Page 6 - 1957-01

Pag: 2
Organizaţiile de bază din oadrui I. F. E. T.
trebuie să muncească cu mai multă răspundere !
Regiunşa Hunedoara, prin aşezarea
sa geografică, cuprinde pe lingă alte
bogăţii naturale şi imense întinderi
de păduri care în anii regimului de
democraţie populară s-au bucurat de
"ieri{ie_ deosebită. In anii puterii popu­
lare, în regiunea noastră s-au plantat
milioane de puieţi, s-au luat măsuri
de defrişare şi curăţire a pădurilor,
iar în locurile unde s-au putut crea
condiţii optime de muncă şi de viaţă
muncitorilor forestieri s-a început ex­
ploatarea pădurilor după cele mai mo­
derne metode.
Din viaţa şi munca forestierilor din Sebeş
Ca în fiecare întreprindere şi la
I,F.E.T. Sebeş, au fost obţinute rea­
lizări importante în lupta pentru în­
deplinirea sarcinilor de plan şi îm­
bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale
muncitorilor forestieri.
Faptul că planul anual de produc­
ţie în linele sectoare a fost îndepli­
nit încă din luna octombrie, iar pla­
nul producţiei globale la data de 31
noiembrie era îndeplinit în proporţie
Unde e activitatea organizaţiei de bază ?
La această întrebare nimeni nu
poate da un răspuns. Tovarăşii de la
comitetul raional de partid, cînd au
fost întrebaţi au spus că înainte s-a
făcut ceva, dar că în ultimul timp...
Da fapt aceasta e şi realitatea pe te­
ren.
Dată pornim de la faptul că încă
din luna octombrie organizaţia de
bază nu are un plan de muncă, dacă
timp de:m al multe luni biroul orga­
nizaţiei de bază (secretar tov. Nicplae
Moga), nu a ţinut nici o adunare
generală, este lesne de înţeles ce ţel
de activitate desfăşoară organizaţia
de bază în cadrul întreprinderii.
Semnificativ este şi faptul că deşi
în cadrul I.F.E.T. Sebeş lucrează un
număr însemnat de tineri, totuşi nu
ejiistă organizaţie de bază U.T.M. în
cadrul căreia tineretul să-şi poată a-
duce aportul Ia bunul mers al pro­
ducţiei. De aici se desprinde şi ex­
plicaţia de ce în cursul acestui an
nu au fost primiţi în rîndul candida­
ţilor de partid decît trei tovarăşi.
Biroul organizaţiei de bază moti­
vează toate acestea prin faptul
că membrii de partid sînt mai mult
plecaţi în sectoare, că e greu de ţi­
nut şedinţe etc. Dar şi aceste afir­
maţii sînt fără temei. Dacă ar fi
existat o preocupare din partea co­
muniştilor din organizaţia de bază
I.F.E.T. pentru înlăturarea neajun­
surilor ce se manifestă la unele ex­
ploatări. dacă s-ar fi ocupat de felul
cum sînt aprovizionaţi muncitorii cu
alimente, haine de protecţie etc.. or-
ganizaţia de baza ar fi tras conclu­
zia necesară şi ar fi putut recomanda
Una pe hîrtie, alta în realitate
Spre deosebire de organizaţia de
bază de la I.F.E.T. Sebeş, organiza­
ţia de bază de la I.F.E.T. Petroşani,
are un plan de muncă în care sînt
prevăzute sarcini concrete, repartizate
pe membrii de partid, cu date fixe
pină la care acestea vor trebui duse
la îndeplinire etc. Rău este însă că
ele sînt doar pe hîrtie şi că orga­
nizaţia de bază nu se preocupă să le
traducă în viaţă. Aşa de pildă, în pla­
nul de muncă al organizaţiei de ba­
ză este prevăzut a se analiza felul
Măsuri agrotehnice ce trebuie aplicate
______în timpul iernii
Mai mult de o treime din perioada
de vegetaţie, culturile de toamnă o
petrec iarna. Cu toate însuşirile aces­
tor culturi de a rezista condiţiilor
grele de iarnă, totuşi sub influenţa
factorilor nefavorabili din timpul ier­
nii, un număr însemnat de plante
pier. Aceasta duce la scăderea pro­
ducţiei sau chiar Ja compromiterea ei.
In vederea preîntîmpinării acestor
pagube şi pentru crearea tuturor con­
diţiilor ca semănăturile de toamnă să
iasă din iarnă viguroase şi sănătoa­
se, ştiinţa agricolă recomandă o se­
rie de lucrări tehnice ce trebuie exe­
cutate neapărat în timpul iernii. A-
pljcarea măsurilor agrotehnice de iar­
nă impune schimbări însemnate în
calendarul muncilor agricole. Zilele
de iarnă devin zile efective de lucru,
zile preţioase pentru realizarea unor
producţii ridicate şi de calitate. Afir­
maţia că perioada de iarnă este o
perio.adă moartă pentru agricultură e
complect greşită şi dăunătoare şi de
aceea trebuie combătută cu tărie.
