Page 7 - 1956-04

Nr. 581 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Rodul unui început de săptămlnă C@ nsfrucf® nl m a re lu i fu rn a l fJiR ES P Q N D E N Ţ IÎ

Brigadierul Moinar Traian din sec­ băteau galeriile, lopeţile hîrşiau în In dimineaţa aceea ploua Furnalul a îmbrăcat haină de re, Ion Strugaru, Nicolae Mi- Sporesc bunurile de
torul IV al minei Lonea stătea mormanele de- cărbune, oamenii, cu­
de vorbă, la ieşirea din şut, cu cîţiva prinşi de înfrigurare, cărau de zor mărunt... Fumul zecilor de sărbătoare. halache, au contribuit la e- larg consum
ortaci. Bineînţeles, în centrul discu­ lemn de armătură. Peste toată larma
ţiilor stătea problema întrecerii în din jur, se înfiripau .frînturi de cîn- coşuri se împrăştia greoi F ră m în ta re a lui T îrnă xecutarea a 1.100 mc. de zi­ T urnătoria uzinelor „Victoria“ din
peste combinatul hunedorean. dărie. Brigăzile de montori au Călan, produce in cantităţi în­
cinstea zilei de 1 M ai: semnate, bunuri de largă întrebuin­
Norii întunecaţi pluteau dea­ Lăcătuşul Tîrnă Ioan era instalat peste 100 de aparate ţare.
— Ne-am angajat să dăm 300 to­ tece, de rîsete tinereşti. Şi aici, în Colectivul uzinei se străduieşte —
supra marii uzine. Spre ei se frămîntat de un gînd. Ştia automate sosite din Uniunea şi a reuşit în bună parte — să spo­
ne de cărbune peste plan. Voi ce subteran, era primăvară. Un tinerel, îndrepta vrînd parcă să-i povestea unuia dintre furnale Sovietică. Printre ele se nu­ rească necontenit . realizările obţi­
nute. Valoarea producţiei globale pe
spuneţi ? Ne împlinim angajamentul? negru de cărbune oa un dnac, îşi agă­ spintece, macaraua „Derk" ale cărui căptuşeli pe blindaj mără şi brigăzile conduse primele .4 luni ale acestui an, a fost
realizată în proporţie de 103,1 la su­
— Mai încape vorbă ? ripostă, oa­ ţase la oasca de protecţie, un mă­ înaltă de 90 m prinsă de 7 se bombaseră. Oare tot la de Bocan Iosif, Rogatenco tă, iar productivitatea muncii — lua­
tă în comparaţie cu perioada cores­
recum jignit, un miner între două nunchi de viorele. Cînta tot timpul, ancore întinse pe o rază de fel va fi şi cu furnalul cel Victor care au lucrat la casa punzătoare a anului trecut — a spo­
rit cu 10 la sută.
vîrste, cu mustăţile negre ca pana iar braţele, oa nişte , arcuri de oţel, MOLDOVAN EMIL 100 m. Pare un catarg pe o nou ? Atunci, gîndea el, va schippului şi multe altele. La îndeosebi în luna aprilie, colecti­
nu-şi mai găseau astîmpăr. vul uzinei a obţinut succese şi pe
corbului. Musai să-l împlinim! inginer şef — mare de fum şi de coşuri. veni o zi cînd furnalul aces­ construcţia metalică a furna­ calea reducerii preţului de cost al
şeful complexului monta] produselor. In luna amintită, acesta
Ceilalţi ortaci au clătinat din cap La sectorul I, la sectorul _IV, ca şi De sus, din vîrful ei, ai în ta uriaş, va necesita o repa­ lului un aport deosebit La a fost micşorat cu 0,16 la sută, iar
: în semn de încuviinţare şi, tăcuţi, la sectorul II, minerii sărbătoreau MÎŢU NICOLAE procentul declasatelor a scăzut cu
luînd'a-şi în cîrcă ciutacii, au pornit prin muncă deosebită primăvara vieţii faţă măreţia întregii Hune- raţie, deci o întrerupere din adus Petrică Petre — şef de 17,1 la sută. Planul sectorului tur­
tcnnician — şeful nătorie a fost realizat în luna apri­
noastre noi. Timpul trecea oa zborul şantierului I monta] doare — agregate, uzina coc- lucru. Şi asta înseamnă că şantier, venit de la uzinele lie în proporţie de 125,3 la sută, pro­
se vor pierde zilnic 700 tone „23 August“ Bucureşti, lau­ ductivitatea muncii pe km/om/oră
l i casele lor. . (!**»* so-chimică, termocentralele, reat al premiului de Stat, şi sporind cu 18,2 la sută.
Era o după-amiază de aprilie, cu păsărilor, aşa cum trec clipele unei halele, oţelăria, laminoarele, Moldovan Emil, şeful com­
SCÎNTEE DUMITRU fontă. „Ce ar fi dacă“... ? GOSTIAN PETRU

