Page 7 - 1957-01

. • -i
Nr. 654
m mÍ?a3 >'■
fa legătură cu îmbunătăţirea
calităţii oţelului
w’ m ■;
M P* ‘ Ansanible de turnare
şi mai multe şi mai bune
Reducerea rebuturilor sub procentul tre pîlnle şi cilindrul de şamotă este
admis este o problemă de mare im­ depăşit de multe ori, fapt în urma
portanţă şi totodată cam dificilă la căruia cînd începe turnarea cilindrul
noi în oţelăria Martin. Este impor­
tantă, deoarece prin reducerea rebu­
turilor se va obţine o cantitate de
¿ţel mai mare şi mai bună şi difi­
cilă prin aceea că simt o seamă de
¿qndiţţjt care. aparent ar împiedica
producerea unui oţel de calitate mai
bună.
i In acest seris, vreau să subliniez de
3a bun început insuficienţa trenurilor
¡de turnare. La capacitatea de pro­
ducţie şi Ia producţia actuală a ce­
lor 5 cuptoare Martin,, hala de tur­
nare dispune abia de 4 trenuri, din
care unul pentru oţel calmat. Pentru
a se putea'asigura o turnare în bune
c6gdiţignl şi la timp ar fi nevoie de
6 trenuri1la cşle 5 cuptoare, plus. încă buturi. Canalele de ramificaţie nu co­
unul de' rezervă
In ceea ce priveşte pregătirea oa­
lelor de turnare şi chiar a dopurilor,
lipsurile existente duc la foarte multe
rebuturi. Curăţirea şi montarea do­
pului'¡.nu se face totdeauna cu res­
pectarea prescripţiunilor tehnologice.
(Dpţele de turnare, din cauza slabei
calificări profesionale a unor zidari,
,şînt zidite defectuos.
Trecînd la ansamblele de turnare,
la calitatea lor, la modul cum înţeleg
1unii tovarăşi să le monteze, se poate
spline că lipsurile de aici contribuie
‘ în mare măsură la creşterea procen­
tului de rebuturi provenite 'de la tur­
nare. Poziţia podurilor de turnare pe
cărucioare nu este totdeauna orizon­
tală, ramificaţiile nu sînt totdeauna
la nivelul podului. Lipsuri mari se
observă în pregătirea şi montarea pîl-
niilor. Dacă dezbaterea şi folosirea
p.ţlnţiior prin pare .s-a mai turnat o-
dată se face bine, nu acelaşi lucru
se poate spune în ceea ce priveşte
mohtărea lor. O montare corectă a
pîlniei presupune o etanşare perfectă
pe poduri, lucru nerespectat totdeau­
na. Intervalul de I centimetru din­
Sînt necesare
materiale suficiente şi bune
Lupta pentru îmbunătăţirea, cali­
tăţii oţelului este urna din problem e­
l e actiuiaile şi ippo'rbante ale sec­
ţiei ' noastre, avihdu-se în vedere
faptul, că la noi în secţie procen­
tul de rebuit a depăşit lună d e lună
admisul, Pentru aceasta, atenţia cea
.mal m are ar trebuii îndreptată spre
hala de turnare a oţelului deoarece
acolo, din cauză că munca nu se
desfăşoară în bune condiiţiuirm., se
prcduc cele mai multa rebuturi.
Totuşi, nu n-umai cei din hala de
turnare, ci taţi acei oare iau parte
indirect la elaborarea şarjelor, con­
tribuie la obţinerea acestor rebu­
turi3. j *
d a dozator, vreau să arăt şi eu
unele cauze care într-un fel sau
altui duc la rebutarea şarjelor.
După cum se ştie, o încărcătură se
compune din fier veohi, minereu,
calcar şi fontă. Pentru a obţine un
oţel de bună calitate, se cere da
adeste materiale să fie şl ele de
bună calitate, lucru despre care nu
se prea poate vorbi.
Fierul vechi este mărunt, uşor,
cu murdărie, încît odată introdus în
cuptor jumătate din el se arde. Ba
uneori în troace se mai strecoară
pămînt, zgură, materiale nemetalice,
care pe lângă faptul că strică cup­
torul, mai dau şi oţelul Slab. Fonta
Conţine uneori prea mult carbon, iar
.■decaiburantul fiind şi dl de slabă
m agenţi ilectorali.
