Page 10 - 1957-01

'
Pag.
plenarei Comitetului Central al ^Partidului Muncitoresc Romîn
(Urmare din pag. l-a)
2. Plenara consideră drept o sarcină eco­
nomică centrală a partidului, a statului, de-
mocrat-popular şi a oamenilor muncii li­
chidarea rămînerii în urmă a agriculturii faţă
de dezvoltarea industriei şi faţă de creşte­
rea nevoilor economiei şi consumului popu­
laţiei.
Condiţia hotărîto.are pentru avîntul tu­
turor ramurilor producţiei agricole, în spe­
cial a creşterii animalelor, o constituie dez­
voltarea producţiei principalelor cereale: po­
rumbul şi griul.
Pînă în' anul 1960 va trebui şă ajungem
la cultivarea unei suprafeţe de 4 milioane
hectare porumb, iar la grîu trebuie să ajun­
gem, pînă în 1960, la suprafaţa de cca,
3.500.000 ha. (inclusiv secara).
Plenara atrage însă atenţia că în condi­
ţiile ţării noastre mijlocul principal pen­
tru sporirea producţiei agricole îl consti­
tuie creşterea producţiei la hectar şi a pro­
ductivităţii muncii în agricultură. Trebuie să
se acorde o grijă deosebită aplicării meto­
delor agrotehnice înaintate, folosirii mai largi
a îngrăşămintelor chimice şi naturale, ex­
tinderii seminţei de porumb hibrid şi a soiu­
rilor de seminţe de productivitate sporită
la grîu şi la alte culturi.
3. In anii celui de-al doilea plan cincinal
creşte foarte mult importanţa sectorului so­
cialist din agricultură pentru sporirea pro­
ducţiei agricole-marfă şi constituirea fondului
central al statului. Sectorul socialist va tre­
bui să asigure cea mai mare parte din
cantităţile de cereale, precum şi cantităţi
sporite de alte produse agricole necesare
fondului central.
Gospodăriile agricole de stat trebuie să
devină în anii următori, mari producătoare
de cereale, astfel ca în anul 1960 să con­
tribuie la fondul central al statului cu cel
puţin 1 milion de tone cereale .
Suprafaţa gospodăriilor de stat va trebui
să crească simţitor în anii care urmează,
ajungînd în anul 1960 la cel puţin 1.000.000
hectare teren arabil. Suprafaţa cultivată
cu grîu-secară va trebui să ajungă la 350.000
hectare, iar cultura porumbului va trebui
extinsă din an în an, astfel ca să ajungă
la 400.000 hectare.
Gospodăriile agricole de stat trebuie în­
zestrate cu maşini pentru mecanizarea com­
plexă a culturii grîului şi porumbului. Ele
trebuie să primească îngrăşăminte chimice
şi substanţe insecto-fungicide în cantităţi
suficiente şi de calitate corespunzătoare.
Prin asigurarea mecanizării tuturor lu­
crărilor agricole care cer un volum mare de
forţă de muncă prin mai buna organizare
a muncii şi repartizarea mai justă a cadre­
lor de specialitate, prin creşterea calificării
mecanizatorilor, precum şi printr-un sistem
mai avantajos de stimulare a acestora în
producţie, gospodăriile agricole de stat pot
şi trebuie să devină unităţi rentabile, care
să obţină cele mai înalte producţii la hectar,
în principal la grîu şi porumb.
4. Tinînd seama de importanţa pe care o
au staţiunile de maşini şi tractoare în dez­
voltarea sectorului socialist al agriculturii
şi în sporirea producţiei agricole, trebuie
luate măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii
acestora. Este necesar să se asigure efec­
tuarea la timp şi în bune condiţii a re­
paraţiilor, ridicarea calităţii lucrărilor exe­
cutate de S.M.T.-uri, mai buna folosire a
tractoarelor şi maşinilor, reducerea preţului
de cost al lucrărilor.
5. O atenţie deosebită va trebui acordată
consolidării economico-organizatorice a gos­
podăriilor colective, cooperativelor de pro­
ducţie şi întovărăşirilor agricole, lărgirii lor
cu noi membri şi creării de noi unităţi
cooperatiste, dezvoltării multilaterale a aces­
tora (ferme de vite, porci, păsări, ferme de
vaci cu lapte, grădini de zarzavat, stupării),
pentru a mări volumul producţiei' agricole-
marfă, pentru a obţine creşterea veniturilor
unităţilor cooperatiste şi a bunei stări a
membrilor lor.
