-un mod ne-
de norma planificată, depăşirea sar­
De pildă, organizaţia de bază din buie să uite nici o clipă indicaţiile cinii statice cu 105 la sută, sînt cifre VATĂJELU PETRU ¦satisfăcător.:

gospodăria agricolă colectivă Pianu Congresului partidului, că lupta corespondent Organizaţiile de partid, sfaturile

de Jos, raionul Sebeş, a îndrumat pentru dezvoltarea agriculturii tre­ populare comunale şi organele agri­

agitatorii să viziteze pe colectivişti buie împletită în permanenţă cu

încă înainte de începerea lucrărilor munca de transformare socialistă cole, au datoria de a explica ţăra­ <3 t- <« 5» gCUSLE
nilor muncitori importanţa însămtn-
la cîmp, pentru a-i convinge să vină a agriculturii, deoarece, aceste două Grija faţă de om — la loc de cinste ţării in epocile optime, deoarece a- « 3 îi o s 0ca5 »

la însămînţatul culturilor din eta- sarcini sînt două aspecte ale uneia

na I-a şi cu vitele proprii. Astfel, şi aceleiaşi problemă.

Folosind toate mijloacele de care Cea mai mare atenţie trebuie a- 12,825.000 lei împrumuiuri pentru construirea da îocuinfe

dispun, colectiviştii din Pianu de cordată organizării ¦agitaţiei con­ Grija statului dernocrat-popular acordat împrumuturi în valoare de
pentru creşterea nivelului de viaţă peste 500.000 lei. D e. asemenea, nu-
Jos au terminat lucrările agricole crete de la om la om, bazată pe al oamenilor muncii, se reflectă şi meroşi ţărani muncitori.au.primit îm- Creşte sectarul socialist în agricultură
prin acordarea de împrumuturi pe ter- prumuturi, prin ,banaa' agricolă, de
din urgenţa I-a cu două zile înainte socoteli convingătoare, pe exemple men lung pentru construirea de lo- aproape -un milion lei, pentru a-şi
cuinţe individuale.
de termenul prevăzut. şi comparaţii între recoltele obţi­ construi case proprii. împrumuturi
Pînă în prezent, în regiunea noas­
Important pentru agitatorii care nute de fruntaşii satului şi recol­ tră s-au acordat !asemenea împru­ în valoare totală.de‘5.700.000Tei s-au 5 noi întovărăşiri în raionul Hafeg
muturi în valoare de peste 12.825.000 mai acordat şi gospodăriilor colec­
muncesc în sectorul individual, este tele obţinute de gospodarii slabi. lei unui număr de 610 oameni ai tive pentru procurarea de animale,
muncii din mediul urban, iar pentru maşini şi unelte agricole, îngrăşă­
să cunoască ce anume vor să cul­ Organizaţiile de bază din gospo­ terminarea locuinţelor începute, s-au minte chimice, sau pentru a executa Zilele trecute, In raionul Haţeg, au ţeg. In aceste întovărăşiri au inîra’f
diferite construcţii.
tive ţăranii muncitori din circum­ dăriile colective, întovărăşiri, SMT-

scripţiile respective şi ce lucrări tre­ uri, gospodării de stat, precum şi fost inaugurate 5 noi întovărăşiri a- 209 familii, cu peste 159 hectare te-

buie executate pe pămîntul ce-l cele din sectorul individual, sub gricole în satele Boşorod. Nălaţi-Vad, ren. ŢAPU HERMINA

au. Pentru ca să fie în măsură să îndrumarea comitetelor raionale de Bretea Streiului, Roşia şi oraşul Ha- corespondentă

dea lămuriri folositoare, agitatorii partid, trebuie să acorde atenţia întovărăşire la Baia de C riş

trebuie să cunoască bine condiţiile cuvenită instruirii cu regularitate

naturale ale pămîntului din sat, şi în mod temeinic a agitatorilor, Irtlr-o zi prin magazine Pe meleagurile ’„ţării moţilor“, întovărăşirea căreia i-au dat numele