Sfaturile populare şi organele agri­
cole locale au datoria să se preocupe
insistent de aplicarea măsurilor a-
grotehnice în . timpul iernii.
* pămînt, deoarece aceasta lipseşte
Asfixierea culturilor sub gheaţă şi
sub apă, degerarea, dezrădăcinarea
(dezcălţarea), epuizarea sub un strat
gros de zăpadă, sînt principalele cau­
ze cape provoacă pieirea sau predis-
pyn la pieirea culturilor de toamnă
în timpul iernii. Crusta de gheaţă
formată deasupra pămîntului şi per-
sistarea ei provoacă asfixierea (înă­
buşirea) plantelor. Pentru a împiedica
moartea lor se recomandă distrugerea
ramă
VIAŢA DE PARTID
Toate acestea au atras la lucru mii
de oameni ai muncii din satele de
munte, care luptă pentru a asigura
industriei lemnului şi marilor cons­
trucţii materialul necesar.
Acolo, în creierul munţilor, munci­
torii forestieri, în ciuda greutăţilor în ţată, nu-şî trăieşte viaţa, lucru pe
ce priveşte cazarea, transportul, ilu­
minatul etc. au asigurate condiţii op­
time de muncă şi viaţă. Zeci de ba-
racamente confortabile, iluminate de
grupuri electrogene, colţuri roşii şi bi­
blioteci stau la dispoziţia lor.
de 106,4 la sută, dovedeşte că mun­
citorii forestieri antrenaţi în între­
cerea socialistă se achită cu cinste
de sarcinile de plan.
In această direcţie trebuie apre­
ciată activitatea comitetului de în­
treprindere, care a sprijinit lupta
muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni­
lor pentru îndeplinirea sarcinilor de
producţie.
conducerii administrative să ia mă­
suri pentru îndreptarea lipsurilor.
Acest lucru înşă nn s-a făcut.
Organizaţia de bază nu a analizat
niciodată activitatea unui comunist a-
supra felului cum acesta îşi îndepli­
neşte sarcinile de partid, ceea ce a
făcut ca multe din laturile rnupcii
vieţii de partid, să fie neglijate. Aşa
se explică de ce învăţămîntu) de par­
tid nu a fost deschis, de ce nu acti­
vează corespunzător colectivul de re­
dacţie al gazetei de perete şi alte
lipsuri.
Cea mai mare răspundere pentru
slaba activitate a organizaţiei de
bază I.F.E.T., o au comitetele raional
şi orăşenesc de partid Sebeş, care
s-au ocupat nesatisfăcător de felul
cum activează organizaţia de bază,
de problemele cele mai importante ale
vieţii de partid. E posibil oare ca
activiştii comitetului orăşenesc de
partid, în special, să nu vadă inexis­
tenţa învăţămîntului politic, slaba
preocupare a organizaţiei de bază în
problema primirii de candidaţi şi noi
membri de partid, faptul că foarte
mult material sportiv stă nefolosit şi
multe alte lipsuri ?
Explicaţia asupra acestor probleme
e simplă. Activiştii comitetelor ra­
ional şi orăşenesc de partid merg rar
prin sectoarele I.F.E.T., nu se ocupă
cu seriozitate de problemele muncii
politice de masă, de problemele vieţii
interne de partid şi desigur în astfel
de situaţii e şi firesc ca acolo unde
nu există controlul organului de par­
tid superior să se întîmple astfel de
lucruri.
cum conducerea administrativă s-a
preocupat de aplicarea măsurilor de
tehnica securităţii şt de problemele
protecţiei muncii. Cu toate acestea,
deşi în I.F.E.T. Petroşani sînt multe
lipsuri în domeniul protecţiei muncii,
ele nu s-au analizat şi nu s-au luat
măsurile cele mai potrivite pentru li­
chidarea lor. De asemenea, organiza­
ţia de bază şi-a propus printre altele
să se preocupe îndeaproape de ridi­
cară nivelului politic şi ideologic al
tinerilor, (destul de mulţi la număr)
CUVÍNTUL AGRONOMULUI
Ing. agr. EMANOIL MANUNGHEV1C1
directorul Direcţiei agricole regionale
crustei de gheaţă prin trecerea peste
semănături cu tăvălugi zimţaţi, cu
grape stelate, prin trecerea animale­
lor în grupe mari, precum şi prin
împrăştierea peste crustă de gunoi
de grajd bine putrezit, cenuşă, sau
ţărînă. Firicelele de ţarină sînt uşor
încălzite de soare şi odată cu aceasta
gheaţa de sub ele se topeşte permi-
ţînd pătrunderea aerului la plante.
