Page 3 - 1956-04
P. 3

Nr. 574                                                                                                     DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                     Pag. 3

        Zi însemnată în viaja uzinei                                                                        Activitatea noilor deputaţi                     Cabinetele tehnice *» centre

            #.1 Victoria" din Călan                                                                         Primele acjiuni                                 de răspîndire a experienţei înaintate

Călan — î 956, aprilie, 2. In a- tea sindicatului, ministerului şi or­ După alegerea de deputaţi pentru

ceastă zi, colectivul sectorului fur­ ganizaţiei de partid, au felicitat în­ sfaturile popuiare, 'în comuna Vorţa                                              Asigurarea progresului tehnic în            numai la problema sprijinirii inova­ I n ' cadrul acestor concursuri au
                                                                                                                                                            toate ramurile industriale din regiu­
nale de la uzina „Victoria“ a fost tregul colectiv de muncitori, ingineri, raionul Ilia, comitetul executiv îm­                                             nea noastră, constituie o sarcină de           torilor şi de multe ori nici această început să se obţină rezultate fru­
                                                                                                                                                            mare importanţă economică. In anii
declarat fruntaş pe ramură, decer- tehnicieni şi funcţionari al uzinei Că­ preună cu noii deputaţi, au mobili­                                              primului cincinal, s-au obţinut suc­           sarcină ele nu şi-o îndeplinesc cum          moase. Astfel în primele două luni
                                                                                                                                                            cese mari în creşterea nivelului teh­          trebuie. Printre aceste întreprinderi        ale acestui an întreprinderile carbo­
nîndu-i-se „Drapelul roşu de pro­ lan, pentru succesul obţinut de fur­ zat pe cetăţeni la repararea drumu­                                                  nic al producţiei, în introducerea             se numără Trustul 4 construcţii Hu­          nifere Petrila, Lonea şi Uricani, ca«
                                                                                                                                                            tehnicii şi tehnologiei moderne. Cu            nedoara, Trustul 7 construcţii Petro­        re erau codaşe în munca cu inovato­
ducţie“ al C.C. al Sindicatului mun­ nalişti. Totodată, ei au atras aten­ lui care duce la parchetul din mar­                                               toate acestea, în unele întreprinderi          şani, T.R'.C.L.H. şi altele.
                                                                                                                                                            există o serioasă rămînere în urmă
citorilor din industria metalurgică ţia asupra lipsurilor ce mai per­ ginea comunii. Prin această acţiu­                                                    faţă de nivelul actual de dezvoltare
                                                                                                                                                            al tehnicii.
şi construcţiei de maşini şi al Mi­ sistă încă în muncă şi care fac ca ne, s-a aparat drumul pe o distanţă                                                                                                 Un asemenea mod de a privi ro­ rii şi-au îmbunătăţit simţitor actn
                                                                                                                                                               In întreprinderile noastre socia­
nisterului Industriei Metalurgice şi producţia de fontă să nu sporeas­ de 4 km făcîndu-se astfel posibil                                                    liste, nu există nici un fel de piedici        lul cabinetelor tehnice este nejust. vitatea.
                                                                                                                                                            obiective în calea progresului tehnic.
Construcţiei de Maşini. Această înal­ că pe măsura posibilităţilor exis­ transportul lemnelor necesare pen­                                                 Dimpotrivă, organizarea socialistă             Fără îndoială că problema atragerii             Numai la I.C. Petrila s-a înre­
                                                                                                                                                            ia muncii şi a producţiei, creează po­         masei largi de muncitori şi tehnici­         gistrat în acest interval de timp 122
tă distincţie, a fost primită pentru tente.                          • tru foc şi construcţii. Printre cei                                                  sibilităţi de realizare într-un ritm           eni în mişcarea de inovaţii, în vede­        propuneri, din care se aplică 26. Din
                                                                                                                                                            accelerat a unui progres tehnic                rea folosirii iniţiativei creatoare a        totalul propunerilor, 22 pot fi gene­
realizările obţinute în semestrul II Luînd cuvîntul în numele delega­ care au răspuns la chemarea sfatu­                                                    multilateral. Pentru aceasta însă,             maselor pentru realizarea progre­
                                                                                                                                                            este necesară o muncă stăruitoare              sului tehnic, este foarte importantă         ralizate şi numai 4 au fost res«
al anului trecut. In acest semestru, ţiei de furnalişti de la Reşiţa, tova­ lui popular, se numără şi tovarăşii                                             şi organizată a colectivelor de mun­                                                        pinse ca necorespunzătoare. Econo­
                                                                                                                                                            citori, ingineri şi tehnicieni din uzi­
planul de producţie în sectorul fur­ răşul Romîn loan, a sp u s: „Noi am Nistor Gheorghe, Bretotean Petru,                                                  nele noastre.