metodele agrotehnice şi realizările controlului muncii pe care aceştia Din ce în ce mai bogate sînt ma­ diferite articole în valoare de 10.350 duminică 1 aprilie, numărul celor de „I Mai”, iar în satul Cărăstău,
gazinele din oraşul Deva. Bogăţia lei, iar din magazinele alimentare,
obţinute în anul trecut de fruntaşii o desfăşoară. In acelaşi timp, tre­ şi varietatea mărfurilor puse la dis­ consumatorii s-au aprovizionat cu înscrişi în întovărăşirile -agricole a noua întovărăşire inaugurată cuprin-
poziţia oamenilor muncii, atrag tot mărfuri în valoare de 78.000 lei. crescut. La Baia de Criş, 43 de ţaram , . , ....
satului. De aceea, este necesar ca buie să fie organizate convorbiri mai mulţi cumpărători. Numai în- muncitori şi-au unit 16 hectare în de 19 famihl cu ?este 10 hectare'
tr-una din zilele acestea, prin maga­ De altfel, în întreaga regiune, vo­
instruirea agitatorilor să o facă cei ale agitatorilor fruntaşi ai recolte­ lumul de mărfuri desfăcut popu­
zinele alimentare, aprozar şi cele de laţiei a crescut simţitor. Făcînd o
mai pregătiţi activişti de partid, lor bogate, întîlniri între colecti­ produse industriale,., s-au desfăcut comparaţie cu aceeaşi perioadă a a-
nului trecut, reiese că în primul tri­
tehnicieni şi ingineri agricoli, care viştii fruntaşi şi ţăranii cu gospo­ mărfuri în valoare de peste 225.400 mestru al acestui an srau desfăcut O nouă întovărăşire zootehnică
prin comerţul de stat cu aproape
pot şi trebuie să dea îndrumările dării individuale, convorbiri ale de­ lei. Numai magazinul de produse in­ 17.000.000 lei mai multe mărfuri. O Întovărăşire zootehnică a luat pentru atragerea de noi membri,'

necesare. Aluncind în felul acesta, putaţilor pe circumscripţii, în care dustriale nr. 1, a desfăcut atunci măr­ fiinţă şi pe plaiurile seb.eşene în Po- , continuă cu intensitate.

agitatorii din comuna Filimon Sîr- să se vorbească despre metodele furi în valoare de peste 36.000 lei. La iana Sibiului.' Ea numără 68 de fa­ D. M.

bu, raionul Ilia, au mobilizat pe folosite de cei mai buni gospodari, fel, magazinul de confecţii a vîndut milii cu 358 de oi: Munca politică. corespondentă
ţăranii muncitori din sat mai întîi de' sporurile de recoltă ce se pot

la însămînţat pe pămînturile zvîn- obţine aplicînd agrotehnica înain­ 41 întovărăşiri agricole în raionul Ilia