soare piuit, revărsat oa o cascadă de sărbători dragi. electrician la staţia oraşul muncitoresc, satele din Tîrnă şi-a împărtăşit gîn- plexului 1 montaj. Sub con­ Mai mulfi inovatori
Cînd duda a prins să hăuiească, de redresori
lumină peste plaiurile înverzite. ju r : Răcăştia, Buiturul, Peş- dul ce-l frăminta unui tova­ ducerea lui Pătruţ Ioan, mai multe inova]ii
In curtea minei era forfotă mare. oa un flăcău, de-a lungul văii, Lo­ RADU ŞTEFAN
instalator de apa tişul... Macaraua Derk şi-a răş din echipă. maistru principal, s-au exe­ In primele patru luni ale aces-1
tui an, cabinetului tehnic al
Unii veneau, alţii pleoau. Pentru toţi nea a prins din nou viaţă. Ca la un înscris numele, întocmai ca — Ia mai lasă-te de pros­ cutat toate lucrările de Combinatului siderurgic din Hune­
însă nu exista decît acelaşi subiect semn, ploaia măruntă s-a oploşit prin sudură la furnal. Bîrţăia- doara, i-au fost prezentate peste 150.
o fiinţă, în catalogul celor ca­ tii! Iată la ce se gîndeşte el! nu Nicolae, Pascu Pe­ propuneri de inovaţii. Valoarea eco­
•de discuţie,: întrecerea în întîmpina- văgăunele munţilor şi, cîteva raze de nomiilor antecalculate — pentru pro­
soare au sfîşiat marama norilor albu­ re au construit furnalul. Treaba ta este să montezi tre, Lazăr Mihai, sînt cîţiva punerile acceptate — se ridică Ia
6.351.000 lei.
rea lui 1 Mai. De această macara este le­ furnalul şi cînd va fi gata, „maeştri“ al sudurii. Comu­ Numărul temelor de inovaţii a
Compodi Iaan, brigadier la sectorul rii. Copiii au ieşit pe la porţi să-şi în- sporit îndeosebi în luna aprilie, cînd
II, vorbea cu aprindere în mijlocul u- tîmpine taţii. gată munca multor tovarăşi. să-ţi pui şapca pe o ureche... niştii au fost exemplu în cabinetul tehnic a primit 62 propu­
muncă. Vaida Petre, Szombo- neri. Reţin atenţia tuturor, inovaţiile
nui grup 'de mineri: . Deastădată aveau însă de aşteptat. Macaragista Marişca Iacob a S-or descurca ei cum or şti! ti Beni, Rusu Traian şi alţii, .de la oţelărie şi laminoare. De alt­
dirijat spre platformele ma­ Treaba lor! au ajutat tinerii să-şi ridice fel, merită arătat că importanţa, e
—. Mîine începe săptămîna de pro­ La suprafaţa,minei, grupuri, grupuri justificată.
de mineri, discutau cu aprindere des­ relui furnal, braţul macara­ Cuvintele acestea l-au du­ necontenit calificarea profe­ Maşina pentru extragerea cără­
ducţie, mărită. Ce faoem, băieţi ? mizilor din camerele regeneratoare
— Ii dăm......bătaie“ I vorbi un mi­ pre realizările lor. Aveau cu ce se lei ce purta în ghiare greu­ rut pe Tîrnă. Dar n-a descu­ sională. ale cuptoarelor de oţel, concepută de
tovarăşii Ioan Cliiran, Zaharîe Far-
mîndri. In această zi, planul pe mi­ tăţi imense. De această ma­ rajat. S-a dus Za organizaţia caş şi Moise Vidu, înlocuieşte mun­
ca a 50-60 de oameni şi sporeşte
ner spătos şi voinic cît un munte. cara este legată munca plină de partid să-şi mărturi­ Un fapt măreţ productivitatea reparaţiilor cuptoa­
— Nu .rie-om lăsa nici n o i! glăsui nă a fost depăşit cu 27,1 la sută. de curaj a tinerilor Ghergeli sească frămîntarea. Tovarăşii relor cu 100%.
— Aşa-i că se poate depăşi cu mult Cea de-a doua inovaţie a fost a-
un altul. Iosif, Ştefoi Nicolae, sau Ser- l-au ascultat cu interes. plicată la laminorul trio prin în­
. Ceva mai încolo .un grup de mi­ planul ? întrebă un bătrînel. Redresorii au .intrat în locuirea otelului rotund cu ţagle de
dimensiuni noi. In acest tel se fac e-
neri, de la sectorul I. Aceleaşi discuţii, — Se poate, baciule ! bu Dumitru care au lucrat — Şi ce propui, tovarăşe ? funcţiune acum două săptă- conomii la oţel de 2.000 lei pe fie­
neobosit. care tonă şi permite laminarea la
Bătrînelul stătu o vreme în cumpă­ Tîrnă a propus un dispozi­ mîni. Curentul alternativ a calibre variate. Inovaţia aparţine to­
acelaşi gînd. varăşului inginer Petraşcu Aurel.
Er,a atîta soare în. jur, pe crestele nă, clătină din cap şi vorbi cu o ur­ tiv pentru întinsul căptuşelii fost transformat' în curent
dealurilor, în undele de argint ale mă de dojană în glas : Oamenii înving pe blindaj la stratul de praf. continuu. S-a petrecut în cli­ Ing. REBREANU GHEORGHE
Jieţului, în ochii şi în sufletele oame­ — Dacă şi sectorul III s-ar fi ţi­ greutăţile Inovaţia lui a fost studiată, pa aceea, un fapt măreţ. Toţi