6. Ţăranii muncitori cu gospodării indivi­
duale vor fi sprijiniţi mai departe să obţină
o producţie sporită la hectar. Totodată tre­
buie dusă în rîndurile lor o permanentă
muncă de lămurire şi convingere, arătîndu-!e
cu fapte concrete că ţăranii care au trecut
pe calea cooperativizării au avantaje, , mult
mai mari din vînzarea surplusului de pro­
duse agricole, întrucît munca în comun pe
suprafeţe întinse creează condiţii, favorabile
obţinerii de recolţe bogate şi de mari .sur­
plusuri p.enţru vînzare.
Toate forţele din industrie, din agricultură
şi din celela'te ramuri de activitate, care
pot contribui la dezvoltarea agriculturii şi
la creşterea producţiei agricole-marfă, * tre­
buie fnoljilizate pentru îndeplinirea acestor
sarcini.
7. Plenara C.C. al P.M.R. consideră că
este necesar s ă 's e introducă, odată cu a-
probarea pianului pe 1957, o îmbunătăţire a
melodelpp de -planificare şi conducere a eco­
nomiei. prin reducerea indicatorilor plani­
ficaţi central, prin trecerea unui mare nu­
măr de produse repartizate de ministere în
competenţa întreprinderilor: pentru asigu­
rarea 'aprovizionării regulate a întreprinde­
rilor, cu materii .prime şi materiale şi pentru
realizarea ritmică a producţiei să se ia mă­
suri de sporire a stocurilor teh nice. şi re­
zervelor întreprinderilor şi şantierelor.
Recrutarea şi calificarea forţelor de mun­
că trebuie lăsate în atribuţia întreprinde­
rilor.
In pregătirea cadrelor tehnice medii şi
superioare, în stabilirea numărului şi pro­
filului lor, cuvîntul hotărîtor trebuie să-l aibă acorda posibilităţi mai mari de a face plăţi
întreprinderile socialiste, potrivit cu nevoile
lor reale.
Incepînd din 1957. fondul întreprinderii să
fie întrebuinţai de către direcţiile întreprin­
derilor pentru construcţia de locuinţe, lu­
crări social-culturale, premii ete.
R E Z O L U Ţ I AtA?i'XMi
din 27—29 decembrie 1956
Partea cea mai mare a beneficiilor rea? cîî este deosebit de Important să crească şl S.M.T.-urilor în ridicarea producţiei agrl-
lizate peste plan de întreprinderile indus-,
triale de stat să fie folosită de către între­
prinderi şi de către sfaturile populare locale,,
stimulîndu-se în mai mare măsură ’decîtpînă
acum interesul lor pentru sporirea produc­
ţiei, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarci-j
nilor de plan. •' :■ ' ¡
»-*” •-■ ' • -o«l-- |
III.
i. Plenara C.C. al P.M.R. constată că bu­
getul de stat pe.anul 1956 a acoperit chel­
tuielile necesare finap.ţării economiei ruţio-:
nale şi acţiunilor social-culturale., încţiejyrţdu-j preţul de cost şi a combate tendinţele spe-
se cu excedent şi că proiectul - de buget pe
anul 1957 prevede mijloacele financiare ne­
cesare îndeplinirii sarcinilor prevăzute în
plan.
In bugetul de stat sîrţt prevăzute mij­
loacele băneşti necesare îmbunătăţirii sis­
temului de salarizare, fondurilor suplimen-1
tare necesare pţăţii alocaţiei, pentru cqpii,;
sporurilor introduse în 1956 la pensiile mici,'
măririi alocaţiilor, social-culturale.
Sume importante se prevăd pentru spori­
rea cointeresării gospodăriilor agricole co­
lective, a întovărăşirilor şi a ţăranilor - cu'
gospodării individuale pentru creşterea, pro­
ducţiei agricole-marfă în condiţiile desfiin­
ţării sistemului de cote obligatorii şi lăr­
girii sistemului de contractări şi achiziţii.
Plenara consideră necesară îmbunătăţirea
activităţii organelor financiare,şi bancare, ■lă. ţ
sîndu-se mai multă iniţiativă unităţilor de
bază economice şi social-culturale. Trebuie
lărgite drepturile conducătorilor din între-’
prinderi în problemele financiare prin acord-
darea unor drepturi mai mari, prin utili­
zarea mijloacelor proprii. Conducerea între­
prinderii să aibă dreptul de a 'aproba pla­
nul financian şi de a face întfro măsură
mai mare decît în prezent plăţi în numerar
pentru nevoile producţiei.
Trebuie îmbunătăţite condiţiile de formare1
şi folosire a fondului întreprinderii (fostul1
fond al directorului), în.vederea înlăturării
condiţiilor rigide de constituire şi utilizare
a acestui fond şi a creşterii cointeresării
salariaţilor la buna activitate a întreprin-j
derilor şi îndeplinirea sarcinilor' de plan.