tate, iar după ce vremea s-a încăl­ tată. ¦

zit, au mobilizat zilnic şi cîte 100 La căminele culturale, trebuie or­ Asigurarea sănătă­ F"'" —— A 41-a întovărăşire agricolă din şiţilor, au participat numeroşi colecti­
pluguri pe restul terenurilor. Co­ ganizate discuţii, consfătuiri, con­ ţii, oamenilor mun- raion a fost inaugurată zilele tre­
muna lor este fruntaşă pe raion. ferinţe ştiinţifice, reprezentaţii ale ! cute In comuna Ilia. Ea cuprinde 20 vişti din Bretea Mureşană şi Ilia, ca­
di, este o grijă var- j„. ţărani muncitori cu o ¦suprafaţă de re le-au urat un călduros spor la
Nu toate organizaţiile de bază brigăzilor artistice de agitaţie, In­ manentă a partidu- 22 hectare. La sărbătoarea întovără- muncă.
însă procedează la fel ca cea din formări despre stadiul campaniei Lui şi guvernului.
Filimon Sîrbu. Sînt organizaţii de de primăvară şi alte forme de agi­ E. BRALOŞTITEANU
partid care nu se îngrijesc de în­ taţie, care au dat rezultate bune O nouă dovadă în
drumarea agitatorilor, şi, situîn- în campaniile trecute. acest sens, o consti­ corespondent
du-se pe poziţia mersului de la Este necesar ca agitaţia vizuală, tuie şi fotografia a-
sine, nu îndrumă pe ţăranii mun­ articolele de la gazeta de perete, lăturată, care repre­ O.R.A.C.A Deva şi-a realizat planul de contractări
citori să urmeze exemplul fruntaşi­ lozincile, panourile, să servească zintă clădirea, în
lor în obţinerea de recolte bogate. din plin înfăptuirea sarcinii de a construcţie, a secţiei Muncind cu multă perseverenţă, cine, se situează în fruntea celorlal­
O astfel de organizaţie de bază mobiliza ţăranii muncitori în efec­ boli contagioase a lucrătorii din oadrul întreprinderii te raioane, urmat de raionul Orăştie
este aceea din comuna Gîrbova, ra­ tuarea lucrărilor de primăvară, în- Spitalului unificat O.R.A.C.A. Deva, au realizat planul cu peste 500 bovine şi peste 600 por­
ionul Sebeş, care (deşi anumiţi ţă­ tr-un ritm accelerat şi Ia un nivel din Hunedoara. Uti­ pe trimestrul I cu 138 la sută la pre­ cine.
rani fruntaşi, din proprie iniţiati­ superior, Ia înţelegerea faptului că lată cu cel mai mo­ luări din contractări şi cu |J0 la sută
vă, au început să facă arături şi în- obţinerea de recolte bogate la hec­ dern aparataj medi­ la încheieri' de contracte. Achizitorii Deutch Herman de la
cal, această secţie va Oficiul raional Orăştie, Mircea Teo­
fi dată în curlnd în Raionul Sebeş care a contractat
folosinţă. peste 1.000 bovine şi peste 1.000 por- dor şi Nicoară Ilie de la Sebeş, au

depus un efort. deosebit pentru rea­
lizarea planului.

sămînţări)', pînă la 29 martie, nu tar este în interesul fiecărui ţăran 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X X X X > 0 0 0 0 0 0 0 < X O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O iO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O «»
a luat nici o măsură pentru mobi­ muncitor şi în acelaşi timp, în in­
lizarea ţăranilor la însămîriţări. teresul general, deoarece, prin acea­ ' & ;r?ruiz;%SfiiOdată cu sosirea dimineţii pe uli- laua întovărăşirii, şi producţia a 9
sta, se contribuie la dezvoltarea şi
Asemenea exemple ca cel de Ia întărirea patriei noastre. ajo-1io tu l lo eo-teeliuafost mai slabă. M-am ales după ce o
Gîrbova, din păcate, sînt încă multe am scăzut cheltuielile, cu 800 kg de $
îmbrăcaţi în haine de seănr-bhăntnonaroe pe această suprafaţă. Porumb am 9

