Page 4 - 1957-01
P. 4

F äg.4                                                                                                              'PROMUE SOCIALISMULUI. \                                                                                                    Nr. 653

                                                                            Ajutor economic                         de R.P. Chineză ¡U rm ă ri                                                                In ţările de de­
                                                                                                                                                                                                           mocraţie populară

                                                                            poporului coreean                                                                            ale agresiunii anglo-             se acordă atenţie
                                                                                                                                                                         franceze împotriva                deosebită creşterii
                                                                               PHENIAN (Agerpres)1. —               construite 1.000 de apartamente,                                                       nivelului de trai
                                                                               Poporul chinez a acordat şi          mai multe clădiri publice. Ingi­                     Egiptului                         material şi cultu­
                                                                            continuă să acorde un mare a-           nerii şi tehnicienii chinezi au                                                         ral al celor ce
                                                                            iutor poporului coreean. Specia­                                                             TEHERAN (Agerpres). —              muncesc. In aces­
                                                                            liştii sosifi din China au partici­     ajutat la reconstruirea unui maie                    Blocarea Canalului de Suez în      te ţări se iau mă­
                                                                            pat activ la refacerea şi cons-         pod peste fluviul Tedongan.                       urma agresiunii anglo-franceze        suri menite să fa­
                                                                            tiuctia Phenianului. In cursul                                                            împotriva Egiptului a afectat         că viaţa oameni­
                                                                            ultimilor trei ani, cu ajutorul            China a trimis în R.P.D. Co­                   în mare măsură producţia petro­       lor muncii mai
                                                                            specialiştilor chinezi, au fost         reeană un mare număr de utilaje                   liferă a Iranului.                   frumoasă, mai îm­
                                                                                                                    pentru construcţie.                                  Potrivit datelor transmise re­     belşugată, se con­
                                                                                                                                                                      cent de agenţia France Presse,        struiesc numeroa­
     Moscova astăzi. Construcţia cu schelet şi panouri pe sir.              A exclude China din 0. N. U. nu face decîf să                                             producţia de petrol a aşa-numi-      se locuinţe mun­
Horoşevkaia nr. I, j ■                                                       îngreuneze rezolvarea a numeroase probleme                                               tului „consorţiu international“      citoreşti şi cons­
                                                                                                                                                                      din Iran a fost în cursul lunii       trucţii social-cul­
                                                                                     — a declarat Nai Kuan Âfaiauon —                                                 noiembrie de 2.094.000 tone fată     turale.
                                                                                                                                                                      de 2.608.000 tone cîte s-au extras
        Introducerea tehnicii noi                                              PEKIN (Agerpres), — China             gă guvernul.                                     în luna octombrie a anului cu­           In R. P. Bulga­
                                                                            Nouă transm ite:                            In încheiere, Âfaiauon şi-a ex­               rent.                                ria creşte necon­
                                                                                                                                                                                                           tenit numărul lo­
  In secţia laminoare pentru ta­    balot tablele ’de oţel provenind de        Nai Kuan-Afaiauon, fost pre­         primat sprijinul pentru abrogarea                 Nemulţumiri faţă de                   cuinţelor muncito­
blă a uzinei „Serp i Molot" din     la laminor, le îndreaptă spre o-        mier al Tailandei şi lider al par­      pactelor militare, aşa cum cere                   guvernul Guy Moliei                   reşti. In olişeiu: O
Moscova a intrat în funcţiune o     peraţia următoare — impregna­           tidului democrat din Tailanda,          şi premierul indian, subliniind                                                        construcţie de pe
nouă maşină pentru aşezarea ta­     rea cu ulei, aşezîndu-le apoi           a declarat recent în cadrul u-          că acest lucru ar contribui la                       PARIS — (Agerpres). —             bulevardul Molo­
blelor, care uşurează considera­    din nou în baloturi. Pe parcurs         nei conferinţe de presă că a ex­        reducerea actualelor conflicte in­                   Buletinul săptămînal „Docu­       tov din Sofia.
bil munca metalurgiştilor. Cu a-    tablele se marchează automat. A-        clude China din Organizaţia Na­         ternaţionale şi ar înlătura at­                   ments et informations Parla-
jutorul unui electromagnet de       ceastă maşină complexă este di­         ţiunilor Unite nu face decît să         mosfera de neîncredere ce există                  mentaires“ a publicat o ştire
