Page 5 - 1957-01

Sä luptăm pentru
îndeplinirea ritmică a
planului pe anul 1957
Oamenii muncii din întreprinderi­
le regiuijii noastre au încheiat a-
nul 1956 cu un bilanţ bogat. Nu­
meroase întreprinderi şi-au înde-
‘ plinit sarcinile anuale de plan cu
mult înainte de termen. In felul a-
cesta oamenii muncii din regiunea
noastră şi-au dovedit hotărîrea ne­
strămutată de a lupta pentru în­
făptuirea politicii partidului nostru.
In întreprinderile din regiunea
noastră a început bătălia pentru
îndeplinirea cu succes a sarcinilor
de plan pe anul 1957, an în care In­
dustria noastră va trebui să ob­
ţină o îmbunătăţire generală a in­
dicilor activităţii economice, în ve­
derea ridicării ei la nivelul sarci­
nilor sporite ce-i revin.
Principalele sarcini care se cer
realizate şl de care depinde îndepli­
nirea planului pe 1957 s în t : folo­
sirea deplină a capacităţii produc­
ţiei, asigurarea condiţiilor pentru o
activitate uniformă şi ritmică, intro­
ducerea cu fermitate a teţhnicli noi
şi perfecţionarea necontenită a or­
ganizării producţiei.
O mare atenţie trebuie acordată
defecării şi prelucrării cifrelor de
plan pentru ca ele să fie cunoscute
de fiecare muncitor, inginer şi teh­
nician, elaborării planurilor de mă­
suri tehnico-organizatorice care să
asigure înfăptuirea sarcinilor de
plan in fiecare compartiment, or­
ganizării întrecerii socialiste pe ba­
ză de obiective concrete şi creării
condiţiilor cva angajamentele luate
de muncitori să poată fi traduse în
fapte.
Pentru a se asigura îndeplinirea
ritmică a planului sînt necesare o
justă planificare şl o bună organi­
zare tehnico-materială a fiecărei în­
treprinderi, secţii, sector şi a fie­
cărui Ioc de muncă în parte. Per­
fecţionarea organizării producţiei
trebuie să stea de asemenea în cen­
trul atenţiei conducerilor întreprin­
derilor, secţiilor, cadrelor tehnice,
maiştrilor, care trebuie să acorde
un interes deosebit ridicării conti­
nue a organizării producţiei Ia ni­
velul dezvoltării tehnice.
încă de la început trebuie să se
acorde o importanţă deosebită pre­
gătirii minuţioase a fabricaţiei, or­
ganizării temeinice a sistemului de
reparaţii şi întreţinere a utilajului,
organizării controlului tehnic pe faze
şi operaţii, îmbunătăţirii activităţii
dispecerilor.
In cel 8 ani de economie planifi­
cată, Întreprinderile noastre au acu­
mulat o bogată experienţă tehni­
că şi organizatorică, s-au maturi­
zat din punct de vedere economic.
Ele au devenit capabile a face faţă
unor sarcini mai mari şi mai com­
plexe. Trebuie însă folosite toate po­
sibilităţile de care dispun.
însufleţite de dorinţa patriotică
de a-şi aduce contribuţia Ia dez­
voltarea economiei naţionale, la ri­
dicarea bunăstării poporului, Ia tra­
ducerea în viaţă a politicii parti­
dului, colectivele întreprinderilor din ticolul întitulat „La Casa alegătoru­
regiunea noastră vor lupta cu pu­
teri sporite pentru îndeplinirea îna­
inte de termen a planului pe anul
1957.
VEŞTI DIN HUNEDOARA
Pentro sănătatea oamenilor muncii
In oraşul Hunedoara urmează să
fie dat în curînd în folosinţă noul
spital de boli contagioase, care se
înalţă la poalele dealului Chizîd.
