Page 4 - 1956-04
P. 4

Pag. 4                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                    Nr. 574 &

De ce c u l t u l p e r s o n a l i t ă ţ i i e s t e s t r a i Delegaţia romînă la sesiunea
                                                                                                                                                                                           extraordinară a Consiliului
                                                                                                                                                                                                                                                      Mondial al Păcii a plecat
                        spiritului marxism- leninismul                                                                                                                                               ui?                                                      Ea Stockholm

La Congresul al X X -lsa al Partidului oameni politici. Ei ridiculizan, de pildă, lor şi, bineînţeles, a diferIţelor persoane,                       cerii colective de partid, faptul că adese­     ginal şi nou, în timp ce toţi ceilalţi tre­        Duminică dimineaţa a părăsit. Gâ*'
                                                                                                                                                                                                     buie să popularizeze ideile exprimate de        pitala delegaţia care va reprezenta
Comunist al Uniunii Sovieticei, dane a usturător, trăsăturile mic burgheze ale grupuri, organizaţii, partide, capabile să                            ori el rezolva de 'unul singur problemele,      el, să expună sub o altă formă formulă­         poporul nostru La sesiunea extraordi­
                                                                                                                                                                                                     rile sale. Toate acestea au frânat dezvol­      nară a Consiliului Mondial al Păcii
elaborat uin grandios program al înain­ lui Lassale, „fanfaronada sa lăuidăroasă“ seziseze şi să realizeze legătura du dife­                         au dus la denaturarea principiilor parti­       tarea teoriei marxişt-leniaiste. In această     ce va avea loc între 5 şi 9 aprilie lă
                                                                                                                                                                                                     situaţie a fost ignorat rolul gîndirii co­      Stockholm.
tămi ţârii noastre, în perioada care va tendinţa lui „de a se închipui extraordi­ ritele clase sociale”. („Marx-Engels-Mar-                          dului şi a democraţiei de partid, la încăl­     lective a partidului, care face să progre­
                                                                                                                                                                                                     seze teoria, erau împinse pe al doilea             Delegaţia este compusă din : acad*
urma, pe calea spre comunism, proble­ nar de important“ ; ei s-au pronunţat cu xism“, Ed. 2-a E.S.P.L.P. pag. 214).                                  carea legalităţii revoluţionarei, la re­        plan şi nu erau studiate in mod profund         Mihail Ralea, membru în biroul Co­
                                                                                                                                                                                                     hotărârile partidului, care constituie o        mitetului Naţional pentru Apărarea
ma rolului hotărâtor al maselor popu­ hotărâre împotriva intenţiei lassalienilor                   G. V. Plehanov, unul din marxiştii e-             presiuni neîntemeiate.  °                       întruchipare a măreţei experienţe istorice      Păcii din R.P.R., conducătorul dele­
                                                                                                                                                                                                     a partidului, a înţelepciunii lui.              gaţiei ; compozitorul Matei Socor,
lare conduse de partid în construcţia so­ d e a crea un „cult linguşitor al lui Las­ minenţi, a făcut multe pentru înţelegerea                          Numai oa urmare a cultului persona­                                                          membru în Consiliul Mondial al Pă­
                                                                                                                                                     lităţii şi legat de aceasta a încălcării nor­      Cultul personalităţii şi-a pus o anumită     cii ; prof. univ. Florica Mezincescu,
cialistă şi a caracterului dăunător al cul­ sale“.                                                 justă a rolului personalităţii şi a rolu­         melor vieţii de partid au putut să se stre­     amprentă şi pe unele opere da artă şi           membru în Consiliul Mondial al Pă­
                                                                                                                                                     coare în posturi de conducere în partid şi      literatură. Multe filme şi lucrări din do­      cii ; Ion Dobre, preşedintele C.C. al
tului personalităţii a căpătat o profun­ Intr-o scrisoare adresată lui Wflhelm lui maselor în istorie. După părerea sa                               în stat un agent atât de învetenat ai           meniul literaturii şi picturii, reprezentând    Sindicatului muncitorilor din indus­
                                                                                                                                                     imperialismului ca Beria şi complicii săi.      aspecte din istorie şi îndeosebi din tim ­      tria de petrol, chimie şi gaz metan,
dă interpretare marxiSt-leninistă. Con­ Blas, om - politic german, Marx scria : este greşit să se considere că istoria                               Demascarea şi zdrobirea de către Comi­          pul războiului, sînt consacrate elogierii       acad. prof. Iuliu Niţulescu ; scriitorul
                                                                                                                                                     tetul Central a bandei trădătoare, demnă        şi glorificării mai ales a personalităţii lui   Marcel Breslaşu, ing. Larisa Maieu,-
gresul a condamnat cui hotărâre cultul „...Din antipatie faţă- de orice cult al ar fi opera unor personalităţi eminente                              de dispreţ, a lui Beria, au perm is,să se       Stalin.                                         membru în Prezidiul C.C. al Sindi­
                                                                                                                                                     lichideze încălcările legalităţii socialis­                                                     catului muncitorilor din industria u-
personalităţii, ca fiind străin spiritului personalităţil, în timpul existenţei Inter­ oare, după bunul lor placi, insuflă idei                      te şi să se restabilească pe deplin nor­           In filmele şi în operele literare şi de      şoară şi prof. Pantazi Cristea, secre-,
                                                                                                                                                     mele leniniste ale vieţii de partid, nor­       artă, reprezentînd, de exemplu, aspecte         tar al Comitetului Naţional pentru
marxism-leninismulufl.                            naţionalei n-am lăsat niciodată să fie date masei docile, profane; istoria, spunea ei,             mele şi principiile legalităţii socialiste.     din timpul războiului, nici pînă acum n-a       Apărarea Păcii din R.P.R.