nale a fost realizat sută la sută, pro­ fost obişnuiţi să avem cîte 2-3 dra­ Medrea Aron şi Medrea Visalon.                                                    Unul din mijloacele practice prin           Dar cabinetele tehnice au sarcini miile antecalculate pe un an de fo«
                                                                                                                                                            care este stimulată şi sprijinită in­
ductivitatea muncii a sporit cu 4,4°/o            pele şi ne gîndeam că nu se poate | In această comună au început şi                                       troducerea tehnicii noi, este cabine­          mult mai mari.                               losire a acestor inovaţii în produc­
fată de sarcina planificată, iar pre­                                                                                                                       tul tehnic — adevărat centru de răs­
ţul de cost a fost redus cu 0,8°/o rea-           întrece nimeni cu noi, furnalişti bă- lucrările de construire a unei cocini                               pîndire a noului în tehnică şi orga­           La unele întreprinderi ca, de e- ţie, depăşesc suma de 8 milioane lei.
lizîndu-se economii în valoare de                                                                                                                           nizarea producţiei. Prin grija parti­
peste 2.700.000 lei. Au fost aplicate şi          trîni ai cetăţii oţelului de la Reşiţa. comunale şi s-a transportat o can­                                dului şi guvernului, în majoritatea            xemplu, la Combinatul siderurgic             Printre inovaţiile aplicate în mi­
9 inovaţii care au adus economii în                                                                                                                         întreprinderilor din regiunea noas­
valoare de 38.000 lei.                            Dar după cum vedeţi, am rămas fă­ titate de 5.000 kg îngrăşăminte pe                                                                                     din Hunedoara, I.C. Petrila, URUMP, nele din Valea Jiului s în t: modifica-*
                                                                                                                                                            tră au fost create asemenea cabinete           pe lîngă cabinetele tehnice există • rea cuplajului între motor şi angre­
   La succesul obţinut de furnalişti              ră un drapel, fiind nevoiţi să vi-1 lotul zootehnic.                                                                                                     biblioteci bine dotate. Ele recoman­ naj la locomotivele electrice L.A.M.2
                                                                                                                                                            tehnice care au acumulat în ultimii            dă materialul bibliografic potrivit şi A.K.2, dispozitivul de înaintare a
                                                  cedăm dumneavoastră care ne-aţi                           IACOB DRAGOMIR                                                                                 fiecărei specialităţi, ajutînd astfel cadrelor metalice în abataje, siste­
                                                  întrecut“. Apoi, a continuat: „Vă                                corespondent                             ani o bogată experienţă.                       inovatorii în perfecţionarea şi defi­
                                                  mai spun doar a tît: vitrina unde                                                                                                                        nitivarea inovaţiilor lor. Se ţin di­        mul de acţionare a transportorului
                                                                                                                                                               Sarcinile cabinetelor tehnice sînt
şi-au adus contribuţia şi muncitorii păstram acest drapel a rămas goală.                                    Confribufii în muncă                                                                           ferite conferinţe despre tehnică şi T.P.l şi altele.
celorlalte secţii auxiliare ale uzinei, Aveţi grijă să nu păţiţi ca noi“.                                                                                   complexe. Ele sînt chemate, în pri­                                                         Deşi activitatea cabinetelor tehnU
                                                                                                                                                                                                           procesele tehnologice noi.
                                                                                                                                                            mul rînd, să stimuleze şi să spri­
care au asigurat furnaliştilor mate­                 Atît furnaîiştii de la Reşiţa cît şi                      Una din problemele, ridicate de a-                                                          Alunea bine organizată şi activi­ ce din regiunea noastră s-a îmbuna-«
ria primă necesară, buna funcţio­                                                                           legătorii din comuna Demsuş, raio­              jine în mod eficace mişcarea de ino­
nare a agregatelor, executarea la                 cei de la Hunedoara, au prevenit to-                      nul Haţeg (în convorbirile avute cu                                                            tatea multilaterală pe care o desfă­ tătit simţitor, ele mai au încă multei
timp şi bine a reparaţiilor etc.                                                                            candidaţii), a fost şi aceea a repa­            vaţii din întreprinderi. In acest
                                                  vărăşeşte pe cei de la Călan, că au                       rării drumurilor. De această propu­                                                            şoară unele cabinete tehnice din în-         de făcut. Activitatea acestora este'
   Dintre furnalişti, au fost eviden­                                                                       nere, actualii deputaţi în sfatul               scop, ele organizează consultaţii in­          treorinderile noastre, dă roade.             de multe ori ruptă de sarcinile pla­