Gospodărirea fondului de salarii trebuie
lăsată în mai mare măsură în răspunderea
directă a întreprinderilor. Planurile date de
ministere să stabilească numai fondul total
de salarii la dispoziţia întrep^ţpderii pentru
îndeplinirea producţiei planficate, precum şi
fondul de salarii _pye_nJtÎr_u.. munci!t1o_r_if..
Odată cu aceasta trebuie asigurată folosi-)
rea economicoasă a fondului de salarii. în
acest scop este necesară întărirea răşpuntţeriţ
personale a cadrelor conducătoare din eco­
nomie pentru respectarea disciplinei în (oloi
sirea fondului de salarii.
Minsterul Finanţelor, băncile precum şl
întregul lor aparat ap datoria să-şi îndrepte
mai mult atenţia spre problemele producţiei,
în vederea descoperirii şi mobilizări rezer­
velor interne ale întreprinderilor, să întă*
reas.că . conţrojul prin leu asupra economiei,
să pună capăt risipei în cheltuirea fondurilor
materiale şi băneşti, ¿să sezisezş la timp
şi sp ia masuri de înlătptarşijŞ lipsurilof
şi abuzurilor, să asigure încasarea la timp
a impozitelor şl a .celorlalte venituri alş
stalului.
2. Plenara C.G. al P..M.R. conşideţ-ă ne­
cesar s ă .s e aplice un regim de stpjctş ecoT
nom ii; este ,o datorie a tuturor orgaţielof'
de stat ,şi econpm|ce să lupte cu perseve­
renţă .pentru, economii de maţerii prime,
combustibil, energie electrică şi alte matei
riale, pentru măi mult simţ gospodăresc
în conducerea activităţii' economice şi ad­
ministrative.
3. Alinisterti! Finanţelor va trebui să ip
măsuri pentru creşterea importanţei bugetu­
lui oraşelor, raioanelor şi co.mupejor. In -şcesţ
scop, o mare pa^te din venitţţrjle întreprin­
derilor locale va fi trecută în bugetele sfa­
turilor populare pe teritoriul cărora se afla
aceste unităţi.
Fondurile de stat destinate construcţiilor
de locuinţe vor trebui reparjjzpţ.e îp- prin­
cipal sfaturilor populare regionale, care vpr
putea atrage şi fonduri particulare ale oa­
menilor muncii interesaţi1în co’nstrucţia de
locuinţe.
In scopul dezvoltării industriei locale, a
întreprinderilor comunale şi de prestări de
servicii, Banca de Sta/ t• va lărgi în 1957 ere*-
dilarea acestora. ■
Comitetelor executive gle sfaţurjlo.r popu­
lare, instituţiilor social-culturale li se vojr
în numerar pentru nevoile lor curente.
Pentru întărirea resurseloţ de producţie p
oraşelor, raioanelor şi comunelor este ne­
cesar ca morile, daracele, gaterele şi alte
unităţi economice să fie trecute în gospo­
dărirea directă a sfâturilor populare respec­ măsură înfăptuirea unei radicale îmbună­ carne, lapte, lînă, zarzavaturi pentru apro­
tive. Astfel va fi asigurată o conducere mai tăţiţi în activitatea cooperaţiei de consum. vizionarea populaţiei şi a industriei socia­
concretă a întreprinderilor şi - se vor mări
sursele de venituri proprii ale oraşelor şi
raioanelor. ... ,.
4. Ministerele pro.ducătogrg, şi pomitelele
executive ale sfaturilor populafe trebuie s i
asigure aprovizionarea ritmică şi la timp a
comerţului de stat şi cooperatist cu măiţ
furile cerute' de populaţie, s a " îmbunătă­
ţească repartizarea lor pe reţeaua comer­
ţului de stat şi cooperatist. Să se ia măsuri
economice corespunzătoare pentru a fa­
voriza tendinţele de micşorare a preţurilor
pe piaţa neorganizată şi să se combată
tendinţele speculative. V'
Trebuie asigurată îmbunătăţirea deser­
virii populaţiei de către comerţul de stat
şi cooperatist, găsite cele mai bune soluţii
pentru micşorarea cheltuielilor de circu­
laţie, pentru reducerea . stricăciunilor,- Tre­
buie larg folosit controlul obştesc pentru
a se pune capăt furturilor şi delapidărilor
şi a se combate neglijenţa ş i . incorectitu­
dinea din .partea unora fiintre lucrătorii
din comerţ. Trebuie luate măsuri severe
împotriva celor . ce aduc pagube avutului
obştesc.
5. fn cadrul măsurilor generale de ridi­
care a nivelului de trai al oamenilor mun- de importante ce revin gospodăriilor de stat cialiste în Republica Populară Roraîna.
DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 655
gpgjeaawBaggaagpg taawi«aggaEggg
întîmpinările cetăţenilor sînt rezo
'1 După ce au fost afişat» listele de alegători, în comuna Alinaş, 11 în Zlatha, iar restul
pe la sfaturile populare au început să se
perinde mii de cetăţeni. Cei trecuţi în liste, în alte comune şi sate. Toate întîn^inările
au plecat mulţumiţi, iar cei car? au fost omişi
iml a « au făcut întîmpinări. s-au referit la omisiuni din listele ^ 'a le g ă ­
i In raionul Alba, cetăţenii au făcut 71 de tori. yjffi
întîmpinările au fost rezolvaţe, către
sfatul popular în termenul de le-
întîmpinări — 44 în oraşul Alba-lulia, 5 gea electorală.'
pontribuţia cooperaţiei meşteşugăreşti la cole şi în întărirea sectorului socialist din ■JC
producerea în cantităţi sporite şi la preţuri agricultură, este necesar ca toate comitetele
Ieftine a felpţilglpr .produse cerute de popu- regionale şi raionale de partid să elaboreze fa
1fan fţiizea cşil .sc?ăo .sc ţa, e/ xxvtfiîntidA ă% aa ctMivMitf aa tf en aa eo li d/Ieo dA ne.­ ■ măs—u--r—i2 con—crete dJ e îmbunătăţire «a mmuunncciiii
iV-U ( La casa alegătorului
servire a cetăţenilor. de partid, sindicale şi de Ef.T.M. în aceste De cîtva timp clubul „Alexandru Sahia" organizat audiţii la radio şi fnfîlniri între
Trebuie lichidate fenomenele de biro­ unităţi. din.-oraşul ridunedoara, a început să fie şi tineri şi vîrstnici. De asemenea, responsabilul
m.ai populat. Zilnic vin cetăţeni !tineri şi casei alegătorului. AureJ Tegară, împreună
cratism în sistemul cooperaţiei m eşteşugă­ In vederea realizării^'ş^rcinilor ce revinţ : vîcstnitii să participe, la Intîlniigile..organizate cu tovarăşele Ana Juga şi V. Dragotescu
reşti, creîndu-se condiţii favorabile dezvol­ gospodăriilor agricple de 'stat, comitetele re-, de casa alegătorului, care a fost amenajată s-au îngrijit să facă popularizarea candi­
tării iniţiativei şî activităţii de sine stătă­ gionale P.M.R. trebuie să desemneze în datului Adalbert Laszlo, maistru principal la
toare a unităţilor cooperatiste. timpul apropiat activişti capabili, comba­ jîntr-u| nfa dyrin-c săli£le4',-\ 'club1ului.*'>AC*iVci s--a> \vro•r•bit - ' - ............... *- r- ţ r
tivi, cu bună pregătire politică, cu aptitudini tinerilor- despre alegerile d-in trecut şi de uzina cocso-chimică. să organizeze seri de
Cooperativele de producţie meşteşugă; organizatorice şi gospodăreşti ■pentru -condu­ întrebări şi răspunsuri pe marginea legii
rească ţreb u je^ l pot - ¡abţine rezultate pre-,
ţioase, furnizirid un sortiment bogat şl variat cerea muncii de partid în gostaturi. azi, despre realizările regimului. nostru (cu electorale etc.