Muncitori pe ogorul şcolii noi
Peste cîmpiile şi dealurile,
peste munţii şi văile ţării, naas-
,tre bate adiere de reînnoire, de
primenire, ecoul furtunii care în
octombrie 1917 ,a mătunat de pe
p’ămîntul Rusiei sîngerînde orîn-
duirea nedreaptă şi a deschis în
isioriia întregii omeniri o pagină
de ¡aur, hotar între veacuri şi mi­
lenii, iiar pentru popoare, călău­
ză şî îndemn la luptă împotriva
răului şi nedreptăţii.
...Şi a venit şi pentru noi ziua Constantin Gotcu şi Maria To- Zelenco, pentru a imprim'ci ele­ lor a crescut lăzi la 142/ îgr riu- cumentat, orientat, cînd noi n-am ră a fost tradusă în viaţă. Azi în Ro­ se orgamzpaza ac|.
izbăvirii — 23 August 1944 — ma, se simt mobilizaţi în lupta vilor atitudini corecte în şcoală inărul studenţilor efe lg 29.000 a reuşit să-i formăm deprinderi şia de Secaş tinerii şi vîrsinicii se
şi treptat, sub conducerea înţe­ pentru a forma elevi bine pre­ şi un stil de muncă corespun­ crescut la 60.000.' In regiunea juste în cadrul disciplinelor pre­
leaptă a partidului, toate orîn- gătiţi, cu deprinderi bune în zător satisfacerii cerinţelor pro­ noastră iau fost. înfiinţate şcoli date şi în educaţia din şcoală.
duirile nedrepte s-au schimbat muncă şi comportare, insuflîn- gramei şcolare, uri ajutor preţios medii lg Munedoara, Simeria, Pariidul şi guvernul nostru au
şi poporul a devenit stăpînul bo­ du-le simţiri ' alese, cultiviate îl acordă şi elevii mai în vîrşţă, Lonea, Lupeni, Cugir, Sebeş şi aco- ral un mare preţ .dezvoltării
găţiilor ţării, luîndu-şi soarta în lecţie de lecţie. Astfel, dragostea serioşi, buni l.a carte şi în aceiaşi un institut de mine ia Petroşani. învăţămîntului din R.P.R. Sub
propriile mîini. Au pornit atun- de patrie, de marea Uniune timp fruntaşi în producţie la
ei -mupcitorii cu ciocanele şi lo- Sovietică, stegarul luptei pentru locul de muncă : Ana Vidu, Ale­ recunoştinţa pe oare absolvenţii de şcoli, multe institute şi fa­ Naţionale a emis un Decret privind respective. In legitimaţii se vor a-
pejiie, eu- plugurile şi condeiele
să- vindece rănile războiului, să
allinge întunericul şi nedrepta­
tea cuibărită de veacuri în ini­
ma ţării, să ridice pe plaiurile ei
cetate rnîndră şi puternică ţn
voinţa dîrză a milioanelor de
oameni,
înfrăţiţi în aceleaşi năzuinţe
şi flacără sfîntă, munçitorii de
pe ogorul şcolii şi-au înzecit
eforturile pentru a da ţării ca­
pitalul cel mai de preţ al vremi
noi, socialiste, pe omul de mîine.
învăţătorii şi profesorii şcolii
noastre o ceată mică din armata spiritul moralei noi comuniste. rezultate bune, rod al muncii noştri, alături de familiile lor patria noastră.
crapă şi oţelul se risipeşte.
Mai sînt multe lucruri de făcut în
legătură cu uscarea acestor pîlnif. Ele
nefiind bine uscate, la turnare pro­
duc fierberea oţelului, deci rebut. S-a
lgtîmplaţ ca montarea lor să se facă
neglijent, adică nu perpehdicular pe
mijlocul raţpifieaţiel .şi în urma acestui
fapt din nou s-au înregistrat pier­
deri de oţel.
Trecînd la lingotiere se poate spu­
ne că ele nu sînt curăţate cum tre­
buie de resturile de oxizi şi oţel. La
montarea lor pe poduri nu se respec­
tă totdeauna poziţia indicată de ins­
trucţiuni. Slaba calitate a materiale­
lor, de asemenea duce la multe re­
respund din punct de vedere calita­
tiv, suporţi.! oalelor de asemenea, pem
tru a nu mai vorbi de lingotiere, care
pe lîngă faptul că sînt puţine, sînt
şi de proastă calitate încît deseori
se sparg la prima turnare.