nilor 1 nut după noi, cinsteam prima zi de ...Era un ger aspru. Băie­ aprobată şi aplicată la noul cei de faţă erau emoţionaţi.

'k producţie mărită cu procente şi mai ţii din brigada lui Radu Şte­ furnal. Acum, această căp­ Printre ei se aflau şi frun­
m ari!
Una din dimineţile de sfîrşit de apri­ fan, aproape că se descura­ tuşeală este presată datorită taşii în producţie Stancu Cor­
lie. Şe vestise a fi frumoasă. Cei mai făloşi erau cei din sectoa-
jaseră. îngheţaseră aparatele dispozitivului iniţiat de Tîrnă. nel, şi Scînteie Dumitru care ,

Peste zi însă, norii au început să rele I şi II. Primii au extras cu 75 fa de sudură. Pe atunci sudau Temperatura n-o va mai au adus un aport deosebit la
umble forfota, înnegurînd depărtările. sută mai mult cărbune, iar ceilalţi autogen. Legaţi cu centuri de bomba. Tîrnă e mulţumit. instalarea redresorilor. S-a

Părea că întreg orăşelul Lonea, în cu 64 la sută mai mult. Nici cei din siguranţă, tinerii sudori în­ Şi are de ce. Acum d a ! îşi primit curentul de la termo­

ceasurile amiezii, se pregăteşte de sectorul IV n-au avut să se riişineze, cercau să sudeze la tempe­ poate pune şapca pe o ure­ centrala din Paroşeni.