Pentru 1 ha. sînt suficiente 2 care
de ţărînă sau 500 kg. cenuşă.
Pe terenurile plane, crusta de ghea­
ţă mai poate fi distrusă prin presă­
rarea peste ea a mici cantităţi de
îngrăşăminte chimice — superfosfa-
tice, potasice sau azotoase. Pe tere­
nurile în pantă nu se recomandă a-
cest lucru deoarece îngrăşămintele
chimice sînt foarte uşor spălate. In
cazul cînd gheaţa este prea groasă şi
nu poate fi distrusă prin mijloacele
arătate, se fac la distanţe potrivite
găuri adinei pînă la suprafaţa pă­
mîntului, dîndu-se astfel posibilitatea
aerisirii plantelor.
Dintre toate crustele de gheaţă, cea
mai periculoasă este crusta lipită de
plantele de aer şi totodată ea pă­
trunde în stratul superficial al so­
lului vătămînd nodul de înfrăţire şl
rădăcinile plantei.
Stagnarea apei în timp mal înde­
lungat pe sămănături provoacă de a-
semenea asfixierea plantelor. Pe se­
mănăturile unde apa bălteşte, tre­
buiesc făcute lucrări de scurgerea ei.
Pe terenurile uşor înclinate, excesul
r,—<vrr,'?/TTsrr’'y1: Z£¡£¿
dar şi de această sarcină organiza­
ţia de bază s-a achitat formal.
Organizaţia U.T.M., de curînd înfiin­
care-1 cunoaşte şi organizaţia de
partid, dar care în afara unei analize
a muncii acesteia, nu a mai făcut ni­
mic în direcţia activizării ei. Semni­
ficativ este şi faptul că din rîndurile
tinerilqr de la direcţia I.F.E.T. Petro­
şani, în tot cursul acestui an, nu s-a
primit njci un candidat de partid. Si­
tuaţia se prezintă la fel şi cu
salariaţii mai în vîrstă, din rîndurile
cărora nici un tovarăş nu a fost a-
jutat să intre în rîndul candidaţilor
de partid.
In vederea ridicării nivelului poli­
tic şi ideologic al memhfilor de par­
tid şi al cadrelor de bază din în­
treprindere, au fost deschise un cerc
de economie concretă şi un curs se-
pal de partid, care funcţionează des­
tul de slab din cauza neparticipăfii
la lecţii a unor membri de partid
cum sînt tovarăşii Toma Grecu, -Ifrim
Clos şi alţii. Faţă de această situa­
ţie organizaţia de bază nu a luat nici
o măsură. Slab s-a ocupat organiza­
ţia de bază şi de felul cum îşi duce
munca colectivul de redacţie al ga­
zetei de perete. Aci, pot fi văzute doar lamentului de aplicarea, acestora, a-
cîteva articole cu caracter general
care, de altfel, dè mult timp şi-au
pierdut actualitatea. Organizaţia de
bază nu s-a gîndit să ajute şi să
tragă la răspundere colectivul de re­
dacţie pentru munca nesatisfăcătoare
pe care o desfăşoară,
Dacă vorbim de condiţiile de trai
ale muncitorilor din sectoarele I-F-E.T.
Petroşani, trebuie să amintim că ele
nu sînt cele mai corespunzătoare. Cu
toate că organizaţia de bază nu are
drept de control asupra felului cum
conducerea administrativă se preocu­
pă de munca din sectoare, totuşi
membrii de partid şi mai ales mem­
brii biroului organizaţiei de bază,
care sini organe de teren, au dato­
ria să seziseze conducerea întreprin­
derii şi să facă propuneri pentru a
fi înlăturate upele neajunsuri. De pil­
dă, la exploatările de la Auşel, Ro­
şia, Voevodul şi Jieţ au fost conştru-
ite de mult timp case de lemn pen-
iru muncitorii din aceste sectoare,
dar ele nu au nici pînă acum fe­
restre şi uşi, ceea ce face ca munci­
torii de aici să nu le poală folosi.
De aceste lipsuri se fac vinovate şi
comitetele orăşenesc şi raional de
partid care nu au sprijinit şl îndru­
mat îndeajuns organizaţiile de bază
din I.F.E.T. pentru a-şi îmbunătăţi
munca.