Greutăţi mari în muncă ne pup me­
canicii de la transporturile uzinale.
Ei manevrează cu foarte mare negli­
jenţă cărucioarele, le tamponează, nu
Ie aduc şi nu le scot la timp din
hala de turnare. Lipsa de cuple, da­
torită cărora vagoneţii nu sînt legaţi
bine, precum şt., gradul lor ridicaţi
de uzură duce la acepa că vagoneţii
nu pol face faţă procesului de tur­
nare.
Toate aceste deficienţe au dus şi
duc la rebuturi. Prin o mai bună or-,
ganizare a muncii, dacă nu toate,
parte din aceste deficienţe pot fi în­
lăturate şi prin aceasta se va ajunge
în mod precis la îmbunătăţirea cali­
tăţii oţelului, la reducerea procentu­
lui de rebut sub cel admis.
GHF.ORGHE BABA
maistru turnător
Oţelăria Martin C. S. H.
calitate, ne obligă să ţinem şarja
prea mult în cuptor. Calcarul este
de cele mai m ulte ori înlocuit cu
var şi acesta e foarte slab din punct
de vedere calitativ. Din cauză că
nu este ars suficient, ne vine de la
Peştlş piatră, nu var.
Dacă acestea ar fi lipsurile în
ceea ce priveşte calitatea materia­
lelor, şl mad mari sînt lipsurile în
privinţa asigurării oţelăriei au aces­
te materiale. Fier vechi uşor se mai
găseşte, însă ducem mult de tot
lipsa fierului greu. M inereu, aişa cum
e, de bine de rău ne este asigurat,
varul însă lipseşte. Deşi la Peştiş
funcţionează în permanenţă un cup­
tor de var, noi însă .abia la 2 zile
primim un vagon încît mereu sîntem
cu frica în spate Ca următorul să
nu sosească ou întârziere. Fabrică
de dolomâtă avem. Gu toate acestea,
cuptoarele nu se încarcă la timp
pentru că lipseşte dolomita.
Toate aceste lipsuri influenţează
atât asupra volum ului producţiei, cât
şi asupra calităţii oţelului. Ar fi de
dorit d ed , pentru remedierea situa­
ţiei, ca aprovizionarea secţiei să se
facă la tiianp şi în cantităţi su fi­
ciente, fără a fi neglijat aspectul
calitativ al materialelor.
ION PETROESOU
dozator
oţelăria Martin C.S.H.
EUGEN GHIŞOIU
directorul Şcolii medii nr. 2
Deva
mare a educatorilor tineretului
patriei, muncind cot la cot, mo­
deşti şi harnici, aduc zi de zi po­
lenul trudit şi-l aşază temelie
neclintită ţării noi pe oare cu
toţii o ridicăm astăzi.
Tovarăşii învăţători Eoaterina
Brezoianu, Rozalia Ghişoiu,
pace şi eliheratoarea patriei
noastre, constituie problema cen­
trală în educaţia patriotismului
socialist. •
Tovarăşii profesori diriginţi
Eleonora Bodea, 'Elena Frunză,
Dumitru Susan şi alţii, prin in­
teresul deosebit pe care-1 mani­
festă faţă de munca şi compor­
tarea elevilor în şcoală şi în
afară de şcoală, sînt exemple în
îndeplinirea acestor sarcini. Ţi-
nînd un permanent contact cu
familiile elevilor, ei rezolvă im­
portantele sarcini educative în
V Pa of 3."