ţiaţi cu această ocazie prim-furnalis-            în persoana lor pretendenţi serioşi,                      popular, au ţinut cont şi au trecut                                                                                                         nului tehnic al întreprinderilor. Plă­
tul Mihuţ Ilie, maiştrii furnalişti                                                                         la mobilizarea cetăţenilor pentru               formative de ordin tehnic pentru                  Pentru a stimula munca inovato­           nui tehnic concretizează progresul
Bîra Gheorghe şi Munteanu Ionaş-                  care nu se vor lăsa întrecuţi atît de                     traducerea ei în fapt. Astfel, au fost                                                         rilor, direcţiunea generală a Com­
cu, tovarăşii Kiss Abel şi Frenţoni                                                                         antrenaţi toţi cetăţenii, care, cu 365          muncitori şi tehnicieni. Prin mijloci­         binatului siderurgic din Hunedoara
Avram de la încărcare.                            uşor. Şi dacă furnaîiştii de la Călan                     de atelaje, au transportat 4500 m.c.
                                                  nu vor şti să se menţină în frunte,                                                                       rea cabinetelor tehnice se asigură             şi comitetul de întreprindere, au or­ tehnic al întreprinderilor pentru oi.
   Cei care au luat cuvîntul din par-             vor rămîne fără drapel.
                                                                                                                                                            asistenta tehnică a acelora care. do­          ganizat un concurs de inovaţii pe anumită perioadă de timp (trimestru,-
                                                     După festivitatea înmînării drape­                                                                                                                    perioada 1 ianuarie— 1 mai 1956, an). Este deci necesar ca activitatea'
                                                  lului, a avut loc un program artis­                                                                       resc să realizeze practic o idee de
                                                  tic în cinstea sărbătoriţilor, dat de                                                                                                                    pentru titlurile d e : „Cel mai bun          cabinetelor tehnice să fie subordo­
                                                  corul şi orchestra uzinei din Călan.                                                                      raţionalizare a procesului tehnolo­            inovator din combinat“, „Cel mai             nată în primul rînd înfăptuirii pre­
                                                                                                                                                                                                           bun inovator din secţie“ şi „Secţie          vederilor planului tehnic. Ele trebuie
                                                                                                            pietriş necesar reparării drumurilor.           gic. Tot cabinetele tehnice organi­            fruntaşă“.                                   să procure materialul documentar şi!
                                                                                                                                                                                                                                                        să elaboreze tematica inovaţiilor, nu
            Şarja rapidă nr. 515                                                                            In fruntea lor au fost deputaţii Dă-            zează, prin mijloace variate, munca               Pentru cel mai bun inovator din
                                                                                                            răbanţ Domastin, Ştefănescu Ştefa-
                                                                                                            nia şi secretarul organizaţiei de bază          de agitaţie şi de popularizare a ino­          secţie, se acordă .un premiu de 1,000        la întîmplare, ci în strînsă legătură’
                                                                                                                                                                                                           lei, pentru cel mai bun inovator din         cu planul tehnic al întreprinderilor*1
N -au răsunat uaiale. Nimeni n-a ros- de harnici, îs neîntrecuţi...                                         Danciu Petru.                                   vatorilor şi inovaţiilor.                      combinat 1.500 lei, iar pentru sec­          să sprijine şi să înlesnească schim­
                                                                                                                                                                                                           ţiile cu cele mai bune rezultate, se         burile de experienţă, să organizeze’
ifcit tirade elogioase. Singur oţelul şi-a La anii când mulţi visează pensia, Pair-                            Tot prin contribuţii în muncă, ce­              La Combinatul siderurgic „Gh.               acordă trei prem ii: 8.Q00 lei, 6.000        propaganda tehnico-industrială da
                                                                                                            tăţenii din satele Hobiţa-Grădişte şi
mânat la vale, lava-i dogoritoare.                tenie Marişca elaborează şarje rapide,                    Zeicani, au transportat 20 m.c. buş­             Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, I.C.
                                                                                                            teni pentru continuarea lucrării de
— Şarjare!                                        înfruntă dogoarea cuptoarelor şi ridică                                                                    Petrila, Atelierele C.F.R. Simeria,