de produse de larg consum. Ele trebuie să
depună eforturi continue pentru a reduce 5. Una dintre cele mai importante sarcini : ‘ exemple concrete din oraşul Hunedoara), s-au
care stau în prezent în faţa partidului nos-
cuiative,. . . v. - tcu, atît în legătură cu măsurile aprobate
Cooperativelor de producţie . meşteşugă­ cît şi în legătură cu preocuparea generală Ţăranii muncitori
rească trebuie să li se acorde ajutor sub a partidului pentru întărirea orînduirii demo-
formă de credite şl procurare de materii crat-populare şi dezvoltarea democraţiei so­ contractează cu statul yînzarea de I^pte
prime, precum şi deşeuri industriale. Sfa­ cialiste, este sarcina de îmbunătăţire a
turile populare, fiind direct interesate în activităţii sfaturilor populare. Ţăranii muncitori din comuna Băcia — tisface această nevoie a lor dacă noi ţăranii
dezvoltarea producţiei cooperativelor m eşte­ ,ca şi ceilalţi ţărani muncitori din saţelq re­ muncitori nu îi vindem lapte. De aceea eu
şugăreşti, trebuie să acorde acestora spri­ Măsurile care lărgesc atribuţiile şi posi­ giunii — au primit cu piuită satisfacţie ho- am contractat să livrez statului în primul
jin şi ajutor permanent. De asemenea eâte bilităţile economice ale sfaturilor populare tăririje-plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 de­ trimestru al acestui an peste 300 kg. laptş
necesar să se creeze condiţii pentru des­ trebuie să ducă' la dezvoltarea iniţiativei şi cembrie 1956). De la apariţia în presă şi de
făşurarea normală a activităţii meseriaşi­ răspunderii lor, la folosirea mai deplină a la difuzarea prip posturile de radio a dp- La fel ca Ioan Socaci au făcut mulţi alţi
lor. necooperativizaţi. ,.,dîndu-li-se posibili­ resurselor locale pentru dezvoltarea econo­ cuprentelor acestei1 plenare ‘au, trecut puţine ţărani muncitori din Băcia. Ei au încheiat
tatea de a contribui Ia sporirea producţiei mică a regiunii, oraşului, comunei, pentr.u -zile- In aceste zile însă, nurperoşi ţărani mun­
de larg consum şi la deservirea populaţiei. aprovizionarea oamenilor muncii. citori din Băcia s-au prezentat din proprie zilele trecute contracte pentru a vinde sta-'
iniţiativă la centrul de recepţionare a lapte­ tului mari canţităţi de lapte. Ţăranul murţeţ-
IV. ■ ■ ''! Plenara stabileşte că ţrebuie lărgită sfera tor Alexandru Halalai, a contractat . pentru
de preocupări a sesiuniloţ sfaturilor popu­ lui din comună pentru a contracta cu statul a vinde statului în trimestrul I a.c. 200 iţg.
of.<<•''. 'r r ■ ■• •f• lare, trebuie întărit controlul sfaturilor popu­
, 1. Pentru îndeplinirea hotărîrllor plenarei
întregul partid trebuie să depună eforturi lare asupra activităţii conijtetelor execu-, livrarea unor cantităţi însemnate de lapte. lapte, Petru Munteanu peste 100 kg., iar ţă­
serioase în direcţia îmbunătăţirii muncii po- tive şi a aparatului lor.-.Este necesară a- — Acum nu mai dăm cote de lapte, a ranca muncitoare Artezia Hălălai a contractat
litico-organizatorlce în mase şi mobilizării tragerea largă a comisiilor permanente şi spus ţăranul muncitor Ioan Socaci. Dar ştim
iniţiativei creatoare a maselor. a deputaţilor în munca de controlare a ac­ că muncitorii din rţiine, fabrici şi uzine au kg.400 laptp. Numărul ţăranilor muncitori
tivităţii secţiilor sfaturilor populare, în ela­ nevoie de lapte, iar statul nu va putea sa­
Comitetele regionale, raionale şî orăşe­ borarea şi înfăptuirea de hotărîri şi de mă­ care contractează yîozareg de. lap.te către stat
neşti, sprijinindu se pe un activ de partid suri cu caracter economic şi social-cultural.
creşte zi de zi.
larg, trebuie să îmbunătăţească munca de Comitetele executive ale sfaturilor popu­
conducere a activităţii economice, să repar­ lare trebuie să respecte principiul muncii şi
tizeze membrii de partid în locurile hotă-
rîtoare ale producţiei.
Organizaţiile ,de partid vor îndruma şi răspunderii colective, cţire implică totodată
sprijini comitetele sindicale pentru atrage­ stabilirea precisă a sarcinilor şi răspun­
rea, maselor dş oameni aimuncii la o cit derii personale a fiecărui membru al comi­ Veşti din raionul Haţeg
mai activă participare la dezbaterea pla­ tetelor executive.
nului de producţie, în aşa fel îneît defi­ (De la subredacţia noastră voluntară) Gi- materialele sportive asigurate, profesorii de
nitivarea lui să ş e facă ţinîndu-se seama 6. In cursul campaniei .de alegeri pentru nematograful „Popular" din Haţeg a orga­ educaţie fizică şi elevii din şcolile de 7 ani
de propunerile şi observaţiile valoroase ce Marea Adunare Naţională, organizaţiile de nizat un concurs de recenzii de filme. Cu îşi vor putea desfăşura în condiţiun' Vine
vor fi făcute de către muncitori, ingineri partid, înfăţişînd alegătorilor realizările ob­ acest prilej, comisia de concurs a atribuit activitatea sportivă.