Noul spital, prin forma sa arhitectu­
rală cît şi al confortului pe care-1
oferă, se poate numără printre spi­
talele cele mal moderne din ţara
noastră. El este prevăzut cu un nu­
măr de 75 paturi, adică cîte unul
sau dquă paturi de fiecare sai^n, o
sală de operaţie, baie la fiecare 2
saloane, spălătorie şi încălzire cen-
Ajutor social
In anii puterii populare, în raio­
nul Hunedoara au fost repartizate
mari sume pentru fondul social. Nu­
mai în luna decembrie a anului 1956,
secţia prevederi sociale < a raionului
Hunedoara a plătit 5.600 lei ajutor
social familiilor unor tineri militari
în lermen. De asemenea s-a mal
plătii ajutor familial de stat în su­
mă de 70.075 lei celor 174 benefi­
ciari familişti şi mame singure. Tot
!n această perioadă a fost conferită
medalia „Mamă eroină” ţărăncii
muncitoare Sănica Preda pentru cel
2.Q00J00 lei prime de vechime
Primele de vechime — expresie a
preţuirii deosebite de care se bu­
cură muncitorii mineri din ţara noas­
tră, vin să recompenseze pe mun­
citorii din mine pentru anii lucraţi
in subteran.
Asemenea prime de vechime s-au
plătit şi minerilor, tehnicienilor şi
Muncă rodnică
Tinerii de la G.A.S. Mintia, pe lin­
gă sarcinile de producţie ce le au,
întreprind şi diferite acţiuni de inte­
res obştesc. Discutînd în una din a-
dunările generale despre înfrumuse­
ţarea gospodăriei, utemiştiî au luat
hollrîrea ca prin muncă voluntară să
Anul IX. Nr. 654
Regiunea noastră se pregăteşte
S-au afişat
listele de alegători
Zilele acestea s-au afişat copii de
pe listele de alegători. Pentru a veri­
fica dacă au fost înscrişi în liste, nu­
meroşi cetăţeni vizitează centrele de
afişare.
Ieri, la centrul 'de afişare a liste­
lor de alegători din Deva (sfatul
popular orăşenesc) s-au prezentat nu­
meroşi cetăţeni spre a verifica dacă
au fost înscrişi în liste. Printre a-
ceştia se aflau tov. Nicolae Popa,
Kiss Adalbert, Traían Vasiu, Lucre-
ţia Noviţă, Emilia Sofron, Maria
Sofron şl alţii.
Difuzarea materialului
electoral
Pentru a sprijini alegerile de de­
putaţi în Marea Adunare Naţională.
Consiliul raional F.D.P. Brad, a luat
o serie de măsuri în ceea ce pri­
veşte munca de agitaţie vizuală.
Astfel, materialul electoral care cu­
prinde diferite articole din Consti­
tuţie şi lozinci menite să populari­
zeze realizări ale regimului de de­
mocraţie populară, a fost deja di­
fuzat în toate satele şi comunele ra­
ionului.
In localităţile mai importante din
raion, cum sînt Gurabarza, Baia de
Criş, Vaţa, Ţebea şi altele, s-au luat
măsuri pentru confecţionarea de pa­
nouri şi lozinci care să popularizeze
realizările regimului democrat-popu­
lar şi să cheme pe alegători la în­
făptuirea unor noî realizări şl mai
importante.
In ajutorul agitatorilor
Zilele acestea, a apărut „Carnetul
agitatorului“ nr. 5 editat de Comite­
tul regional de partid.
Carnetul cuprinde o serie de mate­
riale Interesante, menite să ajute la
desfăşurarea în bune condiţiunî a
muncii de agitaţie în campania elec­
torală.