mare putere maşina separă din       rijată de un singur om.                 îngreuneze rezolvarea a nume­           între ţări. Dacă Statele Unite                    privind nemulţumirea crescîndă
                                                                            roase probleme.                         ar accepta cele cinci principii                   fată de guvernul Guy Mollet în
        Un nou centru energetic                                                                                     ale coexistentei paşnice, a spus                  partidul radical şi radical-socia­
                                                                               Âfaiauon este împotriva ideii        el, şi dacă ar anula pactele mi­                  list. Săptămînalul anunţă că
   La sudul depresiunii Kuzne-      bogat de la Tomusinsk. Centrala         existentei a două guverne chi­          litare, primejdia războiului ar fi                duşmanii guvernului, care critică
ţk, acolo unde Mras-Su, fru­        va începe să dea curent încă            neze, idee sugerată de unele cer­       înlăturată, iar conflictele inter­                deosebit de aspru politica gu­
mosul rîu al taigalei, făcîndu-şi   din anul viitor, urmînd ca pînă         curi. El a subliniat că poporul         naţionale s-ar reduce.                            vernamentală în problema alge­
drum printre ramificaţiile mun­     la sfîrşitul cincinalului să func­      chinez însuşi trebuie să-şi alea­                                                         riană, reprezintă federaţiile a-
toase ale Şoriei se varsă în        ţioneze cu întreaga ei capacitate.                                                                                                cestui partid din departamentele
Torni, a început construcţia ter-                                           Ziarul „ H a r ia n Rakjat“ condamnă                                                      Air, Bretagne, Seine, Seine et
mo-centralei raionale de stat de      Intr-un timp scurt aici s-au                                                                                                    Oise, Rinul de jos, Vaucluse.
la Tomusinsk.                       construit o linie de cale ferată,       amestecul străin în treburile interne                                                        Pentru a obţine cea mai mare
                                    o fabrică de blocuri din zgură,                        ale Indoneziei                                                              ibertate în opoziţie fată de gu­
   Această termocentrală va fi u-   un poligon pentru preparea be­                                                                                                    vern Daladier şi-a anunţat de­
na din cele mai mari din ţară.      tonului armat şi alte întreprin­           DJAKARTA' (Agerpres)1. —             loviturilor de stat — pe Lubis                    misia din postul de preşedinte
Combustibilul necesar ' îi va fi    deri. Se află în curs de cons­             Ziarul „Harian Rakjat“ ara­          la Djakarta şi pe Simbolon în                     al grupului parlamentar al ra­
furnizat de noile cariere de căr­   trucţie o mare aşezare muncito­         tă într-un articol de fond con­         Sumatra de nord.                                  dicalilor şi radical-socialiştilor
bune din zăcămîntul extrem de       rească.                                 sacrat amestecului străin în tre­                                                         începînd de la 1 ianuarie 1957.
                                                                            burile interne ale Indoneziei că           Cerînd guvernului să adreseze
Cooperaţia de consum în sáfele lituaniene                                   niciodată pînă acum interven­           S.U.A. o notă de protest împotri­                                     —o —                                                  MvSt&Xizi-vsasisSS
                                                                            ţia imperialiştilor americani şi
   Datorită faptului că în anii de  ră de la colhozuri şi colhoznici        olandezi nu a fost atît de sfrun­       va intervenţiei în treburile in­                  Noi acte de agresiune                In R. Cehoslovacă s-au construit în ultim ii ani zeci de noi
după război cooperaţia de con­      produse agricole. Schimbul de           tată ca acum. S.U.A., scrie zia­        terne ale Indoneziei ziarul scrie :                                                    spitale, sanatorii şi policlinici. In clişeu : Spitalul din locali­
sum a luat o mare dezvoltare        mărfuri la sate creşte neîncetat.       rul, nu numai că sprijină Olan­         evenimentele petrecute în ulti­                    ale colonialiştilor
în satele lituaniene, în republică  De la începutul anului, magazi­         da în problema Irianului de             mul timp în Indonezia au nu nu­                   britanici împotriva                                   tatea Mistek din regiunea Ostrova.
există în prezent 230 de uniuni     nele cooperaţiei de consum au           vest, dar au şi arătat în mod           mai un caracter intern ; trebuie
şi asociaţii raionale, săteşti şi   vîndut mărfuri penteu o sumă            făţiş că sprijină pe organizatorii      de ales între a lupta sau a face                       Yemenului                       Construirea celui mai mare
pescăreşti, ale cooperaţiei de      care este cu aproape 180 mili­                                                  concesii voinţei imperialiştilor                                                             sistem hidrotehnic
consum. Din cinci ’locuitori ai     oane ruble mai mare decît în                                                    străini.                                          CAIRO (Agerpres). —
satelor lituaniene — unul este      perioada corespunzătoare a anu­
membru al cooperativei. Numai       lui trecut.                                                                                                                       Ministrul Yemenului la Cairo,
anul acesta numărul membrilor
cooperaţiei de consum a crescut        In ultimii patru ani, în satele      Un bugef contrar intereselor                                                              Abdel Rahman Abu, a declarat
cu 30.000 de persoane.              lituaniene au fost deschise circa                oamenilor muncii
                                    160 de magazine universale şi                                                                                                     în cadrul unei conferinţe de            In regiunea Magdeburg (R,         care le protejează împotriva ţ