şi tehnicieni. ţinute de popor, sub conducerea partidului, următoarele premii: Iov. Pavel Romanenco un
vorbind deschis poporului despre greutăţile aparat de radio, tov. Aristică Spătaru un 'k
Organizaţiile de partid din întreprinderi pe care le mai avem de înlăturat, trebuie aparat ’de fotografiat, tov. Ioan Cioară o ser­
trebuie să asigure buna organizare a dez­ să mobilizeze pe oamenii muncii pentru vietă. Au mai fost premiaţi tov. Rita Leb, La Măţeşti a fost terminată construcţia
baterii şi experimentării îmbunătăţirilor în lichidarea acestor greutăţi, pentru realizarea Herman Neumann, Constantin Guran şi Lau- unui pod nou, construit prin muncă volun­
sistemul de salarizare şi normare a muncii. de noi succese în construcţia economică şi ra Lăsconi. tară şi autpjmsunerş. Podul face legătura
Această acţiune trebuie, să ducă la un nou culturală, în ridicarea nivelului de trai. In între satşle Măţeşti şi Rîu Alb.
avînt /tail întrecerii •sŢotgcoiali,s•te, *l;a• exti'n. d?yeOreîai campania de alegeri, organizaţiile de partid Secţia raională de învăţămînt a distri­
experienţei muncitorilor avansaţi şi la ob şi organizaţiile de masă trebuie să facă larg buit şcolilor da 7 ani din raion, importante Cei mai harnici la construirea podului şu
.•ţinerea' d, e rezultate ib__u_n_e în înde_ptl:i„n!i_r_ea tu­ cunoscute maselor muncitoare atît politica cantităţi de material sportiv, maieuri, chiloţi fost comuniştii Sgrupilă Zăicănar şi Leontin
turor sarcinilor planului de producţie. internă a partidului şi guvernului, cît şi sport, schiuri, mingi de oină, mingi de volei Ohirea, precum şi ţăranii muncitori Anton
politica externă — politică de apărare a şi de fotbal, costume de gimnastică. Avînd Roşea, Gheorghe Anta şi alţii.
2. Călăuzindu-se după învăţătura lui Le- păcii şi a intereselor naţionale ale patriei
nîn că fără o astfel de temelie cum sînt noastre, de consolidare continuă a unităţii VASILE COCHECl v
sindicatele nu se poate înfăptui dictatura ţărilor socialiste, de dezvoltare a relaţiilor N1CU SBUCHEA
proletariatului, nu pot fi realizate funcţiile de pace cu toate popoarele. Plenara îşi ex­
staţulqi, organşle de partid au sarcina de primă convingerea că alegerile pentru Ma­ O nouă bază sportivă
a întări rolul sindicatelor în opera de con­ rea Adunare Naţională vor fi o nouă mani­
struire a economiei s.ocialisle, în rezolva­ festare a unităţii poporului nostru,, a tă­ Pentru a asigura echipelor de hochei par­ s-au evidenţiat tov. : Ion Dogarii, Constan­
rea problemelor activităţii întreprinderilor riei de nezdruncinat a alianţei între clasa ticipante la barajul categoriei B condiţii cît
în domeniul producţiei, folosirii mijloacelor muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi a mai bune de desfăşurarea jocurilor, C.C.F.S. tin Botez, Mircea Pienar, Romuluş şl Nicolae
iinanpiare, salarizării,, satisfacerii nevoilor frăţiei între poporul romîn şi naţionalită­ raional Sebeş, îndrumat de comitetul raional
social-culturale. Organele şi organizaţiile ţile conlocuitoare. P.M.R. şl sprijinit de comitetul executiv al Munteanu, Gheorghe Hăprian şi Vaier Mun­
de partid 'trebuie să ajute comitetele sindi­ sfatului popular raional, a luat iniţiativa tean.
cale să pregătească şi să folosească mai Plenara C.C. al P.M.R'. consideră de mare
biné consfătuirile de producţie şi alte forme importanţă îmbunătăţirea activităţii legisla­ amenajării unei baze sportive care cuprinde : Pentru păstrarea gheţel şi asigurarea unor
similare de- activitate în vederea descope­ tive a Marii Adunări Naţionale, dezbaterea un teren de hochei, un patinoar pentru copii
ririi şi înlăturării, cu activa participare a în sesiunile Marii Adunări Naţionale a pro­ condiţii bune şl spectatorilor, au fost con­
masei de muncitori, tehnicieni şi ingineri blemelor fundamentale ale politicii interne şi o pistă pentru patinaj viteză de 300 m. La
a deficienţelor în activitatea economică şi şi externe,, întărirea rolului comisiilor per­ struite 180 m. liniari mantinele înalte de 110
administrativă a întrşprjpderilpr, să anali­ manente în elaborarea legilor, prezentarea amenajarea acestei baze au fost prestate '■ <>■ .) *sh, < y U i T«
zeze şi şq aplice propunerile juste făcute regulată în faţa sesiunilor Marii Adunări cca. 2.000 pre de muncă voluntară în care
de munpitori, tehnicieni şţ ingineri în aces­ Naţionale a dărilor de seamă ale conducă­ cm. o tribună pentru 400 spectatori şi s-au
te consfătuiri.