        Oameni pe platformă                       ţării oţelari pricepuţi.                                                                                   U.R.U.M.-Petroşani, cabinetele teh­           lei, şi 3.000 lei.                           masă prin afişe, -diiafilme, fiinţe do­
                                                    — Muncind cu „ăştia”, nu mai îmbă­
                                                                                                                                                             nice folosesc cu succes în acest scop         Direcţiunea generală a cărbune­ cumentare, grafice etc.                           ¦(
                                                             trâneşti. Eşti tânăr ca-n anii da demult...    electrificare a satelor lor, iar cetă­
De 514 ori în trei luni, privirile au                                                                       ţenii din satul Gura Bardu, comuna              gazetele de perete, fotomontajele,             lui din Valea Jiului, chemată la în­ Colectivele . cabinetelor tehnice,-
                                                                                                            Lunca Cernii, au început repararea
petrecut şuvoiul incandescent. Şi de fie­                     Trăinicia cuvîntului                          şcolii elementare.                              graficele, panourile, staţiile de radio­       trecere de către Combinatul siderur­ muncind cu mai mult elan, vor ob­

care dată oamenii au trăit bulauria ne-                                                                          Exemplu demn de urmai                      amplificare etc.                               gic din Hunedoara, a primit între- ţine noi succese în creşterea nive­

îrnjpărtăşdtă a clipei de izlbîndă.               Efla iarnă când s-au adunat oţelari i.                        Noii deputaţi, s-au angajat să spri­            In unele întreprinderi, rolul ca­          c'erea şi a fixat ca prem ii: pentru cel lului tehnic-al producţiei, în introdu­
                                                                                                            jine mai mult munca politică de lămu­
Peste hala imensă alunecă înfiorător, Mulţi. Miati mulţi oa o sută.                                         rire a ţăranilor muncitori pentru               binetelor tehnice este îngust, limitat         mai. bun inovator pe întreprindere cerea cu hotărîre în toate întreprin­
                                                                                                            crearea de noi gospodării agricole
podul rulant. Lanţurile macaralei co­ — Propun tuturor, ridicarea produc­                                                                                                                                  carboniferă 500 / le i ; pentru cel mai derile a tehnicii şi tehnologiei îna­

boară.                                            ţiei de oţel prin mărirea numărului de

— Contact!                                        şarje rapide elaborate. In acest am, pe                                                                                                                  bun. inovator pe Direcţiunea gene­ intate, în atragerea de noi muncitori’

Uşa cuptorului se urneşte greoaie. Flă­ baza, măsurilor luate de conducerea sec­                                                                                                                           rală a cărbunelui 1.000 l e i ; iar pen­ în. rîndul inovatorilor, care vor con­

cări prelungi răbufnesc pe frcntişpioiul ţiei, oamenii fiecărui schimb trebuie să                                                                                                                          tru întreprinderile carbonifere cu tribui prin munca lor la înfăptui­

cuptorului, în limbi roşiatice. Paţă-n fa ­ „răpească” cuptoarelor cât© 600 de şarje                                                                                                                       ceie mai bune rezultate, premiul în- rea planurilor de producţie, creşte­