                                                                                                                                                                                                     fosit pus încă in mod just în lumină ro­
   In rezoluţia Congresului al X X -lea al        publicităţii numeroasele mesaje în care          este făurită de popor.                               Faptul că Comitetul Central al P.C.U.S.,     lul pe oare l-au avut în Marele Război                                        —o —
partidului cu privire la Raportul de acti­        se recunoşteau meritele mele şi cu caire                                                           Congresul al XX-lea al partidului, au           pentru Apărarea Patriei partidul comu­
vitate al C. C. al P.C.U.S. se sp u n e:          eram plictisit din diferite ţări — nici nu         Marxismul nu neagă rolul oamenilor              luat ou hotărâre atitudine împotriva cul­       nist şi guvernul sovietie, armata şi po­        Delegaţia R. P. R. la sesiunea
                                                  răspundeam la ele decît arareori — prin          eminenţi în istorie, roiul conducătorilor         tului personal ităţiţ, lămurirea consec­        porul nostru, cărora le revine meritul de          Comisiei Economice pentru
   „Pentru ridicarea activităţii comuniştilor     dojeni, Oînd EngeLs şl du mine am in­            oamenilor muncii în conducerea mişcă­             ventă, pe scară largă, a caracterului dău­      importanţă istorică mondială al apărării          Europa a O.N.U. a plecat la
şi tuturor oamenilor muncii a avut o mare         trat pentru prima oară în asociaţia se­          rii revoluţionare de eliberare, în constru­       nător al acestui cult au o uriaşă însem ­       patriei noastre şi al salvării întregii ome­                     Geneva
însemnătate ampla lămurire a concepţiei           cretă a comuniştilor, am făouit-o cu con­        irea societăţii noi. V. I. Lenin a subliniat      nătate teoretică şl practică.                   niri de primejdia înrobirii fasciste care
marxlst-leniniste asupra rolului personalită­     diţia să fie scos din statut tot ceea ce ar      cu toată forţa rolul conducătorilor re­                                                           la ameninţa.                                       Delegaţia R.P.R.. la cea de a 11-a
ţii In istorie. Congresul consideră că Comi­      fi contribuit la ploconirea superstiţioasă       voluţionari oa organizatori ai maselor.             Ţinerea regulată a congreselor şi con­                                                        sesiune a Comisiei Economice pentru
tetul Central a procedat întru totul just         în faţa somităţilor (ulterior, Lassale a         Concepţia materialistă a istoriei elabo­          ferinţelor de partid, a plenarelor Comi­                           ir                           Europa a Organizaţiei Naţiunilor U-
pronunţlndu-se împotriva cultului persona­        procedat tocmai invers)“. (K. Marx şi            rată de clasicii marxismJeniniHmuluii, re­        tetului Central, munca sistematică a ce­                                                        nite care-şi va începe lucrările la 5
lităţii, a cărui răspindire a diminuat rolul      F. Engeis. Opere, ed. rusă, voi. 26, pag.        cunoaşterea faptului că masele de oameni          lorlalte organe superioare ale partidului         Dezrădăcinarea rămăşiţelor cultului per­      aprilie 1-a Geneva, a părăsit duminică
partidului şi al maselor populare, a redus        487-488).                                        ai muncii, poporul, sînt făuritorii socte-        şi a organizaţiilor sale locale, discutarea     sonalităţii din activitatea teoretică şi prac­  Capitala.