DRUMUL SOCIALISMULUI
<- Oam m i ia la m í d t m a n ta
Indicaţii pentru agitatori şi propagandişti
Pentru cunoaşterea măsurilor ’luate citit pe capitole la casele alegători­ La staţiile de radioficare şi radio­
de către partidul nostru în Şederea lor sau în cercurije de citit de către amplificare se pot transmite ecouri mmmm w
îmbunătăţirii permanente a cqndiţii- agitatori. Ip acest şcop birourile or- i pe marginea hoţărîrilor plenarei
lor d?' trai ale. _poporului muncitor, ganizaţiilor de bază au datoria să C.C. al P.M.R. din care să reiasă
se indică ca agitatorii şi propagan­ -Jţi^trăjască. .pgitiţtpni pentru ca aceş- ■ satisfacţia : oamenilor .muncii faţă de
diştii, sprijiniţi de către-birourile or­ tia să poată lămuri toate problemele măsurile menite să îmbunătăţească
ganizaţiilor de bază, să dezbată în rifhţaţej eetăţepi. concţiţiile de trai ale' poporului, pre­
cadrul cercurilor şi cursurilor din Agitatorii de la. sate vor trebui să cum şi angajamentele pe care aceştia
învăţămîntul de partid Comunicatul desfăşoare pefniahent’ o muncă sus­ şi le iau în scopul traducerii în via­
şl Raportul tov. Gheorghe Ghe'orghiu- ţinută de la om Ia om, să arate ţă­ ţă a acestor măsuri.. Materialele ce
Dej la plenara C.C. al P.M.R. din ranilor 'muncitori cît de importante se vor transmite prin staţiile de ra­
27-29 decembrie 1956. sînt măsurile luate de' către partid dioficare şi radioamplificare trebuiesc
şi* şă-i' lămurească a se înscrie în
Raportul tov. Gh. Gheorghiu-Ejej
la plenara ¡C.C. al P.M.R. poate fi forme socialiste ale agriculturii. blpe verificate.
In ajutorul activiştilor culturali
A apărut broşura „Votăm pentru — Despre situaţia internaţională. 5. —i Expoziţii cu temele : ‘ „Indus­
pace — pentru bună stare'' întocmită -Ti Realizările regfmului de demo­ tria. noastră în agii1 primului cinci­ g a g— , , ---------- -
de către r'edacţia revistei „Cultura craţie. pop,plpră. nal", ■ „Tineretul patriei goastre are
poporului“ a Casei Centrale a icreş- 2. — întrebări şi răspunsuri în le­ toate drugiurile deschise . spre învă­ Pe luna decembrie 1956, colectivul furnalului nr. 6 al Combinatu­
lui siderurgic Hunedoara şi-a realizat sarcinile de plan în proporţie de
ţiei populare din Ministerul Culturii gătură cu alegerile. ţătură", „Femeile, o mare forţă în iOO,S7%-—101%. In noul an, el a porint lg, muncă hotgrît să ăobîn-
şi redapţia'revisteţ „Clgh", a Conşi- 3. — Întîlnlri , ale muncitorilor lupta pentru, construirea socialismu- dească realizări şi mai mari.
In cţir.eu F u rn a ţistu l Vasile Chelaru urmăreşte cu atenţie pro­
liplui Central al Sindicatelor, i vîrsţnici cu tinerii în care să :se vor­ ' Iui" şi altele.
cesul de topire a minereului.
In broşură sînt indicate ce fel de bească despre propaganda deşănţată 6. — Audiţii colective ale posturi­
forme de. mpncă cgţţurajă de masă a partidelor politice ce au aparţinut lor de radio.
se pot folosi în caţrţp.anţa electorală. ' regimului ,-trecut - şi -deşpre „sisteme­ 7. — Vizionări de filme în colec­
Pentru a lămuri şi mai mult ma­ le" el^etorale aţe burgheziei. tiv, care să lămurească diferite teme
sele dé alegători despre împorta.nţa 4. — Munca de masă cu cartea. La din campania electorală. Sînt reco­
alegerilor pentru consolidarea statu­ biblioteci, în cluburi, cămine cultura­ mandate film ele: „Femeia deputat",
lui nostru democrat-popular, se re­ le, colţuri. roşii, şi la- casele alegăto­ • „O scrisoare pierdută", „.Afacerea
comandă ca în cluburi, cămine cul­ rului să se organizeze cercuri de ci­ Protar", „Reportaj despre alegeri",
turale, la colţurile roşii din Întreprin­ tit volante în cadrul cărora să fie „La noi în Todireşti", precum şi jur-
deri, G.A.C. şi S.M.T. şi la caseje citite pagipj, , djn eţir.tjlş qfjsţte în . gpţe cinerggţografice din ultimii ani
alegătorului să se orgahizeze: standuri,' poezii’, ' : ‘fragmente scurte care înfăţişează realizări ale regimu­
1. Conferinţe despre: i de pjjfjză, saiţ ţaporţaje publicpte în lui qosfru.
— Unitateâ dintre partid, guvern ziare în ’această perioadă, care o- In broşură maî sînt indicate şi alte
şi popor. ” 1 ( - glin.desc ^legeţile de astăzi, forme ale muncii culturale de masă.