ţă, cuptorul şi dispozitivul din lanţu­ rapide...                                                                                                                                                          tîi '5.000 lei, premiul doi 3.000 lei rea productivităţii muncii şi redu­

rile miacamatei, se înfruntă parcă. O clipă Vorbea oţelarilor, maistrul Gogu Josan, colective şi întovărăşiri. Bunăoară,                                                                                   şi premiul trei 2.000 lei.                   cerea preţului de cost al produselor*
d o a r; undeva s-au cuplat contactele şi un
răpăit ca de mitralieră umple hala. Din             In martie, s-au.. aid.iupn.jaht -Viş-a¦r'jrele. Numă-¦  deputaţii Covaci Ioan din satul Nă-             Fu rn a lu l de 700 m . c.                                                                  >C Ciclu de filme
maşina de aruncare, dolaţmta, .calcinată          rătoaraa s-a făcut spre sfârşitul lunii.                  lati-Vad şi Mureşan Gheorghe din
împroaşcă pereţii băii de topire, reifă-                                                                    sătul Reia, comuna Toteşti, raionul                In curînd cel mai mare furnal ial daţia noului complex este din beton                      istorico-patrioiice
cîndu-i pentru viitoarea şarjă.                     — 514 „rapide”, în primul trimestru.                    Haţeg, s-au angajat să sprijine                 ţării, care pus în funcţiune va asi­ armat. Cantitatea de beton armat
                                                                                                                                                            gura o producţie mai mare cu odată şi simplu utilizată la furnal
                                                  173 în schimbul tineretului, ou 3 mai                                                                     şi jumătate decît toată cantitatea de şi restul de lucrări ar asi­
                                                  puţine în cel al lui Josan şi 171 date munca de creare a două întovărăşiri                                fontă a Romîniei anului 1938, se va gura construirea unui tunel de
— Atenţie, copii!                                                                                                                                           alătura, oa o realizare grandioasă, metrou lung de 15 km, sau a unui                        Comitetul regional al A.V.S.A.P.-
                                                                                                                                                            celorlalte agregate complexe ale Com­ drum asfaltat de l-a Hunedoara la Bu­
Podul rulant se depărtează uruinid. de oamenii lui Munteanu.                                                agricole în satele lor. Ajutînd orga­           binatului siderurgic din Hunedoara. cureşti. Cu aceeaşi oantitate s-ar pu­                  — Hunedoara, în colaborare cu în­

Uimitor de ageră, o nouă madama îi ia îndeplinirea planului producţiei da oţel                              nizaţiile de bază din aceste sate, şi              Brigăzile de zidari, fierari-betonişti; tea construi fundaţia a 500 de blocuri.          treprinderea regională cinematogra­
looul. Mina-i uriaşă ridică încărcătura                                                                     fiind ei înşişi exemplu, prin faptul
da fier, o răstoarnă în vEvăttaia cuptoru­ pe ultima lună a trimestrului I, întrece                         că s-au înscris printre primii în în­           montori, tîmplari şi sudori, de la Noul furnal este complect mecani­                        fică de Stat-Hunedoara, organizează
lui şi aşază la loc troaca golită. Miş­ prcc'sntul de 106 la suită. A crescut sim­                          tovărăşiri, s-a reuşit ca în Nălaţi-
                                                                                                                                                            l. C.S. Hunedoara execută zilele aces­ zat şi automatizat. El întruneşte con­               un ciclu de filme istorico-piatriotice

                                                                                                                                                            tea ultimele operaţii de asamblare a strucţii metalice oare transformate în                 la cinematografele din Brad, Lonea,

carea se reia şi altă troacă se strecoară ţitor indicele de utilizare al cuptoarelor                                                                        cawperelor, silozurilor pentru minereu cablu de 10 mm, pot acoperi odată şi                 Teiuş, Simeria şi Zlatna, între 9 IV,

în cuptor.                                        şi sporeşte continuu calitatea oţelului...                Vad, pînă la 28’martie, să se strîngă           şi cocs şi canalizările destinate eva­ jumătate circonferinţa pămîntului.                   — 29 IV 1956, cu tema „Educarea
                                                                                                            32 cereri, iar în Reia 17 cereri ale
Priceperea celor care încarcă cuptorul Vorbele de început, nu sînt la u d e; hu                             ţăranilor muncitori care doresc să                                                                                                          oamenilor muncii în spiritul dragos­
                                                                                                            lucreze pămîntul în comun.
şi plămădesc oţel, ..iscusinţa mânuitorului nedorenii au dovedit cu fapte trăinicia                                                                                                                                                                     tei faţă de patrie şi a apărării cuce-