   Cooperaţia de consum are un      specializate şi întreprinderi cile                                                                                                                                     D. Germană), se află în curs de      rurilor, a zăpezii şi gliejii.
rol important în aprovizionarea     alimentaţiei publice. Pentru dez­                                                                                                 presă că tara sa va cere Or­         construcţie barajul de la Rapp-
colhoznicilor, a muncitorilor a-                                                                                                                                                                           Bode — cea mai mare lucrare             Proiectul de construcţie c
gricoli, a intelectualilor de la    voltarea reţelei comerciale şi a           PARIS (Agerpres)'. —                 lilor militare pe anul 1956 nu                    ganizaţiei Naţiunilor Unite, pre­    hidrotehnică din Germania. Lu­       prinde în total şapte ecluze
sate cu mărfuri de larg consum,                                                Agenda France Presse anunţă          sînt cuprinse sumele necesare                                                          crările vor continua fără între­     şapte bazine de retentie împot:
iar a colhozurilor cu materiale     cooperaţiei de consum în actua­         că în seara de 29 decembrie             pentru continuarea . operaţiilor                  cum şi întregii lumi, să-i acor­     rupere şi în timpul iernii. In ur­   va inundaţiilor.
de construcţie şi alte mărfuri.                                             majoritatea Adunării Naţionale          militare în Algeria şi nici chel­                                                      mătoarele 4 luni în corpul ba­
Cooperativele de consum cumpă­      lul cincinal se vor cheltui de          Franceze a adoptat bugetul ge­          tuielile necesitate de expediţia                  de sprijin împotriva actelor de      rajului se vor turna circa 70.000       Deoarece în aceste regiuni
                                                                            neral al Franţei pe anul 1957.          militară din Egipt.                                                                    metri cubi de beton. După ter­
                                    trei ori mai multe mijloace de-         Acest buget prevede cheltuieli                                                            agresiune pe care colonialiştii      minarea lucrărilor barajul va a-     produc'adeseori inundat'U '
                                                                            totale în valoare de 4.500 mi­             Deficitul total al bugetului                                                                                             proiect de lucrări hidrotehnice
                                    cît în cincinalul precedent.            liarde franci — cifră care, după        Franjei pe anul 1957 seva ridica                  britanici le săvîrşesc sistematic    vea o înălţime de 105 m, o Up­       fost elahr>rat încă la începui
                                                                            cum precizează comentatorul a-          potrivit aprecierilor de pînă                                                          time de 80 m la talpa infe ja-       acestuv secol. Abia după consi
                                                                            gentiei France Presse — repre­          acum, care după cum arată                         împotriva- Yemenului.- =• -          ră şi 450 m. în partea supe.ioa-     tuirea R. D. Germane au put
                                                                            zintă un record. Din această                                                                                                   ră. De pe acum barajul a atins o     fi însă începute lucrările datoi
                                                                            sumă, aproximativ 1.000 de mi­          ziarele, vor fi în mod sigur de­                  Abdel Rahman Abu a arătat            înălţime de peste 65 m. Pentru       tă importantelor alocări a
                                                                            liarde sînt alocate cheltuielilor                                                                                              a se înlesni lucrările de tur­       statului, şi ele au luat o uriaţ
                                                                            generale militare. In acest ca­         păşite — la peste 1.000 miliarde                  că la 24 şi 25 decembrie avioa­      nare a betonului în timpul ier­      amploare. Barajul va prote
                                                                            pitol care este superior cheltuie­                                                                                             nii s-au luat o serie de m ăsuri:    contra inundaţiilor cea. 10.0C
                                                                                                                    franci, ceea ce reprezintă o sumă                 ne britanice au bombardat din        rezervoarele cu beton se încăl­      hectare de pămînt arabil şi \
                                                                                                                                                                                                           zesc, iar excavatoarele şi maca­     permite alimentarea cu apă a ;
                                                                                                                    superioară deficitului înregistrat                nou teritoriul Yemenului prici­      ralele sînt acoperite cu un strat
                                                                                                                                                                                                                                                proape 400 localităţi — oraş
                                                                                                                    pe anul 1956.                                     nuind numeroase victime, pre­                                             şi sate, printre care şi oraşi
                                                                                                                                                                                                                                                Magdeburg.
                                                                                                                                                                      cum şi însemnate pagube ma­