+ lul modern de rezistenţă în
Slaba activitate desfăşurată de or­
ganizaţiile de partid din aceste în ­
treprinderi, nu poate să mai dăi­
nuie. Comitetele raionale şi orăşe­
neşti de partid Sebeş şi Petroşani au
datoria să analizeze şi să stabilea­
scă măsuri concrete care să ducă la
îmbunătăţire calitativă a muncii de
partid. Ele trebuie să desfăşoare un
control permanent asupra activităţii
comuniştilor din aceste întreprinderi,
pentru ca ei să fie în primele rîn-
duri ale luptei ce se desfăşoară pen­
tru îndeplinirea sarcinilor de produc­
ţie.
Ridicarea activităţii la înălţimea
sarcinilor actuale, lupta pentru lichi­
darea lipsurilor ce se mai manifes­
tă, iată sarcina imediată a organi­
zaţiilor de bază din cadrul I.F.E.T.
C. CHIŢIGOI şi V. PIŢAN
de apă poate fi îndepărtat prin şan­
ţuri de scurgere ce pot fi făcute cu
plugul sau cu unelte de mină. Aces­
te şanţuri se recomandă a fi făcute
cotit pentru ca apa să se scurgă cu
încetul. In terenurile joase, unde în ­
depărtarea apei stagnate nu poate fi
făcută prin şanţuri, se recomandă să
se facă puţuri absorbante.
Stratul gros de zăpadă, de peste
50 cm., aşezat pe pămîntul dezghe­
ţat, duce de multe ori la slăbirea
semănăturilor şi chiar la distrugerea
lor. Din lipsa de lumină, plantele
nu pot consuma decît un anumit fel
de substanţe de rezervă. Din această
cauză se nasc anumite mucegaiuri şi
plantele pier. Preîntîmpinarea pieirii
plantelor se poate face prin. presa­
rea repetată a zăpezii cu ajutorul
tăvălugului greu.
Pagube mari aduc semănăturilor de
toamnă şi gerurile din timpul iernii.
Degerarea plantelor se poate pro­
duce înainte de căderea zăpezii în
condiţiile cînd iarna e geroasă şi fă­
ră zăpadă, sau primăvara timpuriu,
cînd plantele sînt foarte slăbite. Par­
tea din plantă care trebuie păzită
cu cea mai mare stricteţe este nodul
de înfrăţire.
Dintre cerealele de toamnă, cea mai
rezistentă la îngheţ este secara. Ea
poate rezista la un frig pînă la —30°
C., la adîncimea nodului de înfrăţire.
Griul rezistă la un frig pînă la 20°
C, la adîncimea nodului de înfrăţi­
re. Unele soluri rezistă la — 25°, la
aceaşi adîncime. Mai puţin re­
zistă orzul şi anum e: pînă la un
frig d e - — 12-14° C. la adîncimea
nodului de înfrăţire.
.Una din cele mai importante mă-
DRUMUL SOCIALISMULUI v
ÂTEBTAREA — eveniment
de seaml în viaţa
cadrelor didactice
La 3 Ianuarie 1957 au început a-
teslările cadrelor didactice.
Este cunoscut faptul că pînă în .
prezent au existat diferite lipsuri în '
modul de desfăşurare a procesului
de învăţămînt. Astfel, din lipsa uno;a
norme precise, privind alegerea şt
numirea profesorilor şi învăţătorilor,
au fost admise în unele şcoli să pre­
dea persoane care nu au studiile co­
respunzătoare şi care au lipsuri în
activitatea didactică. S-au făcut prea
dese transferări de cadre didactice
de la o şcoală la alta, ceea ce a dus
la slăbirea răspunderii faţă de ca­
litatea pregătirii elevilor. Toate a-
c’este neajunsuri care au Influenţat
negativ procesul instructiv-educativ
trebuie înlăturate.
Prin atestarea profesorilor şi a în* ^
văţătorilor se urmăreşte stimularea şl
ridicarea calificării cadrelor didactice,
cît şi stabilitatea lor-, în scopul îr ţw J )
bunătăţiru nivelului învă.ţămînţului e- I
lementar şi mediu.
Toate cadrele'didactice care vor ft /
chemate în faţa comisiei de atestări,
trebuie să se prezinte cu încredere,
deoarece comisia nu urmăreşte alt­
ceva decît să cunoască activitatea ce­
lui în cauză. Datorită importanţei a-
cestei acţiuni, în această perioadă şi
în decursul, lucrărilor comisiilor de
atestare, în toate şcolile regiunii noa­
stre, conducerile şcolilor, sprijinite de
organizaţiile sindicale de învăţămînt,
au sarcina să desfăşoare o largă ac­
ţiune de popularizare a Decretului
Marii Adunări Naţionale nr. 313/954,
şi H.C.M. 389/954, precum şi a regu­
rătind cadrelor didactice importanţa
acestui eveniment.
Prezentarea -fiecărui profesor şl în­
văţător în faţa comisiei de atestare
trebuie să constituie un prilej de a-
naliză a activităţii sale, un mijloc de
întărire a spiritului de răspundere fa­
ţă de educarea tinerei generaţii.