rolul conducerii colective In partid şi a                                                          ţării noi, permit să sa înţelea­                  pe scară largă şi elaborarea de hotărâri        tică reprezintă una din sarcinile impor­
dus nu rareori la lipsuri serioase în mun­           La propunerea de a se organiza o fes­         gă şi să se aprecieze just rolul condu­           Coleotive constituie o lege de neclintit        tante ale partidului şi ale tuturor orga­          Delegaţia condusă de tov. Valentin
că, şi trasează Comitetului Central sarcina       tivitate muzicală ou prilejul, delei de-a        cătorilor, organizatorilor, iniţiatorilor, ero­   a partidului nostru, oare răspunde de           nizaţiilor sale, pentru a exclude orice po­     Steriopol, locţiitor al ministrului Co­
de a nu slăbi lupta Împotriva rămăşiţelor         71 -a aniversări a naşterii sale, Bngets a       ilor, pe oare poporul însuşi îi creează şi        soarta marelui stat, a poporului, de con­       sibilitate de reînviere a cultului perso­       merţului Exterior, este alcătuită din
cultului personalităţii, de a porni tn întreaga   răspuns organizatorilor acestei festivităţi:     îi promovează. Datorită particularităţilor        struirea comunismului în ţara noastră.          nalităţii sub o formă sau alta.                 tovarăşii: Mihail Ciobanu, preşedin­
sa activitate de la faptul că adevăraţii fău­     „Atâlt Miarx cdt şi eu am fost întotdeauna       lcr care le fac mai caipabile să slujească                                                                                                        tele Camerei de Comerţ a R.P.R., Şte­
ritori al vieţii noi slnt masele populare,        împotriva oricăror demonstraţii publice          interesele sodetăţii, personalităţile emi­           „Masa — ne-a învăţat Lenin — tre­               Pentru înlăturarea rămăşiţelor şi ur­        fan Gal, delegat permanent al R.P.R.
conduse de partidul comunist”.                    faţă de diferite persoane, ou excepţia           nente pot îndeplini un rol serios în so­          buie să aibă dreptul de a-şi alege con­         melor cultului personalităţii din viaţa         pe lîngă C.E.E., Paul Alexiu, director
                                                  cazurilor cîmd aceasta avea vreun scop           cietate ca organizatori, conducători ai           ducători responsabilii Masa trebuie să          noastră este necesar să se desfăşoare o         adjunct în Comitetul de Stat al Pla­
   Această hotărâse a Congresului al X X -        important; ne-am opus însă cel mai mult          maselor, care înţeleg mai profund eveni­          aibă dreptul de a-i înlocui, masa tre­          largă muncă de lămurire. Partidul ne în­        nificării şi conf. univ. Valerian Stan,
lea ăi P.C.U.S. s-a bucurat de aprobarea          demonstraţiilor oare s-ar fi referit per­        mentele şi văd mai departe decât alţii..          buie să aibă dreptul de a cunoaşte şi           vaţă că în desfăşurarea acestei munci           şef de serviciu în Ministerul Aface­
unanimă a întregului partid, a întregu­           sonal la noi în timpul vieţii noastre“,                                                            verifica fiecare pas cât de mic în acti­        mari şi complexe nu trebuie să se ad­           rilor Externe. (Agerpres).
lui popor sovietic.                               (Karâ Miarx şi F. Engeis, Opere, ed. rusă,          Demascînd pe intelectualii radicali mic        vitatea lor. Mlasa trebuie să aibă drep­        mită pripa şi bruscheţea. Ar fi nejust
                                                  voi. 28, pag. 385).                              burghezi, du idei anarhiste, oare se pro­         tul de a promova pe toţi membrii mun­           să ¦ne închipuim că este suficient să se                                     -o -
   De ce a desfăşurat partidul nostru o                                                            nunţau împotriva rolului organizator şi           citori ai masei, fără nid o excepţie, în        ia unele măsuri administrative pentru a
luptă hotărâtă împotriva cultului perso­            Este cunoscută cuvlnltarea pe oare V. I,       a autorităţii partidului, Lenin spunea:           funlcţii de dispoziţie. Dar aceasta nu          se pune capăt pentru totdeauna cultului            Sezonul sportiv de vară, deschis
nalităţii şi a consecinţelor sale? Deoarece       Lenin a rostit-o la adunarea organizată                                                            înseamnă cîtuşi de puţin că procesul            personalităţii. Pripa în rezolvarea unor        oficial duminică 1 aprilie, cunoaşte o
cultul personalităţii înseamnă preamărirea        de comitetul de partid din Moscova cu               „Clasa muncitoare, oare dude în întrea­        muncii _colective poate să rămână fără o        mari probleme teoretice este de asemenea        activitate tot mai bogată. Au avut loc
excesivă a unor oameni, înzestrarea lor           prilejul. celei de-a 50-a aniversări a naş­      ga lume o luptă grea şi dîrză pentru e-           conducere bine stabilită, fără stabilirea       inadmisibilă. Un astfel de mod de a a-          primele meciuri de fotbal în cadrul