In carnet, printre altele, poate fi
citit articolul in titu lat: „Organizarea
şi desfăşurarea unei intense munci
politice în campania electorală — sar­
cină de mare răspundere“ ; diferite re­
portaje şi scrisori privind munca a-
gitatorilor în campania electorală; ar­
lui din Sebeş". Rubrica „In ajutorul
agitatorului" cuprinde numeroase ci­
fre şi fapte din realizările înfăptuite
de regimul nostru tn regiunea Hu­
nedoara.
trală. De asemenea, spitalul este în ­
zestrat cu toată aparatura medicală
necesară. La construcţia acestui spi­
tal, s-au prevăzut o serie de circuite
care au ca scop prevenirea infectării
sau suprainfectării bolnavului şi
personalului sanitar, precum şi mij­
loace moderne de dezinfecţie. Pen­
tru o cît mai bună funcţionare a
spitalului de boli contagioase, servi­
ciul sanitar va fi deservit de un nu­
măr corespunzător de medici, su-
rorf, infirmiere etc.
de-al zecelea copil, iar tovarăşelor
Alexandrina Oprişa, ' mamă a nouă
copii, şi Maria Popa, mamă a opt
copii, le-a fost conferită medalia „Glo­
rie maternă" clasa I-a.
In anul 1956 secţia prevederi so­
ciale a trimis la staţiunile balneo­
climaterice pentru a urma diferite
tratamente medicale un număr de 22
pensionari. Printre aceştia se aflau
şi Andrei Iacob, Ioachim Zlătior. An-,
ton Lup etc.
GH. MARIN
corespondent
inginerilor întreprinderii miniere
Barza, raionul Brad, întreprindere
minieră fruntaşă din regiunea noas­
tră, care şi-a realizat planul anual
pe 1956 cu m ult înainte de termen.
Suma totală a primelor de vechi­
me plătite la această întreprindere
minieră se ridică la 2.000.000 lei.
astupe gropile din curtea şi jurul gos­
podăriei. De asemenea, toi prin mun­
că voluntară a fost amenajat un club
al tineretului. Dintre utemişti s-au
remarcat tov. Victoria Ferchean, So­
fia Vhvi. Florea Jurj şi Paraschiv
Olaru ADRIAN CAŞCLEA
corespondent
Hotărîrile partidului — puternic
inqfeold în muncă
Adunarea activului regional de partid
Duminică 6 ianuarie 1957 4 pagini 2 0 bani In ziua de 4 ianuarie a.c. a avut Un accent deosebit în cadrul dis­
loc adunarea activului regional de cuţiilor a fost pus pe munca sfatu­
de alegeri partid Hunedoara, unde s-a dezbătut rilor populare, pe necesitatea îmbu­
hotărîrea plenarei din 27-29 decem­ nătăţirii activităţii acestora, astfel
In aceste zile, în oraşele şl satele regiunii noastre se fac Intense Artiştii amatori brie 1956, a C.C. ai P.M.R. Partici­ incit sfaturile populare să-şi îndepli­
pregătiri în vederea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională. se pregătesc de alegeri panţii Ia discuţii au subliniat impor­ nească cu adevărat rolul lor de or­
tanţa măsurilor elaborate de plenară, gane locale aie puterii de stat.