                                                                                                                                                                      teriale.

                                                                                                                                                                      De aceea Yemenul va cere

                                                                                                                                                                      Consiliului de Securitate al

                                                                                                                                                                      O.N.U. să ia măsuri cît mai

                                                                                                                                                                      grabnice împotriva agresorului

                                                                                                                                                                      britanic.-

                                                                            Faptele demască Trafic de carne vie                                                                   ----- o——

                                    H rap u                                                                                                                           O catastrofă feroviară

                                                                               TOKIO (Agerpres). —                     In cursul anului 1956 au fost                              în Spania                Realizări ale reformei agrare
                                                                               Agenţia United Press citează         arestate peste 13.000 de persoa­
        Centrul oraşului Murmansk                                           un comunicat dat publicităţii de        ne care „cumpărau“ fete tinere,                      PARIS (Agerpres)1. —                 Reforma agrară din R. D.          cesta, au fost obţinute bogaï)
                                                                            comandamentul politiei japone­          în majoritatea cazurilor nedepă­                     După cum anunţă France            Vietnam a eliberat forţa produc­     recolte de orez. Acei
                                                                            ze în legătură cu traficul de           şind vîrsta de 13-15 ani, pentru                  Presse, la 28 decembrie în Spa­      tivă a oamenilor muncii de la        vat în mare măsm
                                                                            carne vie din oraşele japoneze          a le „plasa“ în diferite loca­                    nia s-a produs o catastrofă fe­      sate de sub exploatarea şi opri­     alimentaţiei în R. 1
                                                                            din cursul acestui an. Potrivit         luri din marile oraşe japoneze.'                  roviară în regiunea de demar­                                             Statul dispune astă
                                                                            acestui comunicat, 13.000 de fe­                                                          caţie dintre provinciile Orense      marea moşierilor. Strîns unit',      tante rezerve de gi
                                                                                                                       Numai în insula Hokkaido, o                    şi Leon. Expresul Madrid Coru­       ţăranii au început laolaltă lup­     a permis stabilizai
                                                                            te tinere, provenind mai ales           regiune în care ţăranii au avut                   na a deraiat.                                                             grînelor pe piaţă
                                                                                                                    mult de suferit de pe urma în­                                                         ta împotriva secetei, a furtuni­     treptată a pretunk
                                                                            din mediul rural, au fost vîndu-        gheţului care a bîntuit anul a-                      In urma catastrofei au pierit     lor, a inundaţiilor şi a altor ca­   agricole
                                                                                                                    cesta, au fost vîndute 1.250 de
                                                                            te de părinţii lor neguţătorilor        tinere, cu peste 150 mai mult                     5 oam eni; numărul răniţilor         lamităţi ale naturii. In toamna                                     ----------- — K -î -
                                                                                                                    decît anul trecut.                                                                     anului trecut, ca şi în anul a-
                                                                            care se ocupă cu acest comerţ                                                             este de peste 30.
                                                                                                                                                      a o n a g u B—
                                                                            ruşinos.