-— rr-H—
In campania electorală, gazetele de perete
trebuie i să-şi intensifice activitatea
In campania electorală s^rqjnţ .im ­ : ză' şi cplpctiyele- de. redacţie ale ga­ crurile la cooperativa „Mureşul". Ga­ Unitatea de industrializarea lem nului din Sebeş este înzestrată cu
portante revin gazetşlop de per^tp. zetelor de', perele îpdicîndu-le măsu- zeta de perete de aici nu numai că cele mai moderne maşini. Aceasta a permis ca în sem estrul II al anu­
Şle trebuie să contribuie la populari­ "nu publică nimic în legătură cu cam­ lui 1956 planul global pe unitate să fie îndeplinit cu 100,6%. La sor­
zarea largă g reqlţzărijpr regimului ■file ce trebuie luate pentrg. intensifi­ pania electorală F.D.P. dar nici nu timentele principale: lemn de mină şi cherestea planul a fost îndeplinit
npsfru democrat-populpr, la populprl- carea activităţii îp-campania electora­ are decît un singur articol şi acesta cu 100% respectiv cu 105%.
zârea candidaţilor F.D.P. şi a succe­ lă. Rină. aici lotul Sra desfăşurat con- ma{ vechi de 3 lunf.
selor obţinute de oamenii ’rguqcii în . farm.planu]ui.. Numai că în ce priveş­ In clişeu : Utemishil Nicolae Pe trea lucrînd la gaterul nr. 2.
întîrnpinarea alegerilor de deputaţi în te activitatea .gazetelor de perete pînă Tovarăşii Teodor Vasiu, Constantin
Marea 'Adunare Naţională. Fleaca, Ioan Iocşici secretari ai or­ Şoferul sufamiisf
.acum nu s-a schimbat nimic. La ganizaţiilor de bază, şi tovarăşii Pe­
Tn legătură cu aceasta ¿omiţetu'Î* Co­ tru Mitică, Elisabeta Caşler şi alţi
munal de partid'Ilia şi-a întocmit un gazeta de perele a sfatului popular responsabili ai colectivelor de redac­
plan de măsuri care prevede printre ' raional articolele poartă d a ta . de 24 ţie ale gazetelor de perele, trebuie să
înţeleagă că în campania electorală
altele instruirea colectivelor de re­ septembrie şi şe ocupă de alegerea
dacţie ale gazetelor de perete'în scq- comitetului sindical de instituţie. In gazetele de perete este necesar să-şi
pui intensificării activităţii' acestora
în campania electorală. Şi, - întl-ade- aceeaşi situaţie‘ se află şi gazeta de intensifice activitatea şî să contribuie
văr. comitetul comunal , de partid ja perete a organizaţiei" de bază Ilfa-sat la pregătirea în condiţii cît mai bune
instruit birourile organizaţiilor de bg- şi cea a -gospodăriei agricole colec­
tive din Ilia ale căror articole nu a alegerilor de la 3 februarie.
rau’ fost schimbate din lunile se’ptem-
brie şî • octombrie. Mai rău stau lu-
Şoferul Francisc Nagy de la Com­ Aci, la Combinatul siderurgic, unde
X Din însemnările lui Miţă Gheară - fost agent electoral 1 binatul siderurgic Hunedoara a stră­ cresc cadre de oţelari, laminatori, fur-
1 bătui cu autobusul „Zis* nr. 50.264, nalişti, alături de ei cresc muncitori
l
v/r'-v'-v Intîlñire cu opoziţia -................................ ........ : în trei ani de zile, pe ruta Hune- minunaţi, bine pregătiţi în toate spe­
t- 3 doara-Deva-Nevoiaş, ducînd muncito­ cialităţile. Trebuie să menţionăm şi
ini
l r rii combinatului acasă şi adueîndu-i faptul că asemenea şoferi sutamiişli
£ j Hei, ce mod. .ilectoral făceam noi Seara, ardeam cîte un chef de ră- nim erit, că am căzut tocmai lingă i ca Nagy Francisc mai sînt mulţi Ia
la lucru, 140.000 km. fără reparaţii.. combinat. Printre aceştia se numără
t Re vremea aceea Toţi ceţăţe.hli îl * sunh' tot satul. r unul din adversari. Stau aşa o şoferul Ioan Negrilă, de pe autobu­
i S-ar părei, poate, pentru unii, că sul „Zis" nr. 50.263, care a parcuri.