luat măsuri ca jocurile să se poată disputa
Sindicatele trebuie să împletească aceste în nocturnă.
preocupări cu o muncă permanentă de mo­
M. RUGINESCU şl
G..H...E...O.. RGHEr. DOBR1LA
Universitate populară S. R. S. C.
bilizare ’ a maselor pentru îndeplinirea sar­ torilor diferitelor departamente şi interpelări Răspunzînd . dorinţei muncitorilor de la de tovarăşa Felicia Popescu, au fost prezenţi
cinilor de rplan, cu educarea comunistă a ale deputaţilor adresate acestora. Lupeni, de a putea acumula cunoştinţe cît numeroşi muncitori.
oamenilor muncii. mai bogate din toate domeniile de activitate,
*’ Filiala S.R.S.O. Deva a deschis la Lupeni Cursurile universităţii populare vor contri­
3. Organele şi organizaţiile de partid au cursurile unei universităţi populare. La prima bui la ridicarea nivelului de cunoştinţe a!
îndatorirea să lichideze în scurtă vreme Plenara este încredinţată că hotărârile sale conferinţă, cu tem a: „Universul“ susţinută celor ce le urmează.
deficienţele ce persistă în munca lor cu vor fi primite cu încredere şi bucurie de
tineretul, să. asigure conducerea politico- oamenii muncii, că ele vor da un nou avînt EMIL TETILEANU
ideologică şi un ajutor permanent organi muncii creatoare a muncitorilor în fabrici,
zaţiilor U.T.M., să se ocupe cu grijă şi uzine,’ mine, pe şantiere, în S.M.T.-uri, gos­ Cresc rîndurile pionierilor
căldură de viaţa şi problemele specifice ale podării de stat, a . ţăranilor pe ogoarele gos­
tineretului, de creşterea şi ediichrea lui, să podăriilor colective, cooperativelor de pro­ La majoritatea şcolilor din regiune se mul timp. Numai ia şcolile amintite din ra­
ridice rolul U.T.M.-ului în atragerea maselor ducţie, întovărăşirilor agricole, gospodăriilor manifestă o preocupare intensă pentru e- ionul Sebeş au fost primiţi într-o perioa­
de tineri de la oraşe şi sate la o partici­ individuale, a oamenilor de cultură în insti­ ducarea comunistă a tineretului. încadraţi dă relativ scurtă 80 de pionieri, iar la
pare activă în eforturile de sporire a pro­ tuţii de ştiinţă, învăţămînt şi de creaţie ar­ în rîndurile pionierilor, elevii cei mai buni şcolile din raionul Haţeg 20 pionieri.
ducţiei industriale şi agricole şi de ridicare tistică, pentru a spori necontenit bunurile ai şcolilor elementare desfăşoară o bogată
materiale şi culturale ale patriei noastre şi activitate instructivă şi pionierească. La La aceste şcoli există preocupare şi pen-
a n•iv'[ei*lulu'*i d-e ;trai. . / a îmbunătăţi, traiul poporului. şcolile din raioanele Sebeş şi Haţeg, prin­ tru ca pionierii ce au împlinit 14 ani şă
tre ca r e : Roşia de Secaş, Ohaba, Colibi, fie pregătiţi pentru a intra în rîndurile ute-
4. Desfiinţarea sistemului de cote trebuie Muncitorii din fabrici şi uzine, în frunte Secăşei, Tău; Rîu Alb, Ruşor şi Vaidei, iniştilor.
să ducă la o mobilizare şi mai mare a cu comuniştii, se vor strădui să ridice necon­ rîndurile pionierilor au crescut mult în ulti­
organelor de. partid şi a organizaţiilor să­ tenit producţia şi productivitatea muncii, să IONAŞ IULIAN şi C. VASILE
teşti ale partidului, la sporirea simţului lor reducă preţul de cost, să producă mărfuri mai
de răspundere pentru asigurarea cantită­ multe, mai bune, mai ieftine. IN ŞATDL
ţilor .de produse agro-alimentare necesare
Ţărănimea muncitoare, folosind sprijinul
fondului central al statului pe calea con­
tractărilor şi achiziţiilor. pe care i-1 dă statul democrat-popular şi Două echipe de teatru
aliata sa de nădejde — clasa muncitoare, va
De activijtateg..,organelor şi, organizaţii­ produce în cantităţi sporite grîu, porumb,
lor, de partjd ,va depinde în cea mai mare
Coşlariu — sat de ceferişti prin excelenţă. spectatorilorpiesa „Bărbatul fără opinci",
Cooperatiyele de consum vor putea să-şi în­ liste şi va ajuta statul în alcătuirea fon­ In ţară şi în regiune e cunoscut pentru că iar în ziua de 30 decembrie, pe ace,egşi
deplinească cu succes rolul mare pe care-1 dului central, vînzîndu-i surplusul de produ­ aici şxistş un nod de cale ferată şi un scenă, echipa celor mici a prezentat pieşa
au în valorificarea produselor agricole şi în se agricole în condiţii avantajoase atît pen­ triaj ai căror muncitori nu de puţine ori au „Fetiţa pădurii“. Ambele piese s-au bucurat
aprovizionarea satului cu produse indus­ tru ea cît şi pentru stat. primit titlul de fruntaşi pe ramură de pro­ de un meritat succes.