însufleţiţi de hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie Echipele de teatru şi de dans, or­ făptui că toate acestea fac parte din
1956, oamenii muncii depun eforturi sporite pentru a obţine zi de zi suc­ programul partidului şi guvernului de Mulţi vorbitori au arătat neces'ta-
cese cît mai grăitoare în producţie, penlrti a întîmpina alegerile de Ia chestra de m andoline şl corul că- creştere continuă a nivelului de trai tea lărgirii şi consolidării sectorului
3 februarie cu realizări în toate domeniile de activitate. al celor ce muncesc. Ei au făcut pro­ socialist din agricultură astfel ca
minuiLuii cultural din Etobra se p re­ puneri preţioase pentru îmbunătăţi­ acest sector. în cel mai scurt timp,
Primele succese în anul 1957 rea muncii de viitor în toate dome­ să devină principala sursă de apro­
- ----------------- --- >-------------------- T------------- ------ ——■ gătesc intens în vederea alegerilor niile de activitate şi mai cu seamă vizionare a industriei alimentare cu
in acele ramuri care sînt hotăriţoan» materii prime şi a oamenilor muncii
6 şarje rapide la un singur cuptor de deputaţi pentru Marea Adunare pentru asigurarea unei vieţi îmbel­ de la oraşe cu produse agroalimen-
şugate. tare. Din discuţiile purtate a reieşit
1 ianuarie 1957, dimineaţa. Pe au plecat spre case. Pe platformă N aţională ce vor avea loc' la 3 fe ­ că avem posibilităţi reale In această
* poarta Combinatului siderurgic au rămas cei din brigada lui Pe­ Printre problemele principale dez­ direcţie; vom putea lichida cu ră­
Hunedoara intră prim-topitorul Ale­ trovici. bruarie. bătute în adunare au fost dezvolta­ niînereţ in urmă a agriculturii faţă
xandru Petrovici cu ortacii săi Lu­ rea producţiei siderurgice, extractive, de industrie şi se va putea obţine un
cian Pancu şi Constantin Mocanu. — Şi-acum atenţie la repararea Oorul căminului, dirijat de tov. transporturi, construcţii, agricole şi avint general al producţiei în regi­
Se îndreaptă spre oţelăria Martin, vetrei, să dăm oţel de calitate cît Tralan Şudea, pe Ungă alte cîntece, lichidarea tuturor lipsurilor care fa ­ une. O atenţie deosebită s-a acordat
unde, împreună cu ceilalţi topitori mai bună, a spus prim topitorul Pe­ a în cepu t să în v eţe cântecele ,3 a* îmbunătăţirii esenţiale a muncii în
ai brigăzii, vor lua în primire cup­ trovici la vot“, „Piatrded iu bite“ şi un „Pot­ nează buna desfăşurare a munci* în
torul nr. 4 de la prim topitorul puriu de cîntece naţionale" pe opt aceste sectoare de activitate. Vorbi­ cooperaţie, luarea unor măsuri prac­
Aurel Stanciu. Brigada acestuia a Şi munca a început cu avint. voci. Orchestra, echipa de dansuri torii au combătut cu tărie manifestă­
elaborat prim a şarjă din 1957. tice şi imediate care să facă din
...Au trecut trei zile. Echipele con­ şi echipa d e teatru, siulb îndrum area rile de birocratism, tărăgăneala, mun­ cooperaţie o adevărată organizaţie
— La m ulţi ani, tovarăşii duse de prim topitorii Aurel Stan­ ca de mîntuială, precum şi lipsa de
— La mulţi ani I ciu, Alexandru Petrovici şi Gheor- profesorilor Leonid Biamicov, Elena de masă, a şcoală de educaţie pen­
Oamenii şi-au strins mîinile, apoi ghe Chihaia de la cuptorul nr. 4 au simţ de răspundere din întreprinde­
au discutat despre prima şarjă din Ghimpei şi Odtavian Giurgiu, pre­ rile respective. tru ţărănimea muncitoare.
1957. Membrii brigăzii lui Stanciu elaborat deja 6 şarje rapide. Se
gătesc de asemenea un bogat pro­ Contribufia noastră la o mai buna
pare că de pe acum, ei s-au situat gram. Soţii Iacob şi Daria Fîrîu, aprovizionare a oamenilor muncii
Ioan Nedelcovici, Elisabeta Oiutina,
în fruntea întreceriii Mileaiti Popovici, Ioan Mariş, Vasile Hotărîrile adoptate de recenta ple­ rii vom construi un bloc de locuinţe
Popa, Iov Balint şi ceilalţi membri nară a C.C. al P.M.R., prevăd o se­ pentru muncitori.