Prof. ANDREI ŞOOŞ
Cărţi apărute
la Editura Tehnică
L. K. TATOOENKO, Ş. N. MiEDVE-
DIUK Aplicaţiile defectoscopiei
cu raze gama in industrie (tra­
ducere din limba rusă)
160 pag. led 5,55
S. A. GHINZBURG, I. I. LEHTMAN,
V. S. MALOV Bazele automa­
ticii şi telemecanicii (traducere
din lim ba ruisă)
414 pag. lei 16,90
S. D. PONOMAREV şi alţii Calcu­
construcţia de maşini voi. II.
(traducere din lim ba ruisă)
380 paig. lei 18,90
A .'I. HINCI'N Curs scurt de analiză
matematică (traducere din limba
rusă)
710 psg. lei 27
N. STĂNESCU Electronul
168 pag.
4.30
C. BORŞ Noţiuni de geometrie pro-
iectativă
158 pag. lei 5,55
EDMOND NICOLAU Măsurile in
radiotehnică, voi. II.
584 pag. lei 31,90
P. SILVESTRU, A. AI.,PER Înregis­
trarea magnetică şi magneto­
fonul
320 pag. le i 6,85
suri agrotehnice de iară este reţine­
rea zăpezii' pe semănături şi ogoare.
Zăpada, în afară de faptul că prote­
jează . plantele împotriva gerurilor,
contribuie la mărirea cantităţii de
apă în pămînt. Ştiinţa şi practica
agricolă au dovedit că prin reţinerea
zăpezii pe ogoare se obţin mari sco­
ruri de recolte. Această metodă mi
a fost însă aplicată în regiunea noa­
stră pînă în prezent, cu toate că a-
vem terenuri expuse vînturilor mari
dp pe care zăpada este viscolită în
timpul iernii. Inginerii şi tehnicienii
agronomi de la punctele agricole şi
cei de la comune au obligaţia de a
îndruma gospodăriile colective, înto­
vărăşirile şi ţăranii muncitori indi­
viduali ca pe terenurile expuse vln-
turilor să se facă lucrări de reţinerea
zăpăzii.
In scopul reţinerii zăpezii se folo­
sesc aşa-zisele parazăpezi, nişte lese
ce pot fi construite din seînduri, beţe
de floarea-soarelui, coceni de porumb,
nuiele etc. Aceste lese se fac lungi
de 1,5—2 m. şi înalte de 1— 1,20 m.
Pentru 1 ha. este nevoie de circa 60
lese, care se pol aşeza pe teren în
grupe de cîte 4 bucăţi la 15-20 m.
distanţă pe rînd şl la 30 m. distan­
ţă între rînduri. Rîndurile de para­
zăpezi se aşează de-a curmezişul di­
recţiei vintuluî dominant. După ce
în dosul parazăpezilor s-a adunat ză­
pada, ele se mută pe alte locuri şi
în felul acesta zăpada poate fi reţi­
nută pe întreaga suprafaţă. Reţine­
rea zăpezii se mai poate face şi prin
împrăştierea de spini sau crengi pe
teren.
Îngheţurile şi dezgheţurile repetate
în timpul iernii fac să existé perico­
lul ca semănăturile să fie descălţate
(dezrădăcinate). Acest neajuns1 se
poate înlătura prin tăvălugirea lor
primăvara foarte timpuriu, iar după
ce plantele s-au înrădăcinat trebuie
dată imediat o grapă.
In timpul Iernii semănăturile tre­
buie des controlate pentru a se pu­
tea lua măsuri în vederea preîntîmpj-
Din realizării®
,.
In ultimii ani, gospodăriile co-
lective din regiune s-au dezvoltat
în mal M e . direcţii. Pe^Upgă
p r e o c u p ă r i de b'ază ^ \cultura ce-
realelor — ele şi-au dezvoltat şi
uite .ramuri e producţie fum
sîn t: creştereh animalelor, legumi-
cultura, viticultura, pomicultura 9 lei pentru fiecare zi-tnuncă. Pu- kg. grîu, 3.055 kg. porumb, 2.580
etc. Toate aceste ramuri aduc ve- nînd la un loc şl veniturile băneşti kg. sfeclă furajeră. 7 840 kg. fin.
nituri în sem n ate,'ven itu ri care le realizate de la celelalte ramuri anexe 5,500 k 9- bumbac, 4 kg. lină, • 14
ajute să Se întărească din punfit de producţie, colccţiviştil au avut po-
d-te_ vedere e_c_o_n__o_m*ic.