triale numai dacă ele se vor' sprijini în ducţie. Dar satul Coşlariu e cunoscut de cei
înţreaga lor muncă pe masa cooperatorilor, pe Hotărîrile plenarei de faţă vor cofişoliţla din jur şi pentru alte m otive: aici există Deşi cu unele deficienţe de organizare,
activa participare a acestora la activitatea şi mai mult unitatea oamenilor muncii în o vie activitate teatrală. Cele două echipe prima piesă „Bărbatul fără opinci“ şi-a a-
cooperaţiei, numai dacă se va respecta şi jurul partidului şi guvernului, hotărîrea lor de teatru care activează în cadrul căminu­ sigurat un succes incontestabil în faţa spec­
dezvolta 'democraţia cooperatistă şi se vor de a apăra şi dezvolta cuceririle revoluţio­ lui .cultural şi-au asigurat pşpularitatea şi tatorilor coşlăreni. Au fost interpretate cu
atrage masele de ' cooperatori la controlul a- nare ale poporului, scumpe întregului po­ simpatia nu numai în rîndurile ceferiştilor multă subtilitate şi sensibilitate artistică
supra activităţii unităţilor cooperatiste. por, de a demasca şi zdrobi orice uneltire din Coşlariu, ci chiar şi în satele din jur. în special rolurile Gheorghe de Titus Urieş,
a duşmanilor interni şi externi ai regimu­ Raluca deMaria Mesaroş, Alexandru de
Sarcina centrală a organizaţiilor de partid lui democrat-popular. r
săteşti este munca politică pentru dezvol­ ..Plenara îşi exprimă convingerea că or­
tarea şi consolidarea sectorului socialist al ganizaţiile de partid vor fi la înălţimea sar-, La concursul echipelor de teatru, organizat Liviu Indei, Aurica, de Aug.ustin D.obresc.u,
agriculturii, pentru sporirea continuă a pro­ cinilor de rgspundepe pe care le pun în baba Dochea de Maria Indei şi Chirilă Gur-
ducţiei .agricole. Trebuie larg răspîndită ex­ faţa lor hotărîrile acestei plenare, că toţi pe fază de comună, artiştii amatori din Coş­ duz de Ion Hente.
perienţa organizaţiilor de' partid care au membrii de partid, precum şi toţi. oamenii lariu s-au situat pe primele locuri.
obţinut bune rezultate în munca de coope­ muncii, de la oraşe şi sale, vor da înţreaga Cealaltă piesă, „Fetiţa pădurii“, pe lingă
rativizare a maselor de ţărani cu gospodărie lor aprobare hotărîrilor plenarei, privind E demn de subliniat faptul că cele două buna interpretare, decorul aranjat cu gust ar­
mică şi mijlocie, pe baza strictei respectări aceste hotărîri cg o nouă expresie a juste­ formaţii d,e teştru îşi desfăşoară activita­ tistic, a dat spectacolului frumuseţea co­
a liberului conşimţămînt, în munca de în­ ţei liniei politice a , .partidului, lirjie carp ex­ tea practică prin alternanţă: în timp ce respunzătoare.
tărire economico-organizatorică a gospodă­ primă necesităţile vitale ale dezvoltării e- una prezintă spectacole pe scenă, cealaltă
riilor colective, cooperativelor agricole de conomicorsociale .a ţării noastre,, interesele se pregăteşte pentru viitorul spectacol. Pro- In satul Coşlariu activitatea teatrală .95,te
«".edînd astfel, în satul Coşlariu, în perma­ vie, iar ceferiştii coşlăreni o sprijină prin-
producţie şi întovărăşirilor . clasei muncitoare şi ale întregului popor ro­ nenţă există activitate teatrală. tr-o largă participare la spectacole, ia pro­
Ţinîrid seama de sarcinile mari şi deosebit mîn, chezăşuiO-d succesul.- construcţiei ' so­ In ziua de 25 decembrie, spre exemplu, gramul viitor artiştii amatpri din Coşlariu
echipa celor maturi a prezentat în faţa au două piese pe tema alegerilor.