La cel mai mare furnal rie de măsuri care au drept scop
ai formaţiunilor căminului cultural, îmbunătăţirea nivelului de trai al oa­ De asemenea, se vor face mal mul­
C ind sirena anunţa începerea pri­ losul de oţel în anul 1957. se pregătesc cu perseverenţă, repe­ menilor muncii, îmbunătăţirea siste­ te lucrări în domeniul midi mecani­
mului schimb de zi din anul A urmat elaborarea şarjei. Şuvoiul tând zi d e zi scenele, figurile de mului de salarizare, de premiere, zări care să contribuie la uşurarea e-
1957, membrii brigăzii a 3-a, con­ dans ori m elodiile cîntecelor, pen- lărgirea atribuţiilor şi drepturilor forturiîor depuse de muncitori, prin­
dusă de prim-furnalistul Sîmion Jur- de fontă se scurgea nestăvilit spre truca în ziua alegerilor, la secţiile conducerilor întreprinderilor şi altele. tre egre un bătător mecanic pentru
ca, luaseră deja în primire furnalul oalele care-1 înghiţeau cu lăcomie. de votare să 'prezinte un program untură, o macara electrică pentru ri­
nr. 5 de la Combinatul siderurgic De remarcat că pînă la sfîrşitul bogat. ‘Pentru a răspunde prin fapte grijii dicat coşurile cu conserve, hote pent
Hunedoara. începuseră pregătirile schimbului, brigada iui Sirnion Jurca pe care ne-o poartă partidul, colec­ tru eliminarea aburilor din secţii etc.
pentru o nouă descărcare. Era des­ a mai descărcat de două ori furna­ La „Casa alegătorului“ tivul întreprinderii noastre, îşi pro­
cărcarea restantă de la schimbul lui lul. Fireşte, in fruntea întrecerii, se pune, în scopul măririi producţiei, Toate acestea vor duce fără îndo­
Costea care golise de două ori, co­ află brigada prim furnalistului Si- După ce a predat catalogul clasei Îmbunătăţirii calităţii produselor şi ială Ia o creştere simţitoare a pro­
mion Jurca. la cancelarie, profesorul Vasile Cos- lărgirii sortimentelor, să termine ducţiei de preparate de carne şi con­
tin de la Şcoala medie din oraşul serve de carne, asigurîndu-se astfel
Brad, care este şi agitator, a por­ construirea unei secţii noi pentru ste­ o mai bună aprovizionare cu aceste
nit spre „Casa alegătorului". produse a oamenilor mundi din re­
rilizat conserve, o secţie pentru spe­ giunea noastră.
In drum s-a întîlnit cu tov. Petre
Iancu, iar la „Casa alegătorului" a cialităţi de preparate de carne şl o FRANCISC RAPOLTI
mai găsit pe Florian Popa, Avram directorul Fabricii I.A.R.T.
Borza, Nicolae Giorgean, Nicolae hală pentru spălarea tăvilor şi a > Deva
Iancu şi alţii, care discutau despre
activitatea tovarăşului Petre Lupu, grandurilor. Din fondul întreprinde­
candidatul lor pentru circumscripţia
electorală nr. 14 Brad. Cu timpul, Am primit cu bucurie masurile luate de partid
discuţiile s-au înteţit. Printre alte
Convorbire felefonică probleme, tovarăşul Petru Oprea a Am ascultat la radio şi am citit perativele vor fi mai bine aprovizio­
cerut agitatorului să-l lămurească în ziare Raportul tovarăşului Gh. nate, iar noi ţăranii muncitori ne
Tn dimineaţa zilei de 4 ianuarie torul I A şi-a întrecut sarcinile de cum îşi va exercita el dreptul de Gheorghiu-Dej ia plenara C. C. ai vom putea valorifica surplusul de