i . simţeau. Cg noi, să vă spun drept, Odată îiisă ni s-a 'înfundat. Să clipă să-mi revin şi apoi întind 126.000 km. fără reparaţii şi a cali­
i . munca la volanul maşinii este uşoară, ficat la locul de muncă pe tov. Vasile
i făcearn' Hectarele <ţu .măcfpcq. %i- v e d e ţi’ 'cum sa întîm plat Se întu- mina să-l prind de git. Dar cînd Silion, Petrişor Moisă şi Ioanidis
Í : chiar şi atunci cînd parcurgi o dis­ Pangiaridis, care în prezent se nu­
Í ceam odată zdra,păn şi-a do.ua pară necase. De cu ziua, pusesem noi ochii să-l apuc mai zdravăn, îmi strigă: mără în rîndurile celor mai harnici
i tanţă egală cu de 3.5 ori lungimea şî pricepuţi şoferi din combinat.
Í cetăţeanul nu mai trebuia lărţiurit. ■ pe curtea unui gospodar. Avea V - Măi Niţă, mă. Numă mai cu- i . ecuatorului. Dacă însă- cunoşti cît de
i Să parcurgi cu un autobus, în trei
{ Qri voţa cu noi. ori... ăla ia găini, mamă, m a m a ! Şi-am noşti ? i cil această muncă şi stai şi o ana­
1 ! lizezi cu atenţie nu se poate să nu-ţi
t Odată,-ţa alegeri, eu şi cu băieţii zis că n-ar fi rău să le ţinem găi- Cînd am auzit vocea aceea am 3 dai seama că este grea şi plină de
t nilor, nispaiva,fj{vîntţiri, că vorba cvezui că-mi cade cerul pe cap.
t mei neram ,a n g a ja t.la liberali, Că ceea, s e ’ apropie alegerile. Zis şi Era Gopu Strîmbu.
făcut. Plecăm la Omul cu pricina.
U ei erau la putere. Ţărăniştii erau — Păi bine măi, zic eu. Măi răspundere, mai cu seamă atunci cînd
C în opoziţie. In sat ţa noi ei îl aveau transportul pe care îl faci îl formea­
U şef de ileetorale-. pe Gogu Măciulie Ca de obicei, batem la poartă, Strîmbule, prietene. De ce ne ba­ ză bunul cel mal de p reţ: opmeniî. anî, 140.000 km, fără nici o repara­
ci ' zis tem noi. Despre şoferul Francisc Nagy se ţie nn e u n ' -lucru uşor. Asemenea
şi Strîmbu. Noi, adicăteţea eu sărim gardul şi... direct la găini. „minuni" au devenit posibile în vre­
t Re dată, lupta a încetat. Ne-am pot spune multe lucruri -demne a fi murile noastre datorită condiţiilor tot
şi cu Strîmbu, era m , prieteni, la •' Pectoralele, gata de lămurit. Tiptil, şters ilectoralele de năduşeală că urmate şi de alţii. Aşa, de pildă, pe mai bune de muncă şi de trai de
prea le obosisem, ne-am luat găi­ lîngă faptul că#el depune mult suflet care se bucură cei ce muncesc din pa­
[ . toartă. Dar în vrem uri de i ţ e c t o n e apropiem de coteţ. Unul dintre nile şi am plecat împreună. în îngrijirea maşinii şi în menţinerea tria noastră.
stării tehnice a acesteia în bune con-
C ral se termina cu prietenia. Ne bă- 'noi îl deschide şi apoi intră înăun- Ce-a fost după aceea nu mai diţiuni, a reuşit să depăşească cu Mulţi şoferi au devenit astăzi ade­
vorbesc. Pînă dimineaţă am mîn- mult normele de rulaj a cauciucuri­ văraţi campioni ai volanului, înscriind
I team pînă ne dădea borşul pe nas. ■ tru. Găinile încep să facă opoziţie cat găini şi am băut de am uitat lor, fapt pentru care a fost recom­ în conturile lor sute de mii de kilo­
şi cine mai eram. Ba chiar m-am pensat cu suma de 4.000 lei. Mai mult metri parcurşi fără reparaţii.