                                                                                                                                                                                                                                                        . ririlor revoluţionare ale poporului

macaralei sau a maşinii de aruncat dolo- cuvîntului. Şi fapte sînt. Le-au plămă­                              Asemenea exemple sînt şi în co­                                                                                                           muncitor“.
                                                                                                            muna Boşorod unde pînă la aceeaşi
mită, te îndeamnă să mai rămâi pe plat­ dit din oţel, oamenii lui Miarişoa, An-                                                                                                                                                                         Vor fi prezentate următoarele fil­
forma cuptoarelor, să-i cunoşti îndea­ druţ, Garamanlis, Olah, Ispas şi atâţia al­
                                                                                                                                                            cuării apei industriale.                       Deşi planul de.desfăşurare a lucră­          me : „Avangarda de sacrificiu“, „A-

proape pe oameni.                                 ţii. Le vor închega cei oare pe platforma,                dată, au făcut cereri de intrare în                Gigantica construcţie se întinde pe rilor prevede darea în exploatare a                  saltul fortului din munţi“, „Alarma“,-
  Nu-s „veterani”.                                cuptoarelor, primesc acum analiza şarjei
                    Pînzaru,  Bufnită     şi                                                                 întovărăşirea agricolă 36 de locui-            suprafaţa unui platou pentru amena­ noului furnal la sfîrşitul lunii iunie,                 „Acţiunea B”, „Partizana“, „Valea
                                                                                                            • tori, iar pentru întovărăşirea zooteh­        jarea căruia au fost excavaţi 120.000 muncitorii, inginerii şi tehnicienii com­
                                                                                                                                                            m. c. pămînt. Volumul util al noului plexului I.C.S. Hunedoara s-au an­                     diavolului”, „Micul partizan“, „Şcoa­
                                                                                                                                                            furnal este de 700 m.c., iar cantitatea gajat să predea gigantul complex la
Drăgh'ici, numără la un loc, 51 de pri­ rapidă numărul 515:                                                 nică ce vor s-o creeze în satul Lun-            de cărămidă utilizată la zidăria a- 1 Mtai. Actualul ritm de desfăşurare                    la curajului“, „Soldatul victoriei“,-
                                                                                                                                                            cestuia echivalează cu producţia pe a muncii garantează îndeplinirea a-
măveri. Zei Arnodd — iscusitul macara­ Cuptorul 3 !... Cuptorul 3 !... Carbon 24, cani, au fost făcute 16 cereri. Prin­                                     ¦trei ani a fabricii din Comarnic. Fun­ cestui angajament.                                  „Căderea emiratului“ şi „Stiletul“.

giu — vreo 20. Iar Jenică sau Ţudă — mangam 20... Carbon 24, mianga-n 20.                                                                                                                                                                               Filmele vor rula după următorul

doar cu ceva mai mult.                            — Şarjare!                                                tre primii care s-au înscris au fost                                                                                                        program: Brad 9— 15 aprilie; Lonea

— Ii învăţ meşteşugul, roata l o r ! Că                              L. ZEICONI deputaţii Tirt Ioan Bicu, Bîrceanu                                                                                                                                      9— 15 aprilie; Teiuş 10— 16 aprilie,

                                                                                                            Romulus, Luţoi Valeria şi alţii.                                                                                                            Simeria 16—22 aprilie; Zlatna 23 —
                                                                                                                                                                                                                                                                     ~¦m
                                                                                                                                                                                                                                                        29 aprilie.

        Sărbătoarea naţională a poporului ungar

    Acum 11 ani, la 4 aprilie 1945, armata        lupta- poporului ungar pentru o viaţă nouă tractoare din ţară acordă un sprijin im­
 sovietică a desăvârşit eliberarea Ungariei
 de sub cotropitorii germano-fascişti. De         este Partidul celor ce muncesc din Unga­ portant cooperativelor agricole de produc­
 atunci, ziua de 4 aprilie a devenit săr­
 bătoarea naţională a poporului ungar.            ria, care a luat fiinţă în iunie 1948 în ţie, care se înfiinţează pe baza liberului