Reportaj din R, P, Chineză M e i Ş llll- S ia il Şt a l ţ i i                                                       prepare castraveţi muraţii iar ul-                pe însăşi soţia capitalistului să    spital să se trateze. A vizitat-^    ' liHhftea de mult pe mei y 1^*0KW«/« v»
                                                                                                                    tele să lucreze papucaşi pentru                   vină la una din secţiile federa­     la spital şi apoi i-a găsit de lu­    Ea a propus comitetului popu­
 — Mei 1 Surioară M ei! Nu          costum albastru din ţesătură de      luntari chinezi au plecat atunci           copii şi să împletească îmbră­                    ţiei femeilor şi să declare:         cru. După ce s-a însănătoşit,         lar să ocupe pentru şcoală o
 1. auzi?                           bumbac, iar în zilele de sărbă­      să dea ajutor poporului coreean            căminte din Tină. In scurt timp                                                        femeia i-a trimis soţului o scri­     parte din atelierul în care se fa­
   lecina făcu palmele pîlnie şi    toare şi cînd se întîmplă să se      prieten.                                   din vînzarea acestor obiecte fe­                     — împreună cu soţul am să-        soare în care îl ruga să revină,      brica oţet. La început împotriva
 s 'ă din nou :                     ducă undeva în vizită sau să pri­                                               meile au strîns 3600 de iuani                     vîrşit lucruri urîte. Iertaţi-mă. O  să refacă familia. Soţul i-a răs­     acestei iniţiative s-a pronunţat
 ; Mei /                            mească oaspeţi, poartă o bluză          Impresionată de aceste eveni­           care au fost predaţi pentru con­                  soră mai mare m-a convins că         puns că el o iubeşte ca şi înain­     proprietarul întreprinderii.
                                    cenuşie cu pătrate mici negre şi     mente Mei Şu-sian a holărît                struirea avionului. Cei ce sperau                 este mai bine să recunosc în         te dar nu crede că s-a vindecat
    ^ Mei Şu-sian nu auzi.          pantaloni albaştri, fală tot ce      pentru prima dată în viaţă să              în întoarcerea timpurilor trecute                 mod cinstit...                       Atunci Mei Şu-sian a scris ea            Mei Şu-sian are cinci copii.
 ^‘ra ea departe, iar gîndurile     se poate spune despre înfăţişa­      activeze pe turîm social.                  au început să prindă curaj vâ-                                                         însăşi şoferului. Au trecut cî-       Fiul cel mai mare conduce un
 et era.^1 mai- departe.            rea ei.                                                                         zînd că la frontiere există o                        In ţară a început mişcarea pen­   teva luni şi soţii fericiţi au tri­   oficiu poştal, al doilea este ju­
                                                                            In acele zile femeile din Ciun-         stare de alarmă. Cîţiva proprie­                  tru interzicerea opiului. Din nou    mis „stăpînii gîndurilor străzii"     decător, fiica cea mai mare este
  ■ Veci, rdmase puţin pe gîn-        Mei Şu-sian nu se deosebeşte       ţin şi-au luat angajamentul să             tari de uzine şi întreprinderi co­                Mei Şu-sian se consideră mobi­       o scrisoare de mulţumire.             învăţătoare într-o şcoală popu­
 duri.                              prin nimic de alte femei de vîr­     siringă fonduri pentru construi­           merciale au început să ascundă                    lizată. Se putea oare ca ea, o                                             lară, a doua fiică este îngrijitoa­
                                    sta ei. Cu toate acestea sutele      rea unui avion pentru voluntarii           materialele, să se sustragă im­                   femeie care a trăit o jumătate de       Dealtfel Mei Şu-sian primeş­       re la o creşă, iar cea mai mică
    “ Să \â duc s-o caut ? Poa-     de oameni din raionul în care        plecaţi să ajute R.P.D. Coreeană.          pozitelor şi să comită alte abu­                  secol şi a văzut cîte nevoi şi       te numeroase scrisori de acest        învaţă la şcoală.