Redăm mai jos cîteva din rea­ cîte Í3 lei la zi-muncă.
lizările unor gospodării co le c tiv e : Acest lucru le-a întărit convinge-
.> „v ,ail ic.
.Versantele artexe vor •m iri puterea economică a
0ocupaîie
sudice ale dea­
reniahiiâ lurilor din ju-
ru| - comunei-'-vor mări belşugul lor.
Geoagiu oferă condiţii minunate pen­
tru extinderea culturii viţei de vie.
— Terenurile situaţe pe aceste dea-
IufI sînt sterpe, nu produc nimic. Noi
colectiviştii trebuie să fim aceia care
c
să' la'fâcem productive. >
Aceste cuvinte s-au rostit într-o superioritatea faţă, de sectorul in- tăresc şi înfloresc pe zi-ce trece.
adunare generală a membrilor G.A.C.
din Geoagiu, ţinută acum vreo doi
ani. In acefca - adunare colectiviştii
aii hotărît să’ înfiinţeze o pepinieră
cu material săditor de viţă de vie
din varietăţi nobile.
Hotărîrea á fost tradusă îrt fapte.
In primăvara ănului Í955 colectiviştii
au plantat 0,28 ha. cu ’ viţă altoită
pentru înrădăcinare. In anul 1958 au
mărit pepiniera' la 0,50 ha. in aceşti
doi ani ei au produs aproape 200.000
bucăţi viţă de vie pentrú sădit. Cu
acest material săditor poate fi plan­
tată o suprafaţă de aproape 20 ha.
teren. In felul acesta colectiviştii din
Geoagiu aduc o contribuţie însemnată
la înfăptuirea sarcinilor trasate de.
Congresul al 11-lea al P.M.R. cu
privire a extinderea culturii vifqi de
vie în' ţara noastră.
j cut să crească veniturile colecti­
îndeletnicirea colectiviştilor din
Geoagiu de a producé viţă de vie
pentru sădit, pe Ungă faptul că are
o mare importanţă economică pe plan
raional şi regional contribuie la în­
tărirea economica a).1?g7ospodăriei co-
lective şi la (Rărirea veniturilor, co­
lectiviştilor. In anul 1956 gospodăria
a realizat,din vînzarea materialului
săditor,’ un venit de 102.079,20 lei. To-
¥onî.: oreşte caÉe de ingineri bine pregătiţi
\ f *5AVt ’’ ’ i U
Nu trebuie să fii cintăreţ al vremu­
rilor noi, nici un talentat mînuitor al
con4siu!ui pentru a simţi măreţia tran-
şformărllbr' pe înfăptuiesc zi de zl
6ub ochii (îcştri.. E deyjunş să fii un
om obişnuit, ca toţi oamenii de pe în­
tinsul patrie^ noastre, ca să simţi din
plin tot teta ce se realizează pentru
binele celor ce muncesc. *,,,
De aceea* acum la început de nou
an. . cadrele didactice ale Institutpiui
de ‘ mine din Petroşani însufleţite de
perspectivele măreţe ‘ce se deschid în
faţa poporului nostru, conştiente de
menirea ce o au de a creşte cadre
de ingiriep bjne pregătii' — îşi ex-
Pentru înfrumuseţarea comunii noastre
Ote nu s-au realizat în attii puterii
populare în comuna noastră 1 S-au re­
parat drumuri, s-au construit podeţe şi
poduri, s-au construit noi drumuri, cum
este şi ce! din satul Abucea; s-a con­
struit un noii local' pentru şcoală şi
;t f: •
Ecumnfau
nării'“'pieirii plarfWor. In râport cu
frecvenţa sau durata gerurilor, tehţii-
cienii agronomi din comune sa u .
puncte agricole trebuie să ia probe
din semănături. Adică să sape plante
cu 9 bucată, de pămînt care să fie
pusă la căldură. Odată puse la căl­
dură ele vegetează ceea ce ne dă
posibilitatea să observăm starea lor.
O deosebită grijă trebuie acordată
transportului gunoiului de grajd şi
aşezarea lui în platforme la marginea
terenului. Prin transportul gunoiului
în timpul iernii muncile de primăvără
sînt mult uşurate.
De pe acum este necesar ca flecare
gospodărie să se îngrijească de pre­
gătirea seminţelor pentru însărnîn-
ţările de primăvară. Seminţele tre­
buie alese, curăţate de corpuri stră­
ine, verificate, şî păstrate în bune*
condiţiuni pentru a nu-şî pierde ca­
lităţile germinative.