cu trăsături şi calităţi supranaturale*           terii sale. In această cuvântare Vladimir        liberarea deplină, are nevoie de oameni           prec'isă a ¦responsabilităţii conducătoru­      borda problemele ideologice poate provo­        categoriei C., iar reprezentativele de
transformarea lor aproape în făcători de          Mei a cerut să fie scutit de a asculta           cu autoritate — dar, fireşte, numai în            lui, fără o ordine riguroasă creată prin        ca niuma.i rău. Lichidarea rămăşiţelor oul-     tenis de masă — masculin şi feminin
minuni şi ploconirea în faţa lor. Astfel          discursurile jubiliare, „să fim scutiţi pa       sensul în care tinerii muncitori au ne­           unitatea de voinţă a conducătorului“.           tuiui personalităţii netiesrtă desfăşurarea     — şi reprezentativa feminină de volei
de concepţii greşite, străine spiritului mar-     viitor, în general, de astfel de festivităţi     voie de experienţa vechilor luptători îm ­        (Opere, volumul 27, pag. 196, editura           largă şi îmbunătăţirea propagandei şi           ale regiunii, au susţinut întîlniri prie­
xism-leninismuiui, despre un om — şi              jubiliare“, Lenin a vorbit despre situa­         potriva asupririi şi exploatării, a luptă­        E.S.P.L.F.).                                    agitaţiei, a întregii noastre munci ideo­       teneşti cu reprezentativele regiunii
anume despre I. V. Stalin — s-an format,          ţia stupidă, ruşinoasă şi ridicolă a ori­        torilor oare au trecut prin multe greve,                                                          logice şi teoretice.                            Craiova. Crosul — faza orăşeneastă
şi s-au cultivat la noi timp de mulţi ani.        cărui om înfumurat şl a avertizat da vic­        au participat la o serie de revoluţii, şi           Luptînd împotriva cultului personali­                                                         şi raională — a mobilizat la start
                                                  toriile şi succesele strălucite să nu pună       cărora tradiţiile revoluţionare şi un larg        tăţii trebuie să ţinem minte oă marxism-           Măreaţa activitate însufleţitoare şl         mii de tineri şi tinere care au luptat
   Eslte incontestabil că I. V. Stalin are        în nici un caz partidul nostru „înltr-o          orizont politic le-au dat înţelepciune. Au­       lenihismului îi sînt străine concepţiile        îndrumătoare a partidului comunist con­         dîr'z pentru'a ocupa locurile fruntaşe.
merite mari faţă de partidul nostru, fa­          situaţie extrem de primejdioasă — şi a-          toritatea luptei mondiale a proletariatu­         mic-burgheze, anarhiste, care neagă rolul       dus de Comitetul Central leninist, mun­         Redăm rezultatele obţinute în regiu­
ţă de clasa muncitoare şi faţă de mişca­          nume în situaţia unui om oare s-a înfu­          lui este necesară proletarilor. din fiecare       conducătorilor, al organizatorilor mase­        că-1plină de abitegaţie a poporului so­         nea noastră.
rea muncitorească mtemaţdcnală. Este în ­         murat“. (V. I. Lenin, Opere, ed. ruisă,          ţară... Spiritul colectiv al munditarilor         lor. Extrem de bogata experienţă a con­         vietic-*— fată cauza şi izvorul tuturor
deobşte cunoscut rolul lui în pregătirea          voi. 30, pag. 493).                              conştienţi, înaintaţi, din fiecare ţară, dare     strucţiei socialiste ne învaţă că princi­       succeselor şi victoriilor noastre. Ar fi o         La fotbal :
şi desfăşurarea revoluţiei, socialiste, în                                                         duc o luptă directă, va constitui întot­          piul conducerii colective, al dezvoltării       absurditate vecină cu superstiţia să na            „Metalul 108“ — „Progresul“. Ti­
războiul civil, în lupta pentru tioositţnui-         Marea modestie şi simplitate a lui Vla­       deauna cea mai n^ire autoritate în toate          largi a democratismului socialist nu nea­       închipuim că toate victoriile noastre is­       mişoara 0 —0.
reia socialismului. Deţinând funcţia impor­       dimir Hici este bine cunoscută. M. Gor-          problemele de acest fel“. (Opere, voi.            gă deloc" rolul' şi răspunderea 'unui con­      terice sînt rodiii conducerii unui singur
tantă de secretar general e l C.C. al par­        ki citează cuvintele unui muncitor din           11, pag. 374-375, ediţia rusă).                   ducător pentru ¦munca ce i a fost încre---      om, aşa cum s-a făcut în perioada înflo­           „Locomotiva“ Craiova — „Loco­
tidului, I. V. Stalin a devenit unul din­                                                                                                            dinţată. Se ştie de asemenea Că partidul        ririi cultului personalităţii. Toate aceste     motiva“ Simeria 2—0.
                                                                                                                                                     comunist a apărat şi apără principiul           victorii sînt rezultatul activităţii, uriaşe
tre activiştii de conducere al partidului         Socmovo oare, întrebat de el oare este Conducătorul şi organizatorul poporu­                       conducerii unice în întreprinderi indus­        prin amploarea sa., a poporului şi partidu­        „Orăştie“—„Ştiinţa“ Craiova 1—Î.