Colectiviştii în frunte care discutau aprins. In dreptul fie­ tot felul de culturi, la întimplare. părere: tot satul să fie şi in gospo­ avut In întovărăşire pe 23 de ari de
cărei porţi, un bătrînel sau vreo fe-‘ Cu toate acestea producţia medie dăria colectivă. pe care am dus acasă 1.200 kg.
tişcană mătura frumos uliţa. Cîte o de grîu a fost anul trecut cu 200 Individual, am avut însămînţat un
îndată ce terenul a permis, colec­ mînd exemplul colectiviştilor, au ie­ femeie se îndrepta grăbită cu bra­ kg la hectar mai mare decît cea N-a trecut mult timp pînă cînd hectar de pe care am recoltat 2.000
tiviştii din' Ungurei au şi pornit şit şi ei la însămînţări. Pînă la ace­ ţul plin de covoare spre locul unde mai mare producţie obţinută in sa­ cei înscrişi au convins mulţi din­ kg, adică numai cu 800 kg mai
la însămînţarea culturilor din epo eaşi dată ei au însămînţat 8 hecta­ urma să aibă toc, inaugurarea gos­ tre cei neînscrişi să-şi facă cereri. mult. După socoteala făcută am pier­
ca I. Numai în perioada 24-29 mar­ re cu grîu de primăvară. Membrii podăriei colective. tul nostru in timpul cînd nu aveam Mai rămăseseră acum cei „tari de dut cam vreo 700 kg grîu şi 3.000
tie, au însămînţat 2 hectare cu grîu de partid Cristea Vasile şi Popa Sa- tîrg" aşa cum îi numeau ei pe unii kg porumb prin faptul că nu am
de primăvară, 16 hectare cu măză- moilă au fost primii ţărani munci­ Pe la ora 10 totul era gala. Sa­ întovărăşire. care se lasă convinşi cu greu. avut tot pămîntul în întovărăşire.
riche. şi 2 hectare cu borceag. Pentru tori care iau ieşit la însămînţat. tul, care avea aspect de sărbătoare, Discuţiile nu s-au terminat aci.
îşi aştepta oaspeţii. — Nu mă înscriu şi pace, spunea Dacă în cadrul întovărăşirii atji
terfniraarea cît mai devreme a însă- DAVID IOAN Fiecare ţăran muncitor din Turmaş, Bodea Adam, unul dintre cei „tari reuşit să mărim atît de mult pro­
corespondent Am intrat în vorbă cu ciţiva ţă­ avea de spus multe despre întovă­ ducţia ta hectar, apoi in gospodă­
mîriţărilor, 14 atelaje lucrează zilnic. rani muncitori printre care se afla răşirea pe care au transformat-o în de tîrg". Faceţi voi colectivă şi mai
şi Şuvaina Ioan, un bătrînel înalt, tîrziu o să via şi eu. . ria colectivă avem toate condiţiile ,
/ Ţăranii muncitori individuali, ur- cam de vreo 53 de ani. L-am rugat gospodărie colectivă. pentru a lucra şi mai bine pămîntul ;
să-mi povestească despre hotărîrea Transformarea întovărăşirii in — Am vrea totuşi să ştim ce te şi pentru a aplica cele mai înain­
lor de a intra in gospodăria co­ tate reguli agrotehnice. In acest fel '
gospodărie colectivă nu a fost o face să te rupi de noi, ? — îl în­ vom mări şi producţia la hectar. In
lectivă. treabă uşoară. Au avut loc in sat afară de toate acestea, în gospodă­
frămintări mari. Comuniştii şi ţă­ trebau adesea vecinii şi prietenii săi rie vom putea organiza o livadă
— întovărăşirea ne-a deschis o- mare, o grădină de legume, vom în­
A trecut o caravană... chii. In ea am văzut ce înseamnă să ranii muncitori cei mai înaintaţi care se înscriseseră. El insă nu le fiinţa ferme de oi şi de vaci care ;
munceşti pămîntul în tarlale mari şi au stat zilnic de vorbă cu intovă- ne vor aduce venituri mari.
cu mijloace mecanizate. răşiţii, le-au vorbit despre realizări­ spunea nimic. La auzul acestor în­
le gospodăriilor colective din Pricaz, După discuţiile purtate, Şuvaina
Caravanele cinema­ întovărăşirea am înfiinţat-o in a- Şibot şi altele, despre posibilită­ trebări tăcea. a plecat. Adam a rămas gindindu-se.