Q mare răspundere în aplicarea
măsurilor agrotehnice de iarnă, re­
vine tehnicienilor şi inginerilor agro­
nomi de la sfaturile populare, punc­
tele agricole, gospodăriile de sfat,
staţiunile de maşini şi tractoare' şi
din gospodăriile anexe ale întreprin­
derilor. Tehnicienii şl inginerii agro­
nomi au datoria să arate ţăranilor
muncitori în mod simplu şi pe bază
de exemple concrete foloasele mari
ce le aduc lucrările de distrugere a
scoarţei de gheaţă de pe semănături,
de scurgere a apel care bălteşte, de
reţinerea zăpezii, de transportarea
gunoiului la cîmp, de pregătire a
seminţelor etc.
Măsurile1 agrotehnice de iarnă pot
şi.trebuie aplicate în ori ce gospodă­
rie agricolă. Fiecare producător ;a-
gricol are posibilitatea să culeagă
sporuri de recoltă în urma aplicării
lor. Pentru ca gospodăriile de stat,
gospodăriile colective, întovărăşirile
să fie exemple demne de urmat1în
faţa ţăranilor muncitori Individuali,
ele trebuie să fie sprijinite pentru a;
aplica primele reguli agrotehnice de.
Iarnă. \
gospodăriilor colective
tatul cheltuielilor de producţie s-a
ridicat Ia suma de 48.617,51 lei. (La
cheltuieli a fost calculată şl valoarea
zilelor-muncă efectuate pentru produ-
cerea materialului săditor) Deci, gos-
poaăria colectivă a realizat un venit
Oet de 53.461,69 lei, ceea ce înseamnă
*' Psiîbkîi’îlîi-Îfrat+tVe»a« rs-ăX îîmp~a~r-t4ăX în „a«„n„uil 1950
rea ca prin dezvoltarea ramurilor
gospodăriei colective şi in acelaşi timp
D eşi e ÉÎ-
Fame nără, gospo­
dăria colecti­
sranoara vă din Pianu
de Jos şi-a dovedit şi în anul 1056
dividual. Colectiviştii au cules în
medie cîte 2..Q00 kg. porumb la ha.
în- tim p ce sectorul individual nu
a realizat decît 1-027 kg. porumb
la ha., în medie. Producţia de grîu
t ...faşt de 1.400 kg. la
Km "în medie, adică cu 460 kg. mai
mare faţă. .'dş producţia de grîu
medie obţinută la ha. de sectorul
individual. Producţia de ovăz,
orzoaica şi ăIţe culturi a fost de
asemenea mult mai mare în gos-
podăria colectivă decît în secto­
rul individual. Sporul de producţie
la, ha. obţinut de colectivişti este
un rezultai al comasării pămîn­
tului şi al lucrării lui cu mijloace
mecanizate şi după reguli agro­
tehnice.
Sporirea producţiei la ha., a fă­
viştilor. Ei ari prim it în toamna
treşută 3 kg. grîu, 6,700 kg. po­
rumb, 0,42 kg. orz, 0,600 kg. ovăz,
5,50Q kg. sfeclă furajeră, 15 kg.
fu rajţ la. fiecare zi-muncă. In
qfară de acestea colectiviştii din
Pianu de Jos au mai prim it bum­
bac, lină, ţuică şi alte produse.
Plecurn ,şi cîte 4,50 lei la fiecare
zi-muncă.
Gînduri de viitor
. ......
ŞTEFAN KOVACS
• ."oi directorunl ;•In-stitutului de mine
Petroşani
‘ ■■■■ i • ‘
☆ vom obţine sub conducerea înţeleaptă
prirnă hotărîrea nestrămutată de a se
achita cu cinste de sarcinile ce le revin.
Anul 1957 va fi pentru noi un an
de noi realizări în domeniul muncii
instructiv-educative a studenţilor, în
'domeniul cercetărilor ştiinţifice şi al
îmbunătăţirii şi pe mai departe a con­
diţiilor de studiu şi de trai atît ale
studenţilor cît şi ale cadrelor didac­
tice. Nu vom precupeţi nici un efort
pentru ca sţpdenţii. Institutului de mine
IULIAN BABA
preşedintele Sfatului popular al comunei
Dobra
cămin cultural în satul Făgeţel ter­
minat în 1956. s-au renovat localuri
pentru şcoli, cămine culturale. Ţă­
ranii muncitori s-au unit în întovără­
şiri agricole. Nu există sat în comună
unde să nu tie întovărăşire. In Do-
bra s-a deschis o cooperativă de cre­
dit şi economii. Activitatea culturală
în satele noastre a luat un avînt ne-
maiîntîlnit. Căminul cultural din Do-
bra, de pildă, are echipă de teatru, or-
chestră de mandoline, echipă de dan-
suri, cor. Tot în Dobra, a* fost insta-
lat un aparat de cinematograf, cetă-
ţenii avînd posibilitatea să vizioneze
diferite filme. Dar realizările noastre
nu se vor opri aici.
Ce face responsabilul ?