     încă în primăvara anului. 1945, poporul      urma fuzionării partidelor comunist şi so- consimţămînt. In timp ce în 1949 în Un­
 ungar a început vindecarea rănilor prici­
 nuite de război. După ce şi-au cucerit li­       cial-democrat pe baza învăţăturii marxisi- garia existau aproximativ 300 de coopera­                         Oamenii muncii din R.P.
 bertatea, clasa muncitoare, ţărănimea mun­                                                                                                                 Ungară, însufleţiţi de mă­
 citoare şi intelectualitatea progresistă au      leniniste.                                                tive agricole de producţie, din care fă­        reţele realizări obţinute pe
 trecut, sub conducerea partidului comunist                                                                                                                 drumul construirii socialis­
 la înfăptuirea unor uriaşe transformări so-         In cei 11 ani care au trecut de Ia                     ceau parte 15.000 de ţărani, în septembrie      mului, continuă cu avînt să
 cial-politice în tara lor.                       4 aprilie 1945, Ungaria a străbătut un                    1955 numărul cooperativelor agricole a-         înfăptuiască Directivele Parti­
                                                  drum glorios. Sub conducerea Partidului                   junsese la 4.600, ele reunind peste 200.000     dului celor ce muncesc, care
    Iii urma reformei agrare democratice,         celor ce muncesc din Ungaria, oamenii                     de familii ţărăneşti. La sfîrşitul anului tre­  prevăd construcţii grandioa­
 050.000 de ţărani şi de muncitori agricoli       muncii din această ţară, învingînd greu­                  cut, peste o treime din suprafaţa totală de     se, în scopul întăririi şi dez­
 fără pămînt sau cu pămînt puţin, au primit       tăţile ce le stăteau în cale, au obţinut mari             pămînt arabil aparţinea cooperativelor a-       voltării industriei naţionale.
 pămînt din partea puterii populare. Pro­         succese în construirea bazelor socialismu­                gricole de producţie. Numărul gospodării­
 prietatea funciară moşierească a fost li­        lui, în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi                lor ţărăneşti, reunite în cooperative agri­        In c lişe u : Aspect de pe
 chidată, iar elementele capitaliste de la        culturii.                                                 cole de producţie, a crescut anul trecut cu     unul din cele mai mari şan­
 sate au fost în mare măsură îngrădite. In                                                                  60.000.                                         tiere din R.P. Ungară.
 Ungaria-, pămîntul a trecut în proprietatea         Ca urmare a îndeplinirii cu succes a
 celor ce-1 muncesc.                              primului plan cincinal (1950-1954) de dez­                   Agricultura a primit în folosinţă apro­      de pildă decît în Anglia sau Franţa. Dar       au fost frecventate de 18.500.000 de spec­   poare frăţeşti care fac parte din lagărul
                                                  voltare a economiei naţionale a R. P. Un­                 ximativ 6.500 tractoare (dintre care 2.500      şi componenţa studenţilor a devenit cu         tatori, în prezent, datorită extinderii re­  socialist.
    Prin această măsură democratică, guver­       gare, nivelul antebelic al producţiei indus­              tractoare universale), 400 combine, 1.100       fotul alta decît în {impui Ungariei hor-       ţelei de cinematografe şi a organizării
 nul popular a întărit temelia noii orîn-         triale a ţării a fost depăşit de peste trei               batoze şi numeroase alte maşini agricole.       thyste. In fimp ce în anii 1937-1938 doar                                                     întărind prietenia cu ţările lagărului de­
 duiri ¦de stat — alianţa dintre muncitori şi     ori. In ţară se înfăptuieşte treptat linia                Suprafaţa irigată a- sporit în cursul anuluî    3% din studenţii de la instituţiile de în-     unui mare număr de instalaţii cinemato­      mocraţiei şi socialismului, Republica Popu­
 ţărani. Păturile largi ale ţărănimii ungare      generală a Partidului celor ce muncesc                    trecut cu 20.000 iugăre (1 iugăr=0,57           văţămînt superior erau fii de muncitori                                                     lară Ungară tinde spre întărirea păcii în-‘
 au trecut cu hotărîre de partea revoluţiei       din Ungaria, politica de industrializare so­              ha).                                            şi ţărani, în prezent majoritatea covârşi­     grafice în cluburi şi case de cultură, fil­  tre popoare, spre atenuarea încordării in­
 populare. In 1945, puterea populară a efec­      cialistă. An de an se ridică nivelul de trai                                                              toare a studenţilor sînt fii şi fiice de mun­                                               ternaţionale, spre colaborare cu toate ţă­
 tuat naţionalizarea- industriei metalurgice,     al oamenilor muncii de la oraşe şi sate.                     La majoritatea culturilor recolta medie      citori şl de ţărani muncitori.                 mele sînt vizionate de aproximativ 97-98     rile, indiferent de orînduirea lor social-