şi ai statului sovietic. împreună cu cei­         trăsătura dea mai caracteristică a lui lui sovietic în lupta sa pentru socie­                      triale şi pe tărâm militar.                     lui, o expresie vie a triumfului măreţelor
lalţi membri ai C.C, îndeosebi în patimii         VJ. Lenin, i-a răspuns: „Simplitatea. tatea nauă este partidul comunist, al­                                                                       idei ale mairxism-leninismului.
ani' după moartea lui Lenin, e l a luptat         Este simplu ca adevărul”, Simplitatea eslte cătuit din partea înaintată a clasei mun­                 Comitetul Central al P.C.U.S. a luat
activ pentru leninism, împotriva celor oare       calitatea pe care şi Marx, •după •'propriile citoare, a ţăranilor muncitori şi a inte-             măsuri hotărâte pentru restabilirea nor­          Partidul Comunist al Uniunii Sovieti­
denaturau învăţătura- -ieninlsfeă'- şt-"1a* duş­  sale spuse, o preţuia -ced .mat mult 'la “oa- -                                                    melor leniniste ale vieţii de partid, pen­      ce, educat pe baza învăţăturii marxist-le­
manilor ei. Stalin era unul dintre mar­                                                            lertualităţiiiMar'teoh'ditoăforul  cdfâatiV" al'  tru restabilirea principiului conducerii        niniste şi avind o experienţă de o jumă­
xiştii cei mai competenţi, ludrările sale,        meni.                 • -¦                       partidului, cel care păzeşte       şi interpre­   colective în toate verigile partidului, de      tate de secol de activitate, partid călit în
logica sa, voinţa sa au exeteitat o mare                                                                                                             sus pînă jos, pentru desfăşurarea auto­         iodul luptei revoluţionare, dispune de for­
înrâurire asupra cadrelor, asupra- muncii         Nu se poate spune că în operele lui tează principiile lui, este Comitetul Cen­                     criticii şi a criticii greşelilor, pentru dis­  ţe creatoare incalculabile. Recunoscând
partidului.                                                                                                                                          cutarea şi rezioivarea în Colectiv a pro­       meritele lui I. V. Stalin, apreciind în mod
                                                  L V . Stalin nu există afirmaţii oare con­ tral, ales din forţele cele mai bune ale                blemelor de cea mai mare importanţă.            realist marea contribuţie pe care a adus-o
   Călăuziudu-se după învăţătura marelui                                                                                                                                                             la oauza revoluţiei, la cauza construirii.
Lenin, partidul, în frunte ou Comitetul           damnă elogierea nejustifidaită a persona­ partidului* care unesc înitr-nn singur                     Viaţa arată oă restabilirea principiilor      socialismului, partidul a pus în acelaşi
Central, a desfăşurat o vastă activitate                                                                                                             leniniste ale conducerii colective şi lupta     timp cu hotărâre problema lichidării tiui­
pentru industriali zarea ţării, colectiviza­      lităţilor şi diminuarea rolului maselor. tot întreaga lui experienţă multilaterală.                împotriva cultului personalităţii au dat        tului personalităţii lui Stalin, pentru a
rea agriculturii, înfăptuirea revoluţiei                                                                                                             naştere unui avânt nemaiîntâlnit al acti­       restabili pe deplin principi ile şi normele
culturale şi a obţinut victoriile istorice        De regulă, aceste afirmaţii nu depăşeau Partidul comunist, poporul sovietici se                    vităţii şi iniţiativei creatoare a maselor      leniniste ale muncii de partid şi de stat
bine cunoscute. Aceste victorii ’ au fost                                                                                                            largi de oameni ai muncii. Aceasta are          şi a crea în felul acesta cele mai bune
cucerite de partid în lupta ideologică            cadrul unor raţionamente generale, abs­ mândresc pe bună dreptate cu măreţele                      o influenţă binefăcătoare asupra întregii       condiţii pentru întreaga noastră activitate
                                                                                                                                                     noastre construcţii economice şi . cultu­       măreaţă, creatoare, de construire a co­
                                                  tracte, dar. în fapt nu se întreprindea ni­ rezultate ale muncii lor eroice, ale acti­                                                             munismului.
                                                                                                                                                     rale.
                                                  mic împotriva practicii preamăririi per­ vităţii lor oreatoare în toate domeniile                     Oultul personalităţii a contribuit la răs­      Faptul că partidul a pus ou toată sin­
                                                                                                                                                                                                     ceritatea şi hotărârea problema princi­
                                                  sonale, dare lua o amploare tot mai ma­ construcţiei de stat, ale economiei şi cul­                pândirea unei metode defeotuoase în con­        pială a cultului personalităţii, străin spi­       Reprezentativele regionale de tenis
                                                                                                                                                     ducerea muncii de partid şi economiile —        ritului marxism-leninismului, dovedeşte         de masă — masculin şi feminin —
                                                  re, pa oare el însuşi o încuraja pe toate turii. Situaţia internă şi externă a Uniu­               metoda administrării goale — a dezvol­          marea forţă morală şi politică a parti­         au învins reprezentativele regiunii
                                                                                                                                                     tat dispreţul faţă de iniţiativa venită de      dului, imuabilitatea principiilor sale le ­     Craiova cu 5—3.