Aşa cereau principiile noastre de I şi să se manifeste contra liberali- şi d o n d ă n it. un pic cu Strîmbu, decîf atît, el a calificat la locul de
pentru că la un moment dat o ţi­ GH. MARINOV1CI
Al lor, A tit ne-a 'trebuit. Am sărit pe nea morţiş că el e omul liberali• muncă, în , meseria de şofer, pe tînă-
lor... rul Costică Dragulele.
Şi -cum vă spuneam porneam cu e^e CW ilectorafele am doborît
lămurirea. E i !... dar credeţi că era c^ e ue-au trebuit,
uşor să' aduni oam enii! Cînd he EL dar ce .să vezi. Cînd să le
vedeau pe stradă cu ilectoralele în băgăm în saci şi să plecăm, iată
mîini, se ascundeau care pe unde că apaY nişte indivizi suspecţi şi,
putea. Ciocăneam noi la poartă, dar nici una nici două; sar pe noi. Se
degeaba. Nu ieşea nimeni. Aşa că încinge între noi o „lămurire" de A sta■e doar o frîntură din acti­ Unde exisfă inferes
nu aveam decît să sărim, gardurile, se înroşesc ilectoralele de mînie. vitatea mea de agent ilectoral. In
să scotocim prin curte, pe la, co­ Dau ei, dăm noi, mai dau ei pînă
teţul cu găini, să mai ciupim de cad cîţiva. Peste o jum ătate de crtrînd o să vă povestesc altele şi La cooperativa din comuna Almaş, minte, vase etc., aici se pot găsi şi
oră, eram ca vai de noi. P înă la salul Poiana, raionul Orăştie, există
mai şi. NIŢĂ GHEARA orice fel de sorturi' de mărfuri soli­ alte articole ca aparate de radio sau
citate de consumatorii locali. Intere­ alte lucruri, care nu puteau fi gă­
fost agent ilectoral sul pe care tovarăşul Nicolae Ci- site în trecut decît la prăvăliile din
oraşe. Consumatorii din satul Poiana
id-colo cîte ceva şî să' plecăm. ,urmă .cad şi eu,i Nu ştiu cum, s-a p. cotţf. Gh. Papei
| B£ «
- J ' — f '— r \— j kC J \— t \— > >t r , r , /,
— 1\— i , ^ j \ — t i — 1 1— 11— r» r« i . t \ t .— v,
bian, gestionarul cooperativei, îl de­ şi împrejurimi vin cu drag la coope­
conştiincioase desfăşurată în se bucură în mod deosebit şi pune pentru aprovizionarea locuito­ rativa lor fiindcă aci găsesc loate
clase. cadrele didactice, părinţii spiri­ rilor cu tot ce le este necesar, este mărfurile şi sînt deserviţi în condi-
tuali, modelatorii minţii, perso­ încununat de Cele mai frumoase re­ ţiuni bune.
Profesorii şi învăţătorii în nalităţii şi inimii lor. Nu trebuie zultate. Pe lîngă' pînzelurî, încălţă­
regimiil de democraţie populară IOAN JUDE
Nu mai puţin grea'şi impor­ se bucura de o deosebită apre­ să uităm însă nici o clipă că La căminul culfural
ciere şi sprijin din partea par­ dacă ne revine pe bună dreptate
tantă este munca educativă ta tidului şi guvernului. Dezvol­ o parte din meritele obţinute de De mult timp, cetăţenii din Roşia adună în fiecare seară la căminul cul­
cursul seral deschis în. anii ;pu- tare^ învăţămîntului de toate ei, în aceiaşi măsură ne apasă de Secaş, raionul Sebeş, simţeau lip­ tural.