 minelor şi centralelor electrice, iar după                                                                 a depăşit în 1955 nivelul de producţie în­                                                                                                  politică. Totodată, poporul ungar îşi apără
 proclamarea Republicii Populare Ungare —            In 1955, planul de producţie în indus­                 registrai în ultimii cinci ani. A crescut e-'      O dovadă a ridicării nivelului cultural     milioane de spectatori anual.                cu hotărîre drepturile legitime pe arena
 naţionalizarea- întregii industrii mari şi       tria socialistă a fost îndeplinit în propor­              fectivul de vite cornute mari.                  al oamenilor muncii, a bunăstării lor, o                                                    internaţională. După cum se ştie, la ultima
 mijlocii, precum şi a băncilor. A fost în­       ţie de 103,2% • Industria ţării a dat o                                                                   constituie faptul că teatrele şi cinemato­     A crescut considerabil interesul mani­       sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite,
 făptuită democratizarea sistemului învăţă­       producţie cu 8,2% mai mare decît în 1954.                    In primele două luni ale anului curent,      grafele sînt deosebit de frecventate. In                                                    R. P. Ungară a fost admisă în această
 mântului public, şcoala a fost despărţită de     Producţia de oţel a crescut cu 9,3%, de                   numărul membrilor cooperativelor agricole       prezent, teatrele din Ungaria sînt frec­       festat de masele muncitoare pentru lite­     organizaţie. Admiterea Ungariei în O.N.U.
 biserică.                                        laminate cu 7,8%, de petrol — cu 31,6%,                   de producţie a sporit, cu aproximativ           ventate anual de peste 6 milioane de spec­                                                  constituie un mare succes obţinut pe plan
                                                  de energie electrică — cu 12,8%, de căr­                  31.000 persoane (23.450 familii), iar fondul    tatori. In. timp ce îo 1938 cinematografele    ratura beletristică şî politică. In compa­    extern dş statul ungar suveran.
    Toate aceste măsuri ale guvernului un-        bune — cu 3,6%, de aluminiu — cu 12,8%.                   de pămînf obştesc a crescut cu 90.000 îu-
                                                  A crescut considerabil producţia şi în in­                găre. In cursul primelor două luni ale a-                                                      raţie cu anul 1938, în R. P. Ungară au fost
- gar au fost înfăptuite în baza programului      dustria- uşoară. Productivitatea muncii în                nuluî curent, 18 noi comune au devenit
                                                  industria socialistă a crescut în decurs de               comune cooperatlvizate în întregime.                                                           editate de peste două ori mal multe cărţi
 Frontului popular ungar al independenţei.        un an cu 6,1 %’.
                                                                                                               Guvernul R. P. Ungare se îngrijeşte de
 Ele au fost înfăptuite în condiţiile luptei         In urma eforturilor depuse de ţărănimea                sănătatea oamenilor munci?, de odihna şi
                                                  muncitoare şi cu sprijinul puternic acor­                 învăţătura lor, de înflorirea literaturii, ar­
 împotriva rezistenţei reacfluniî interne, spri­  dat de guvern, producţia agricolă a Un­                   tei şi ştiinţei. In Ungaria se desfăşoară
                                                  gariei a atins încă în 1949 nivelul antebe­               pe scară largă revoluţia culturală. In timp
  jinită din -afară de cercurile reacţionare din
                                                                                                            ce în perioada antebelică la fiecare 10.000
  Occident.
                                                  lic. Ţărănimea muncitoare se convinge tot de locuitori numai 16 persoane urmau                                                                           şi publicaţii.                 • ¦ir
     Forţa conducătoare şi îndrumătoare în
                                                  mai deplin de superioritatea marii gospo­ cursurile la instituţiile de învăţămînt su­                                                                    In lupta pentru o viaţă nouă, fericită,
                                                  dării colective faţă de mica gospodărie in­ perior, în prezent la acelaşi număr de lo­
                                                                                                                                                                                                           poporul muncitor ungar păşeşte cu avîni

                                                  dividuală, Cele 312 staţiuni de maşini şi_ cuitori există 51 de ^tudenţi — mai mulţi                                                                     înainte, umăr la umăr cu celelalte po-
   1   2   3   4   5   6   7   8