Mai mulţi cetăţeni din comuna Băcia ne infor­
mează că emisiunile cen Irului de radloficare nu
pot fi ascultate întrucît difuzoarele mai mult hî-
rîie decît cîntă.
Foaie verde malostat.
La Băcia am plecat
Ca-s-ascult, măi frătţioare
Muzică la difuzoare.
Centrul de radioficare
Astăzi însă glas nu are.
Chiar şi-n vremea cînd cînta,
Mare brînză nu făcea,
Mr. 654
4.
Pentru a ne da m a CQ veni. 'I
turi au prim it colectiviştii în anul \
1956} e de ajuns să cM m m sln_ ,
gur exem plu . FamiUa colectivisluu.- i S\
lui Matei Binder, compusă din tr e i ' ^
braţe de muncă, a prim it anul' t t e»i 1
cut din gospodăria colectivă 1.418
«tri ţuică, diferita alte produse şl
suma d-e 2__.0_2_5 lei. Asemenea can­
tităţi de produse au prim it şi
ceilalţi colectivişti, care au muncit
bineînţeles, cu sîrguinţă in gospo­
dăria colectivă: 11 H
■ihr
PE SCURT
• Valoarea . fondului de bază al
gospodăriilor colective a. crescut d;e
la 7.409.746 lei, cît era în anul 1952.
la 14.603.200 lei, în aiţul 195Ş. A*
ceste cifre dovedesc că gospodăriile
coiective din regiunea noastră se in*
« Gospodăriile colective din regiu-
ne au început să devină mari cres­
cătoare de animale. In ultimii doi ani
numărul animalelor din G.A.C. a
crescut cu peste 5.000 capete. Nu-
măru| oilor, de exemplu, a crescut
de la 7.639, cît era în anul 1952 la
12.307 capete în anul 1956. Impor-
tant este şi faptul că în anul 1952
gospodăriile colective nu aveau nici
o oaie cu lină semifină, iar in pre­
zent au aproape 6.000 de astfel, de
oi. Aceasta este o do.vadă că ele se
orientează înspre creşterea animale­
lor de rasă.
• G.A.C. din Pricaz a realizat în.
anul 1956 un venit de 120.000 lei de
la ierma de oi şi 130.000 lei de la
grădina de legume. Venituri mari a
realizat şi de la celelalte ramuri anexe
de producţie. Totalul veniturilor bă­
neşti din anul 1956, se ridică, în a-
ceastă gospodărie colectivă, la 500.009
lei, ceea ce i-a permis să împartă
colectiviştilor cîte 15 lei la zi-muncă.
® Gospodăria colectivă diri Clinic
a realizat în anul 1956, o producţie
medie de peste 2.000 kg, griy (a
ha., în timp ce ţăranii cu gospodărie
individuală au realizat în medie nu­
mai 1.300 kg. grîu la ha.
să devină cadre de nădejde ale indus­
triei .noastre carbonifere, cadre capa­
bile să contribuie Ia mersul nostru pe
drumul construirii socialismului.
încrezători în succesele pe care lc
a partidului nostru, ne înrolăm în
rîndul milioanelor de oameni cinstiţi,
care luptă fără preget pentru ridica­
rea unui tineret nou, cu orizonturi
largi, cu posibilităţi uriaşe de dezvol­
tare, un tineret care va fj gata oricînd
să-şi pună toată capacitatea şi forţa
sa în slujba înfloririi şi întăririi scum­
pei noastre patrii — Republica Popu­
lară Romînă.
Cu toate că sîntem la început de an
de pe acum ne-am gîndit ce vom face
pentru înfrumuseţarea comunei noas­
tre. In planurile noastre de viitor ne­
am propus ca în satul Dobra să ter­
minăm electrificarea care a început în
toamna lui 1956, să începem construc­
ţia unui local pentru căminul cultu­
ral, să amenajăm un parc, iar în
satul Stretea să creăm o cooperativă
agricolă cu rentă. Satul Abucea, de
asemenea ne-am propus să-l electrifi-
căm. Ne-am mai propus' că să facem
îndreptarea şi îndiguirea în unele lo-
curi a rîului Dobrei, pentru a evita
inundaţiile. îndreptarea văii Mărăşeas-
ca a început de pe acum. Acestea sînt
cîteva din lucrurile ce ni le propu-
nem a le realiza în acest an. Lucrările
de bază le vom face prin autoimpu-
nere şi contribuţie în muncă.
Căci nu avea o voce clară,
Ci mai m ultă hîrăială.
A cîntat el ce-a cîntat
Dar de-o vreme s-a stricat
Stau sătenii şi se-ntreabă:
Păi, măi frate, asta-i treabă ?
Centrul nostru de ce tace ?
Responsabilul ce fa c e ?