1957, telefonul redacţiei a su ­ plan cu 2%, iar sectorul III a vot, deoarece în ziua alegerilor va P.M.R. In special m-am oprit asu­ produse prin achiziţii şi contractări,
fi plecat din localitate. pra capitolului în care se vorbeşte in condiţii avantajoase. Am dat tn
nat prelung. extras în plus 20 tone de cărbune. despre desfiinţarea sistemului colec­ trecut cotele la colectare pentru că
— Vă caută la telefon Lupeniul 1 Prima zi de lucru — primele suc­ Agitatorul a scos din buzunar Le­ tărilor. Am desprins de aici, mai ales am înţeles că era nevoie de ele. A-
gea nr 9 şi i-a citit, articolul 24 faptul că, în anul acesta, noi, ţăra­ cum, partidul a socotit că se poate
a anunţat centralista. cese. care prevede că cei care sînt plecaţi nii muncitori, avem datoria să mun­ trece de la sistemu.l de cote obliga­
In convorbirea care a avut loc In mod deosebit s-au evidenţiat din localitate, trebuie să se prezinte cim mai bine şi mai chibzuit pă- torii la sistemul de contractări şl a-
comitetului executiv al sfatului popu­ mînltil pentru a obţine recolte şi mal chiziţii. Măsura partidului a fost pri­
şeful serviciului planificării de la brigăzile conduse de minerii Ioan lar pentru a primi o adeverinţă ca­ bogate. Aceasta, cum e şi firesc, ne mită cu bucurie de ţăranii munci­
mina Lupeni ne-a comunicat că în Cotroază şi Alexandru Foszto din re să-i dea dreptul de a vota în lo­ va da putinţa să contractăm şi să tori din satul nostru şi sîntem hotă-
prima zi de lucru din anul 1957 — sectorul I A şi cele conduse de Ro­ calitatea în care se găseşte în mod valorificăm prin cooperativă canti­ rlţi să muncim cu toate forţele noa­
3 ianuarie — sectoarele I A şi III man Jurca şi Mihai V/olf din sec­ temporar în ziua alegerilor. tăţi mai mari de cereale, cartofi şl stre pentru a realiza recolte sporite,
şi-au depăşit sarcinile de p la n : sec­ torul III. lapte decit in anul care a trecut. din care să putem vinde statului la
Totodată, agitatorul Vasile Costin achiziţii şi contractări cantităţi cit
61 fone de fonfă în plus a lămurit celor prezenţi modul cum înlocuirea sistemului cotelor obli­ mai mari, contribuind prin aceasta
trebuie interpretat articolul 22 din gatorii de grîu, porumb, secară, tioa- la dezvoltarea agriculturii noastre, la
Echipele de furnaiişti de la Călan uzinei „Vicloria“-CălaH a dai în a- legea electorală privind omisiunile rea-soarelui. cartofi, lapte prin dez­ fă *rirea unei vieţi îmbelşugate a po­
conduse de Iosif Bîrlea şi Gheor- ceste zile de întrecere cu 61 tone sau greşelile din listele de alegători. voltarea contractărilor şl achiziţiilor porului.
ghe Bîra şi-au depăşit planul în pri­ fontă mai mult decît prevedeau sar­ ne dă posibilitate să aprovizionăm
mele 3 zile din acest an cu 17 şi res­ cinile de producţie. Apoi, Avram Borza a propus ce­ mai bine oamenii muncii de la oraşe IOAN LUPU
pectiv 15 la sută. Sectorul furnale al lor prezenţi să audieze împreună e- ţăran întovărăşit
E. HUMMEL misiunea „Jurnalul radio“. Audiind şi sale. din satul Bîrcea Mare
corespondent această emisiune ei au făcut cunoş­ In urma recentelor hotăriri, coo­
tinţă cu o serie de realizări obţinute
Din prima zi cu planul depăşit în cinstea alegerilor de la 3 fe­ Spre noi realizări în producţie
bruarie.