terii populare pentru a da posi­ gradele stă în centrul preocu­ şi răspunderea morală atunci sa unui cămin cultural unde să poată
bilitate şi tovarăşilor care sînt părilor regimului nostru demo- cînd promovăm cadre care nu Pentru activitatea culturală desfă­
în cîmpul muncii să-şi, compac­ Ţngt popular. Ap fost construite corespund aşteptărilor şi decep­ desfăşura o şi mai bogată activitate şurată aci, Secţia culturală raională
teze cunoştinţele. Aici, pe lîngă şcoli de 4 'şi 7 ani, şcoli medii ţionează societatea, familia şi culturală. Iniţiativa comuniştilor Ni­ Sebeş a dotat noul cămin cultural cu
activitatea desfăşurată %\ de zi şi în oraşe şi centre'muncitoreşti, şcoala prin comportarea lor. A-
stăruinţa depusă de către tova­ institute, facultăţi etc. De k 27 ceast-a se întîmplă atunci cînd colae Olărescu şi Constantin Drăghî- un aparat de radio „Oltul“. Acum pe
răşii diriginţi Juja Vincze, Lau- cîte erau în Romîn'a burghezo- tineretul care a părăsit băncile ţă, precum şi a utemiştilor Gheorghe
renţiu Lădaru, Maximilian Ber- moşierească, numărul facultăţi­ şcolii nu eiste suficient de do­ Sîrbu, Petru Burnete şi Gheorghe Bur- lingă pregătirile pe linia culturaliză­
covici, Ervin Vamoş. şi Vspvolod nete de a amenaja un local pentru
căminul cultural, prin muncă volunta­ rii, locuitorii din Roşia, participă pu
regularitate şi la audiţiile colective ce
IONAŞ IULIAN
Pentru îmbunătăţirea activităţii comisiilor
de control obştesc
Ne bucură nespus de mult ochii 'noştri s-au ridicat sute Recent, Prezidiul Marii Adunări sfaturilor populare din localităţile
xandru Max, Avram Tripon, E- şcolii noastre şi-o exprimă prin cultăţi care desăvîrş-esc educa­ organizarea şi funcţionarea contro­ răla unităţile ce pot fi controlate.
milia Mihăilescu şi alţii. scrisorile pe care ni le trimit de ţia tineretului nostru de astăzi, lului obştesc asupra unităţilor comer­ Unităţile controlate sînt obligate
la locul unde se află. In scriso­ pe linja marilor idealuri ale po­
Pentru a arăta activitatea rile lor unii evocă amintiri des­ porului munciţor, condus de par­ ţului de 'stat. a pune la dispoziţia echipelor de con­
creatoare a cadrelor didactice pre profesorii lor,, alţii iau drept tid pe drumul construirii vieţii In baza acestui Decret, controlul
de lia şcoala medie nr, 2 din exemplu spiritiil de abnegaţie noi. trol obştesc ţoale actele care li se
Deva, ne vom opri asupra mun­ profesională, îşi exprimă recu­ obştesc va fi exercitat de echipe cer în legătură cu acest control. La
cii de clasă a cîtorva profesori noştinţa pentru cunoştinţele cîş- Acum, în preajma alegerilor formate din muncitori, ingineri, tehni­ cererea echipelor de control obştesc
oa Victor Jacotă, Fedora Rot- tigate în liceu etc. Foştii elevi de deputaţi în Marea Adunare cieni şi funcţionari, aleşi în adunări ge­ conducerea unităţii controlate, pre­
man, Ilarion Avram, Zoia Dră- Alexandru Olăru, Pavei Lăzăruţ, Naţională ne străduim -mai mult nerale pe întreprinderi şi instituţii, şi fe­ cum şi angajaţii acesteia sînt obli­
gan, Neonile Păscjiluţă, Rodişp Călin Jula şi alţii, azi studenţi oa oricînd să fim pătrunşi de gaţi să dea verbal sau scris expli­
Suciu şi alţii câre prezintă - în la diferite facultăţi, de multe ori importanta sarcină de a educa mei, gospodine, soţii ale salariaţi­ caţiile necesare. Conducerile admi­
faţa elevilor lecţii la un îriâlt sînt amintiţi de profşsqri şi daţi tineretul î-n spirit nou, de a lor, alese în adunări generale, pe nistrative ale unităţilor controlate
nivel ştiinţific, folosesc metodele oa exemplu elevilor d-e astăzi. creşte cadre oare să-şi consacre cartiere de către comisiile de femei sînt obligate să rezolve sezisările
cele mai adecvate şi le aplică cu toate forţele lor operei măreţe ale comitetelor executive ale sfatu­ făcute de echipele de control obş­
măiestrie pedagogică, obţinînd Pentru succesele absolvenţilor de construire a isociaii^miiui în rilor populare. tesc şi să le comunice măsurile luate
prin comitetele de întreprindere sau
Echipele efectuează controlul în prin comisiile de femei ale comite­
baza unor legitimaţii eliberate de or­
ganele sindicale stabilite de C.C.S.,
vizate de comitetele executive ale telor executive ale sfaturilor populare.