somn. O burniţă măruntă se cernea după cum nici cei de la sectorul V. raturi ce coborau sub minus che ! A asigurat noului fur­ Peste cîteva zile, cel mai *

peste tot, monotonă. Pe străzi, ţi­ Brigadierul Compodi Ioan se adre­ 12 grade. Au încălzit în căl­ nal o durată mai lungă de mare furnal al patriei, va ela- 1

penie de om. să brigadierului Moinar Traian.: dări cu apă fierbinte apara­ funcţionare. bora prima şarjă! Vestea a- !
Adevărata viaţă se desfăşura, oa — Cum stai, frate?
tele. Şi lucrul a continuat. ceasta va umple de mîndrie
de obicei în adîncurile pămîntului. A- — Numai în schimbul I am dat 15 Tinerii au învins gerul. Azi,
peste încheieturile sudurii, s-a D espre unele echipe inimile constructorilor nou­
casă nu erau decît pensionarii şi co­ tone de cărbune. Ne împlinim'angaja- J
piii, care ascultau la ferestrele case­ mentui. Ba poate îl şi Întrecem ! Echipele de şamotori şi zi­ lui furnal de la Hunedoara.

întins proaspătă vopseaua.... dari conduse de Deac Grigo- A. PANIŞ

lor clipocitul monoton al ploii: pic I Cei. doi mineri, şi-au strîns voini­

pic ! pic I ceşte mumie şi au porhit spre case..