H otărîţi să răspundă prin fapte grijii partidului pentru îmbunătăţirea Partidul nostru a iniţiat noi mă­ punct din raport, salutat cu bucurie
continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, minerii, tehnicienii suri menite să ducă la ridicarea ni­ de muncitori, este acela că salariul
şi inginerii exploatării carbonifere Petrlia au intrat în primul şut din velului de trai ai poporului muncilor. tarifar va prezenta partea cea mai
noul an hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile de plan. mare din cîşlig. Aceste măsuri, ca şi
In raportul prezentat Ia plenara justa apreciere a normelor vor duce
Datorită unei mai bune organizări a muncii în sectoare şi abataje, C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie la creşterea cîşligurilor muncitorilor.
cît şl elanului cu care au muncit, minerii petriieni au reuşit să reali­ 1956 se arată că prin îmbunătăţirea
zeze planul de producţie pe întreaga mină, în prima zi de lucru din a- sistemului de salarizare cîştlgurile Este de datoria noastră a munci­
cesi an, în proporţie de 103 Ia sută. medii vor creşte în cursul acestui an torilor să sprijinim aceste măsuri
cu 15 Ia sută, In unele întreprinderi luate de partid. Fiecare muncitor la
ajungind plnă la 25 la sută. Un alt locul său de muncă să se străduia­
scă să dea produse cit mai multe şi
de calitate cît mai bună. In ceea ce
Grija faţa de copiii celor ce muncesc ne priveşte pe noi, muncitorii uzinei
cocsochimice, vom lupta ca în acest
an să dăm mai mult cocs furnalelor.
Muncitori ca Adalbert Laszlo, mais­
tru la această uzină şl alţii, care au
făcut inovaţii preţioase vor căuta să
descopere noi resurse de mărire a
Statul nostru democrat-popular lului unificat din oraşul Deva, luîn- producţiei, să inventeze noi dispozi­
acordă o grijă deosebită copiilor ce­ du-şi rămas bun de la tînăra mamă tive şl mecanisme cu care să mărea­
lor ce muncesc. In anii puterii scă capacitatea bateriilpr.
populare s-au creat sute de cămine Elena Bozan pe care a îngrijit-o.
ăe zi, unde mamele îşi lasă cu în­ Numărul naşterilor la maternitatea Aşa vom lupta noi cocsarii din
credere copiii, grădiniţe de copii, din Deva se ridică la 3.329. STIN­ Hunedoara pentru a sprijini măsuri­
m aternităţi şi case de naştere, spi­ le luate de partid, pentru a ne face
tale de copii etc. GĂ : Intr-o sală călduroasă a că­
minului de zi din oraşul Deva, copiii o viaţă tot mai înfloritoare.
Fotografiile de mai jos ne înfă­
ţişează trei aspecte ale grijii regi­ oamenilor muncii se joacă, ascultă ERNEST VALENŢCHI
mului nostru faţă de copii celor ce basme şi se întrec să răspundă a- Iăcătuş-mecanic Ia Uzina coc-
muncesc. IN MEDALION : Ani tunci cind educatoarea le puxr. vre-o
Baach. soră la maternitatea spita­ întrebare. DP^EAPTA : La căminul sochlmică Hunedoara
de zi din oraşul Sebeş, fotograful
nostru a surprins un aspect din Ţăranii muncitori
timpul mesei. sprijină cu căldură
noile masuri de sporire
a producţiei agricole
Hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R.
din 27-29 decembrie 1956 au stîrnit
un deosebit interes în rîndurile ţă­
ranilor muncitori din satele regiunii
noastre.
Intr-o discuţie pe care au avut-o
recent cu tovarăşul Teofil Peireanu,
ţăranii muncitori Ştefan Bretoi. Ale­
xandru Bălan, Gavrilă Crişan, Cor­
nel Fostoc şi Ioan Munteanu din co­
muna Teiuş, au arătat că noua ho­
tărâre a partidului le-a dat un nou
imbold în munca de ridicare necon­
tenită a producţiei agricole.
„Vom munci astfel — au spus :i
— încit să culegem d.e pe pămint
rod dublu, iar din prisosul nostru să
putem vinde statului la achiziţii, can­
tităţi cit mai mar: de grîu, porumb
şi alte produse agricole.
j