                                                  căile şi care deseori se manifesta şi sub nii Sovietice, a orânduirii noastre socia­               jos. Astfel, de pildă, s-au comis greşeli       niniste, legătura lui strânsă cu poporul
                                                                                                                                                     serioase în conducerea agriculturii, oare       întreaga experienţă istorică a Partidului
                                                  forma autoelogierii.                             le şi de stat este astăzi mai trainică            au dus la neglijarea unei serii de              Oomunist al Uniunii Sovietice dovedeşte
                                                                                                                                                     ramuri importante ale acesteia. După cum
intransigentă împotriva diferitelor curen­ ? şi de neclintit decât orieînd.                                                                          se ştie, Comitetul Central a desco­             în mod convingător că politica partidului
                                                                                                                                                     perit aceste greşeli şi a luat măsuri în
te politice ostile leninismului — împotri­           Deosebit de exigenţi faţă de ai înşişi,         Marea forţă a orânduirii sovietice, gi­         vederea unui avîmt rapid al agriculturii,       nostru este justă şi de neclintit, că ea a         La volei, reprezentativa feminină
va' trcţkiştilor, a zinovieviştilor, a oportu­    modeşti în ceea ce priveşte meritele lor,        gantica superioritate a sistemului socia­         ceea ce a şi dat rezultate bune.                                                                a regiunii, formată din : Kunst Cris­
niştilor de dreapta, a naţionaliştilor bur­       Marx, Engeis, ‘ Lenin au demascat neîn­          list au dat partidului, statului şi poporu­                                                       constituit izvorul marilor victorii ale po­     tei, Trifan Maria, Hada Victoria, Nâ-
ghezi, a tuturor acelora oare încercări să        cetat toate încercările ideologilor bur­         lui posibilitatea de a-şi propune sarcini            Ca urmare a cultului personalităţii s-au                                                     rady Gizela, Popa Rafila, Florian E-
abată partidul de la calea leninistă, sin­        ghezi de a fundamenta teoretic cultul            noi cu privire la dezvoltarea economiei           dezvoltat fenomene anormale aa muşa­            porului sovietic, că ea corespunde inte­        lisabeta şi Szokaci Ana, a cîştigat
gura cale justă. In acea vreme Stalin a           anumitor personalităţi. Ei .opuneau teori­       naţionale în cei de-al 6-dea cincinal —           malizarea lipsurilor, ppfleirea realităţii,                                                     întîlnirea cu reprezentativa regiunii
cucerit popularitate ţn partidi, simpa­           ilor idealiste ale „eroului şi gloatei“ con­     sarcini oare au uimit lumea prin carac­           falsificarea de date. La noi mai există         reselor vitale, fundamentale, ale oame­         Craiova cu 3— 1.
tia şi sprijinul acestuia, a dobândit re­         cepţia materialistă a istoriei, potrivit că­     terul lor grandios — şi de a porni la             încă desltui linguşitori, oîntăreţi de osa­
nume în popor. Treptat au început să              reia numai poporul, masele muncitoare,           îndeplinirea lor.                                 nale, oameni obişnuiţi să vorbească după        nilor muncii, că ea indică singura cale            In urma desfăşurării fazei de erbs
se manifeste însă în practica .conducerii         sînt făuritorii adevăraţi şi autentici ai is­                                                      fiţuici, edudaţi într-un spirit de slugăr­                                                      pe oraş, la oare au participat peste
lui Stalin acele trăsături şi particula­          toriei.                                            Alianţa dintre clasa muncitoare şl ţără­        nicie şi respect servil faţă de rang. Com­      justă spre comunism, că ea constituie un        120 de concurenţi, în oraşul Deva
rităţi oare s-au transformat apoi în cul­                                                          nime, prietenia frăţească a popoarelor            baterea şi stîrpirea acest-or rămăşiţe                                                          au fost obţinute rezultate bune de
tul personalităţii. Oultul personalităţii a         Elaborând bazele comunismului ştiin­           U.R.S.S., dragostea mereu vie a poporu­           foarte dăunătoare ale dultului personali­       exemplu însufleţitor pentru întreaga miş­       către următorii concurenţi:
apărut şi s-a dezvoltat pe fondul 'măre­          ţific, explicând şi fundamentând rolul is­       lui faţă de Patria Socialistă, unitatea           tăţii constituie o saroină imediată a noas­
ţelor cuceriri istorice ale marxism-leni­         toric mondial al clasei muncitoare ca            moral-politică de nezdruncinat a între­            tră.                                           care comunistă şi muncitorească inter­          800 metri — juniori 15-16 ani.
nismului, al marilor suctiase ale poporului       făuritoare a societăţii comuniste, mar­          gii societăţi sovietice constituie baza de                                                        naţională.