In mină, mugeau perforatoarele, Aşa a fost prima zi /din săptămţna Din viaţa de ieri şi de azi Sa schimbat înfăţişarea
răpăiau ritmic pichamerele. Din cînd de producţie mărită la mina Lonea,
în ¦cînd, răbufneau exploziile puşcă- în cinstea zilei, de 1 Mai. a lui Mihai Samoilă satului nostru
turilor. Şiruri lungi de „goale“ stră-
CONSTANTIN BEIU ¦— Trăzni-te-ar para .ştiutului de ® Prin comerţul de stat, în regiunea noastră, s-au distribuit popu­ A puni cîţiva ani, satul Cinciş nu
puturos ! laţiei, în perioada 1 ianuarie — 20 aprilie a.c., mărfuri industriale si »» arăta aşa cum arală astăzi —
alimentare în valoare de 190.031.000 lei. povestea într-una din zile comunistul
Beni Vaida. Casele, erau nişte bor­
Oamenii muncii din agricuifură ,,Puturosul“, - era Samoilă Mihai. Valoarea mărfurilor distribuite în . această perioadă întrece cu deie; ici colo cîte una : abia se vedeau
de după pomi. Pămîntul, pe care-1
cinstesc ziua de 1 Mai De trei nopţi nu pusese capul jos. 5.726.000 lei valoarea mărfurilor distribuite în aceeaşi perioadă a anu­ lucram cu multă trudă, aparţinea u-
Si cînd crezînd că a terminat munca lui trecut. nui grof. Pămîntul a devenit al nos­
a aţipit puţin într-un collon mai în­ tru. In locul bordeielor s-au ridioat
tunecos al grajdului ; l-a trezit slă- 5 Cooperaţia de aprovizionare şi. desfacere a distribuit de la 1 ia- case mari; luminate electric. Acum
pînul; era foc şi pară. . construim: şi un cămin cultural cu
• Brigada a VUI-a de la S.M.T. • La începutul campaniei agricole r ^ L PÂnnă , la ?°. ap.ri,Je m,ărfuri Industriale şi alimentare în valoare 7 încăperi, care în curind va fi termi­
Orăştie a plecat în campania de de primăvară, colectiviştii din Daia de 16.000.000 lei, mtrecmd valoarea mărfurilor distribuite în aceeaşi oe- nat. Aproape în fiecare oasă a fost
primăvară în ziua de 26 martie. A- Romînă, au chemat Ia întrecere în rioadă a anului trecut cu 2.490.000 lei. F instalat cîte un difuzor, oare ne a-
tunci, aproape nimeni nu se gîndea cinstea zilei de 1 Mai toate gospo­ duce emisiunile staţiei de radioficare
că în mai puţin de o lună îşi va rea­ dăriile colective din raion. ...De timpurile acelea, Samoilă îşi • Muncitorii atelierului de reparaţii al Depoului Simeria, au reparat şi emisiunile postului de radio „Bu­
liza planul pe campanie. Se ştia că cureşti“.
în această brigadă lucrează candi­ Răspunzînd la chemare, colectiviş­ aduce aminte cu tristeţe şi nu de peste plan 3 locomotive cu reparaţii periodice. In această muncă s-au
datul de partid Oniga Aurel care s-a tii din Apoldu de Jos şi-au sporit evidenţiat echipa de reparaţii complexe condusă de tov. Sîrbu Gheorehe Am format şi o întovărăşire, zooteh­
angajat să realizeze 1.000 hectare a- eforturile în muncă. Ca urmare, sea­ puţine ori un oftat de uşurare îi sca­ Iaca uşul Mircea Gheorghe şi strungarul Cernei Alexandru. Muncitorii nică în care s-au înscris 35 familii de
ra zilei de 20 aprilie i-a găsit cu toa­ pă din piept. Cîte nu a îndurat I... acestui ateiier au economisit materiale feroase şi neferoase în valoare ţărani muncitori, iar întovărăşirea a-
rătură normală, dar nu se ştia că te culturile de primăvară însămîn­ Umbla nemîncat, bătut, cu opincile de 10.000 Iei. gricolă ce s-a inaugurat nu de mult,
şi ceilalţi îl vor urma. De aceea, la ţate. Terminînd primii însămînţările, rupte, în care de multe ori punea adună laolaltă 26 familii de ţărani
!7 aprilie, cînd s-a primit ştirea că ei au cîştigat întrecerea pe raion. paie pentru a nu-i degera picioarele. • La secţia L 11 Petroşani, munceşte un colectiv harnic. Acesta muncitori cu o suprafaţă însemnată
toţi tractoriştii din brigadă şi-au Aşa s-a scurs viaţa lui ani de zile. de teren afabil.
realizat planul, pentru mulţi a con­ Fruntaşi în întrecerea socialistă Aşa ar fi şi azi dacă lucrurile nu a sporit productivitatea muncii în cursul acestei luni cu 115% si a r#>-
stituit o surpriză. sînt colectiviştii Munteanu Nicolae, s-ar fi schimbat, daca ţara noastră dus preţul de cost cu 5,7%. *9 • GH. MARIN
Boica Vasile, Boica Dumitru şi Ra- n-ar fi fost eliberată şi dacă masele