tografice trimise de nul 1954. S-a scris tot satul, în N-a trecut insă mult pînă cind a
Direcţia regională Cl- afară de cei doi chiaburi. Griul l-am ţile de a mări producţia agricolă în Şuvaina Ioan, preşedintele înto­ depus şi el cererea de înscriere în
nemtafografică Hu- însămînţat în toamna aceea în co­ gospodăria colectivă.- vărăşirii, dădea des pe la el, discu­ gospodăria colectivă. El a fost ulti­
nedoara, codesc ¦ic­ mun. Lucrările de plivii, secerat şi tau mult împreună, ¦erau prieteni mul din sat. Ceilalţi ţărani munci­
nete sate şi comune treierai le-am făcut tot în comun. Seară de seară, în casa comunis­ buni, îşi împărtăşeau unul altuia tori se înscriseseră cu toţii înaintea
din regiune pe mo­ Atunci am înţeles cît de spornică şi tului Drăgan Serafim se adunau şi necazurile: şi bucuriile. lui.
tiv că „este noroi şi cît de plăcută este munca laolaltă! mulţi ţărani muncitori. Comuniştii,
nu pot intra“. Şi lo­ Cetină Nicolae, Drăgan Serafim şi — Uite Adame — . spunea Su- Aşa a luat fiinţă gospodăria co­
cuitorii din comuna In vorbă a intrat un alt ţăran lectivă din Turmaş raionul Orăştie, ;
Cut sînt printre acei muncitor, pe nume Tomescu Aurel. alţii arătau ţăranilor muncitori că vaina — tu 'ştii bine. înainte de a gospodărie care s-a inaugurat du­
care au tot aşteptat numai gospodăria colectivă poale
sosirea caravanei. — Rodul muncii in comun, l-am să le asigure o viaţă cu adevărat avea întovărăşire recpltam cel mult
Dar ©a nu a sosit. văzut şi în rezultatele obţinute la îmbelşugată. Mulţi ţărani munci­
1.500—2.000 kg porumb la ha. In
A trecut o caravană tori printre care pot fi daţi ca exem­
După dealuri s-a ascuns plu Şuvaina Ioan. Rob Gheorghe, întovărăşire am realizat in primul
In zadar o aşteptarăm,
an, în medie, peste 3.800 kg la
Pe la Cut tot n-a ajuns.
Uite aşa tot trerc intr-ana hectar. ....
Caravanele mereu.
Pe la Cut nu dă nici una Eu am făcut următoarea socotea­
treier. Pămîntul nostru nu' a fost Nistorescu Traian, Berian Lazăr şi lă : am avut însămînţat in întovă­ minica trecută şi în care a intrat
Lung şi 'greu e. n-ai ce zice: bine pregătit pentru insăminţările alţii au înţeles îndemnul organiza­ răşire 50 ari cu grîu de pe care tot satul. Ziua inaugurării ei a cons­
Din şosea pînă la noi
E aproape-un kilometru, din toamna anului 1954 fiindcă co­ ţiei de bază, depunînd primii cereri am dus acasă 530 kg, in afară de tituit un prilej de mare bucurie 1
Iar din cînd in cind, noroi. masările au întîrziat şi din această de înscriere în gospodăria colecti­ cotă. seminţe şi alte cheltuieli care pentru noii colectivişti. Liniştea văz­
$i mai e o greutate ¦ ¦¦ ¦\ cauză au întîrziat şi insăminţările vă. După ei s-au înscris şi alţii. In s-au oprit la întovărăşire. Indivi­
— Unii —¦operatori ne-o spun - Pe de altă parte, griul nu a fost în­ scurt timp s-a înscris jumătate din dual, am avut însămînţat cu grîu duhului era spartă pînă departe de.
...Vinul de prin Cuiul nostru. sămînţat 'după premergătoarele cele sat. Unii spuneau că e bine să se 1,50 hectare. Din cauză că nu am acordurile muzicii, de cintecele şi de

mai nimerite fiindcă pe parcelele ce inaugureze gospodăria cu cei în­ putut lucra pămîntul aşa de bine veselia vieţii noi.

s-au comasat fuseseră insămînţate scrişi. Cei mai mulţi au fost de altă cum l-au lucrai tractoarele pe tar­ T. MARIAN

Sub motiv că... „drămu i greu". Nu-i ca-n alte părţi de bun! ooooooocoooîccooooooccooocoooooooooooo oooooooo oooooooooooooooooooooooooîîoîoooooOooîoooooooooooîoooooooo« oooooooooooo«