sovietic şi ale partidului comunist în con­       xismul a dus o luptă intransigentă îm ­          granit a orânduirii sovietice, a puterii                                                                                                          Mibai Ioan şcoala profesională
struirea socialismului, al încheierii victo­      potriva concepţiilor greşite, dare susţi­        şl înfloririi ei. Modul înţelept în care                                                             Congresul al X X -lea al partidului co­      Motora Ioan şcoala profesională
rioase a războiului pentru apărarea pa­           neau că istoria ar fi creată de perso­           conduce gloriosul nostru partid comu­
triei, al întăririi continue a orânduirii         nalităţi proeminente.                            nist, oare călăuzeşte Cu fermitate ţara                                                           munist a demonstrat cu o nouă vigoare           1500 metri — juniori 17-18 ani.
noastre sociale şi de stat şi al creşterii                                                         pe drumul leninist, a fost, este şi va fi
prestigiului ei internaţional. Aceste suc­            Marxism-leninismul a opus acestor            izvorul forţei şi tăriei societăţii sovietice                                                     unitatea de nezdruncinat a partidului,          Neidoni Victor, şcoala medie de băieţi
cese gigantice în construirea noii socie­         concepţii greşite asupra istoriei învă­          care înaintează neabătut spre măreţul ei                                                                                                          Crainic Ionel, şcoala medie de băieţi
tăţi, obţinute de poporul sovietic sub con­       ţătura că poporul este adevăratul crea­          ţel — comunismul.                                                                                 tioeziunea lui în jurul Comitetului Cen­
ducerea partidului comunist, pe baza le ­         tor al istoriei şi că ou cât sânt mai                                                                                                                                                              2000 metri — seniori
gilor istoriei descoperite de marxism-le­         profunde şi mai largi transformările so­            întemeietorul şi conducătorul partidu­                                                         tral leninist, sprijinul unanim acordat de
ninism, nefiind interpretate îniir-o m ă­         ciale, cu atât sînt mai numeroase masele         lui oomunist şi al statului sovietic, V.I.                                                                                                        Nagy Francisc „Flamura roşie“
sură suficientă de pe poziţii juste, mar-         populare dare participă la ele. Marea Re­        Lenin, a .acordat întotdeauna o deosebi­                                                          poporul sovietic politicii partidului.          Costea Petru „Flamura roşie“
xist-leniniste. erau atribuite în mod ne-         voluţie Socialistă din Octombrie, care a         tă importanţă rolului parâid'ilui în con­
justificat meritelor unui singur om —             exercitat o influenţă gigantică asupra în-       ducerea statului sovietic şi a întregii des­                                                         Principala sarcină a partidului, a tutu.     600 metri — juniori 17-18 ani
Stalin — şi explicate prin calităţile deo­        tregii evoluţii ulterioare a istoriei mon­       făşurări a construcţiei socialiste. Sublini­
sebite de conducător pe dare le-ar fi avut        diale, a fost înfăptuită de clasa munci­         ind marea răspundere a partidului Co­                                                             ror organizaţiilor sale este de a explica       Măceanu Letiţia, şcoala pedagogică
aceste. Lipsit de modestie personală, el          toare din ţara noastră în alianţă cu ţără­       munist, ca partid guvernant în ţară, Le­                                                                                                          Vinţan Elena, şcoala pedagdgică
nu numai că nu curma tămâierile şi osa­           nimea săracă şi cu sprijinul ţărănimii           nin însuşi a respectat cu stricteţe şi a                                                          pe larg şl de a traduce în viaţă hotărî-
nalele care îi erau adresate, dar le              mijlocaşe, sub conducerea partidului co­         cerut tuturor comuniştilor să respecte                                                            rile Congresului al XX-lea al P.C.U.S.,         400 metri — junioare 15-15 ani-
sprijinea în fel şi chip şi le încuraja           munist. Ea a fost înfăptuită de majorita­        normele vieţii de partid şi principiile de
pe toate căile. Ou timpul, acest oult al          tea poporului şi de adeea este o revolu­         conducere elaborate de partid pe baza                Cultul personalităţii a adus mari pre­       de a înfăptui grandiosul program al con­        Groza Saveta, şcoala pedagogică
personalităţii a luat forme tot mai mon­          ţie populară. Acelaşi caracter popular îl        unei vaste experienţe. Cel mai impor-             judicii în domeniul muncii ideologice.