întrecerea socialistă în cinstea zi­ ţiu Nicolae. .* Brigăzile de pe locomotivele 50.474 şi 230.310 de la Depoul Si- întovărăşire agricolă
lei de 1 Mai şi drapelul de fruntaş, meria, conduse de mecanicii Colceriu Aurel, Iobagei Pavel Moga Pavel
au fost cîştigate de brigada a VUI-a • De la corespondentul nostru vo la Cilitid
care a realizat planul în proporţie luntar Nicoară Nicolae, am primit populare conduse de partid n-ar fi de 5 72o'Teli Sab‘n’ aU economisit combustibil convenţional în valoare
de 122%. Tractoristul Marcu Gheor- In viaţa, unor locuiţori ai satului
ştirea că ţăranii muncitori din co­ instaurat puterea democrat-populară. < Chi'tid din raionul Hunedoara,
ghe din aceeaşi brigadă a primit dra­ s-a petrecut zilele trecute un eveni­
pelul de fruntaş pe staţiune pentru muna Lăpugiu Inferior, raionul Ilia, Mihai, este astăzi muncitor la ment deosebit — 27 familii de ţăran'
faptul că a realizat planul în pro­ muncitori şi-au unit o însemnată su­
porţie de 159 la sută. au terminat însămînţatul culturilor gospodăria agricolă de stat din Gal- prafaţă de teren în întovărăşirea a-
gricolă pe care au numit-o „Drumul
0 Muncitorii şi tehnicienii de la de primăvară. da de Jos. A venit aipi în. 1954. Gos­ Tinerii din Simeria s-au întîlnii cu un luptător din ilegalitate belşugului“.
Printre primii oare s-au înscris în
I.C.I.A. Orăştie s-au angajat ca în Satul Holdea,- este fruntaş pe co­ podăria, i-a creat condiţii de viaţă In după-amiaza zilei de 26 apri­ ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii in­ întovărăşire, au fost comuniştii Petric
minunate. I-a dat în folosinţă un a- ternaţionale a celor ce muncesc. Gheorghe, Bîja Ioan şi Făniş Gheor­
cinstea zilei de 1 Mai să termine în- mună, iar deputatul Popovici Ro­ partament cu dormitor; cămară, bu­ lie, la comitetul orăşenesc de partid ghe Toma.
sămînţările de primăvară la data de cătărie. Şi-â cumpărat mobilă cu In continuare, tovarăşul Stanciu La festivitatea inaugurării întovă­
25 aprilie. man, comunistul Herci Trandafir şi 2.000 Ier.—Acum--în- locul zbieretelor din Simeria, peste 200 de tineri şi a vorbit despre viata luminoasă a ti­ răşirii, echipele artistice din oraşul
chiaburului, în casă îi» cîntă difuzo- nerilor din patria noastră şi din ce­ Hunedoara şi din localitate, au pre­
Avînd întreaga suprafaţă de teren Coşevean Ioan sînt fruntaşi pe co­ rul. In locul lămpii 'cu petrol, are ! tinere de ia Atelierele C.F.R., de ia lelalte tari în care s-a desfiinţat pen- zentat un frumos program artistic
arată din toamnă şi sămînţa selec­ lumină electrică. In locul bătăilor, I în faţa ţăranilor muncitori.
ţionată şi tratată din timp, ei şi-au mună. | şcoala profesională şi şcoala medie lru totdeauna exploatarea, despre
realizat angajamentul înainte de ter are mîngîierile calde ale soţiei şi co­ s-au întîlnit cu tovarăşul Stanciu realizările clasei muncitoare condusă ION MARINESCU
men. • Prin telefon s-a anunţat: ,,ln Nicolae, luptător al partidului din de partid şi despre unele sarcini ce
revin tinerilor în construcţia socia­ Angajamentul a fost
In seara zilei de 20 aprilie, ei au ziua de 27 aprilie, comuna Cristur, ilegalitate. listă.
raportat că cele peste 300 hectare îndeplinit
planificate au fost însămînţate. raionul Hunedoara a terminat însă- piilor. Mihai are doi copii. Amîndoi Tovarăşul Stanciu a vorbit tine­ Expunerea a fost ascultată, cu in­
merg la şcoală. El însuşi a absolvit rilor despre condiţiile grele în care teres deosebit. Ţăranii muncitori din Simeria
mînţatul culturilor din epoca I-a şi anul acesta, cursul de alfabetizare în anii ilegalităţii muncitorii hune- s-au angajat ca pînă la 25 a-
a Il-a. doreni au pregătit şi au sărbătorit priiie să termine de însămînţat toate
anul II. culturile cu excepţia cînepei, tutu­
Pe panoul de onoare, figurează nului şi. a unor plante furajere care
— Sînt tare mîndru de diploma Pe tractorul meu va flutura se însămîntează numai în luna mai.
numele deputaţilor: Furca Iosif, De mea. Am pu^-o în ramă. Sînt mai drapelul de fruntaş întovărăşirile din Simeria Veche
bucuros decît de casa pe. care mi-o şi Şeuleşti şi-au îndeplinit acest an­
Ier Laurenţiu şi Oană Iosif. construiesc acum — a spus deunăzi . Am ţinut neaparat oa în cinstea grijire a tractorului şi o aien|ie deo­ gajament cu o zi înainte de termen,
Mihai, inginerului Mocanu. zilei de 1 Mai, pe tractorul cu care sebită fată de alimentarea lui. Res- adică la 24 aprilie. Restul întovără­
fn fosta !!vadă a baronului pectînd aceste cerinţe am reuşit să şirilor, precum şi ţăranii muncitori
dute reaUzîndu-se un venit de 5000 lucrez, să fluture drapelul de fruntaş - ^ s g ^ j^ l u c r e z cu tractorul ţoală individuali, au terminat de însămîn­
— Am să vă rup picioarele, afu­ Livada a fost curăţată şi populată. lei. Restul de miere s-a împărţit co­ în întrecerea socialistă pe ţat ultimele bucăţi de teren în după-a­
risiţilor / Zeci de familii de albine au fost răs- lectiviştilor.’Pascu Antonie, de pildă, regiune. Aceeaşi dorinţă campania fără nici un fei miaza zilei de 25 aprilie. Aşa că ţă­
pindite cu rînduială pe întinsul ei. ..Că­ a primit IS^kg de miere, iar Bulgărea au avut-o fără îndoială de reparaţii. ranii muncitori din Simeria, şi-au
Cel care se oţăra aşa. era baronul suţele", lor, vopsite in verde şi albas­ Ştefan 17 kg. In, anpl 1955, numărul îndeplinit angajamentul luai în cin­
Horvath. Se supărase !ne. De cînd tru deschis, se pierd prin iarba moale 1familiilor de albine a crescut la 100. şi alţi mecanizatori. Aşa înlăturarea timpilor stea zilei de 1 Mai.
dăduseră merele in pirgă. nu mai a- şi printre frunzele pomilor. Un zum­ In anul acesta se urmăreşte o produc­ că am avut mulţi „ad­ morţi, a opririlor inutile
vea pace. Afurisiţii", — copilaşi din zet dulce pluteşte in toată livada. Mi­ ţie mai mare de miere. versari“ şi unii dintre ei şi evitarea reparaţiilor, MARIŞ AUREL
împrejurimi — veneau grămadă la rosul de ceară, se împleteşte cu par­ foarte „periculoşi". Nu es­ m-a ajutat să realizez
„furat" de mere. Livada baronului era Am petrecut o zi. urmărind cu a- te uşor să te întreci cu planul pe campanie cu 12
mare Din loc în loc, brazi şi molizi fumul florilor multicolore. Florile me­ tenţie, activitatea neobosită a albine zile înainte de termen.
străjuiau- livada 'încărcată de bună­ lor. Cită hărnicie, cîtă , ordine, in tractorişti ca Lupşan Sî- Mai am puţin pînă cînd
tăţi. In fund, printre crengi de mo­ rilor. caişilor şi-au deschis potirele ,munca lor! mion, Caroli Vasile şi al­ dau gata încă un plan.
lizi şi pomi de valoare, se zărea o ţii din S.M.T. Alba, sau .In afară de aceasta, am
clădire in formă de pagodă chinezea­ alb-argintii, pentru a primi harnicile încet. încet, soarele se ascunde du­ ca Marcu Gheorghe, Oni­ realizat economii însem­
scă. vieţuitoare. pă marama dealurilor verzi. A asfin­ ga Aurel şi mulţi alţii din nate de carburanţi şi am
ţit. Curind, o stea a dpărut tremu- S.M.T. Orăştie, dar dacă redus preţul de cost al
— Am să vă spinzur... M-am apropiat de o „căsuţă". rîndă, pe, .albastrul boitei cereşti. Li­ există voinţă dîrză, acea­ lucrărilor cu 20 la sută.
nişte. M-am apropiat din nou de-un stă greutate pare a fi neînsemnată.
Dar n-a mai apucat. Lucrurile, s-au Muncă şi ordine. Unele fac de pază stup. In .linişte/)' serii; răzbatea frea­ Pot spune că am. avut această voin­ Cu aceste realizări întîmpin eu ziua
schimbat• In pagoda unde se lăfăia mătul aripilor albinelor" ce făceau de ţă, şi, fiindcă am avut-o, m-am stră­ de^ 1 Mai. Sînt mîndru de ele. Mă
la urdiniş. ,altele, vin de pe cimp. pază ta .urdiniş., mîndreşte mai ales faptul că, după
baronul, ţăranii muncitori din Benic, duit să folosesc metode de muncă cîte mf s-au spus, am întrecut pe cei
aducind pe picioruşe polenul flori­ T. BUDIU care să mă ajute să-mi realizez sco­
au făcut sediul gospodăriei lor colec­ lor. pul. Lucrînd după metoda graficu­ mai vrednici tractorişti din regiune.
lui orar, am reuşit să .elimin timpii
tive. Pe dealurile de la poalele Tras- !n anul 1954 cele 48 familii de al­ Aşa că drapelul de fruntaş va flutura
morţi, precum şi întoarcerile şi opri­
căulut, înfloreşte acum o nouă viaţă. bine. au dai colectiviştilor din Benic rile inutile. Am putui folosi raţional pe tractorul meu.
puterea de lucru a tractorului Meto-
400 kg de miere. 200 kg au fost viti- da graficului orar cere o bună în- PASCU DAVID
tractorist, brişaŞa V-a Ş.M.T. Alba