struoase şi a adus prejudicii serioase cau­       au Marea Revoluţie Chineză şi transfor­          tairjjt dintre aceste principii este caracterul   Dacă luăm lucrările de filozofie, econo­        strucţiei comuniste trasat de Congres.          Rădoi Elena, şcoala profesională
zei.                                              mările Gocial'iste revoluţionare oare s-au       colectiv al conducerii oare decurge din           mie politică, istorie şi din domeniul al­
                                                  petrecut în toate ţările de democraţie           însăşi natura partidului, construit pe ba­        tor ştiinţe sociale, scrise sub influenţa          înarmat cu hotărârile istorice ale Con­                                       \
   Se înţelege de la sine că această prac­        populară.                                                                                          cultului personalităţii, vedem că multe         gresului al XX-lea, partidul comunist
tică a lui I. V. Stalin constituia o încăl­                                                        za centralismului democratic, oare îmbină         din ele reprezintă o înşiruire de citate                                                        800 metri — senioare
care a principiilor leniniste ale conducerii        Dezvoltând concepţia materialistă a is­                                                                                                          conduce cU fermitate poporul nostru spre
şi contravenea spiritului marxism-leni-           toriei elaborată de Marx şi Engdls, V. I.        spiritul activ şi iniţiativa membrilor de                                                                                                         Munkuş Victoria, şcoala pedagogidă
nismului.                                         Lenin a duis toată viaţa o luptă intran­                                                                                                           noi victorii în construirea comunismu­          Mert Aurora, şcoala pedagogică, i
                                                  sigentă împotriva concepţiilor narodnice         partid cu disciplina de fier. Lenin spu­                                                          lui. -
   întemeietorilor marxism-leninismiului —        şi socialist-revoluţionare ostile marxismu­                                                        din operele lui I. V. Stal in şi de elogii                                                      Din ţară                            '\
Marx, Engels, Lenin — le era profund              lui, despre „eroii ¦atotputernici“ şi „gloa­     nea că revoluţia va scoate la iveală „ta­                                                                         Din ziarul „PRAVDA“ nr. 88
                                                  ta“ denuşie, lipsită de personalitate, inac­                                                       la adresa lui. Una din cele mai grăitoa­                                             (13751)
Străină şi antipatică orice manifestare a                                                          lentul organizatoric cclectiv fără de care
                                                  tivă.                                                                                              re manifestări ale dultului personalităţii                                                         Duminică 1 aprilie, echipa de fotbal
cultului personalităţii. Ei stârpeau din                                                           armatele de milioane de proletari nu pot                                                                                                          Casa Centnală a Armatei a învins cu
                                                     „Marxismul, scrie Lenin, se deosebeşte                                                          este „Sourâa biografie“ a lui I. V. Sta-                                                        scorul de 4—1 echipa S. C. Charleroi
rădăcini orice înceroări de preamărire            de toate celelalte teorii socialiste prin        ajunge la victorie“. (Opere, voi. 29, pag.                                                                                                        — Belgia. „Dinamo“ Bucureşti, ju-
                                                                                                                                                     lin, oare a fost redactată ou participarea                                                      cînd în Belgia cu echipa F. C. Lie-’
                                                                                                   73, ed. rusă).
                                                                                                                                                     sa directă. Cartea „Curs Scurt' de Isto­                                                        geoise a produs o excelentă impresie

                                                                                                                                                     rie a Partidului Comunist (bolşevic) al                                                         prin jocul prestat, prin puterea de

                                                                                                                                                     Uniunii Sovietice“ este de asemenea pă­                                                         acţiune şi combativitate a componen­

                                                                                                                                                     trunsă în multe privinţe de oultul per­                                                         ţelor echipei, reuşind să dispună de

a lor personală, indiferent de unde ar fi îmbinarea minunată a unei perfecte. lu ­ Cultul personalităţii şi practica condu­                          sonalităţii. Dogmatismul şi bucherismul                                                         echipa belgiană cu scorul de 2—1. In
                                                                                                                                                                                                                                                     al doilea joc desfăşurat în compania
pornit aceste încercări. Marx spunea dă cidităţi ştiinţifice în analiza situaţiei o-               cerii care s-a format sub influenţa lui           sînt o consecinţă directă a înfloririi cul­
                                                                                                   în ultima perioadă a vieţii şi activităţii                                                                                                        echipei D-aring Club Bruxelles; a reu­
slugărnicia Si inspiră cel mai mare dez­          bietitiv© a lucrurilor şi a desfăşurării o       lui I. V. Sbalin au adus mari prejudicii.         tului personalităţii, în Condiţiile căruia                                                      şit să dispună de aceasta cu scorul
gust.                                             bieotive a evoluţiei cu cea mai hotărâtă         Nesocotirea • de către Stailin a normelor                                                                                                         de 4— 1.
                                                  recunoaştere a , importanţei energiei re­                                                          se considera că numai un singur om —
                                                                                                                                                     Stalin — poate dezvolta, poate face să
Marx şi Engels au criticat şi ridicu-' voluţionare, a forţei oreatoare revolu­

lîaalt cu vehemenţă ambiţia şi trufia unor ţionare, a iniţiativei revoluţionare a mase­ vieţii de partid şi a principiului condu-                    progreseze teoria, poate spune cpva ori­

                        Redacta îl Adm; ilarului sîr. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar-conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. .236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul In!regn Poligrafică de Stat Deva.
   1   2   3   4   5   6   7   8