 -e c& es^-eva urgent!              locuieşte ea o recunosc întot­                                                  zuri. Partidul comunist şt guver­                 necazuri a adus oamenilor fu­        fel.
                                    deauna, o salută prietenos şi           — Noi, au declarat solemn fe­           nul popular au pornit lupia îm-,                  matul opiului, să stea de o                                                   Mei Şu-sian trece astăzi prin
    Ea Grăiicartea poştală soţu­    sînt oricînd gata să spună o         meile de pe strada pe care lo­             potriva „celor cinci rele“.                       parte ?                                 In 1953 locuitorii de pe strada    şcoala cea mai nouă pentru oa­
 lui :                              vorbă bună■despre ea. Este cu­       cuieşte Mei Şu-sian, făgăduim                                                                                                     Ţzinţzionian au' ales în unani        menii muncii chinezi — şcoala
                                    noscută şi în organizaţiile oră­     să strîngem pentru construirea                Mei Şu-sian şi-a spus că nu                       Negustorii de opiu au început     mitote pe Mei Şu-sian ca depu­        puterii populare. Astfel ea înfăp­
        Este aş de des convocată!   şeneşti. Şi nu numai că este cu­     avionului 3.000 de iuani.                                                                    să-şi vîndă marfa pe ascuns          tată in adunarea raională a re-       tuieşte în practică porunca le­
   — Dar unu s.a aus ?              noscută, dar în repetate rînduri                                                poate rătnîne în afara acestei                    tăinuind cu dibăcie activitatea      rezentanţilor populari.               ninistă pare-spune că- fiecare
                                    ei i s-au adresat cuvinte ’ de          Angajamentul fusese luat. Dar                                                             lor criminală. De ochii poporu­                                           ■bucătăreasă trebuie să ştie să
  . d}mihaţă se pregătea            felicitare sau i-au fost oferite     cum putea fi dus la îndeplinire ?          mişcări.                                          lui nimic nu poate fi ascuns            Femeia mică de statură, în         conducă statul.
să se ducă la cadetul popular.      daruri modeste.                      Ţara deabia fusese eliberată de                                                              insă / Mei Şu-sian a descope­
                                                                         sub jugul secular, populaţia                  După ce a stat de vorbă cu                     rit şi a dat în vileag pe cîţiva     bluză cenuşie cu pătrate mici            Mei Şu-sian nu este o excep­
   Soţul, a învăţă de puţin timp       Prin ce a cucerit Mei Şu-sian     trăia încă în condiţii foarte grele        vînzătorii din librăria lui De                    mari negustori de opiu.                                                    ţie. Mii şi mii de muncitori şi
lamele hieroglife,rt m se des­      simpatia, respectul şi dragostea     şi femeile casnice trebuiau să so ­        Şen-iun, ea a aflat că proprietarul                                                    negre, cu pantaloni de T.nă albaş­    ţărani, culi şi luntraşi, bucătă­
                                    celor din jur ?                      cotească fiecare fină).                    frustează statul, nu plăteşte im­                    Ea a considerat însă că aceas­                                          rese şi îngrijitoare de eoni trec
curcă încă uşor înele. Uitîndu-                                                                                     pozite pentru toate veniturile                    ta este doar începutul. Trebuiau     tri. povesteşte:                      nrin aceeaşi şcoală.
se însă pe cartea pştală spuse         Republica Populară Chineză a         — Multora dintre noi — spu­             sale. Cu ajutorul opiniei publice                 salvaţi oamenii căzuţi în patima
linişhlor:                          fost proclamată la 1 octombrie       nea Mei Şu-sian — ne este greu             Mei Şu-sian a reuşit să-l facă pe                 opiului. Mei Şu-sian a stat de          — Am fost aleasă deputat şi           Ajutorul de primar al oraşului
                                    1949, iar în luna octombrie a        să punem cle-o parte chiar şi cî-          proprietarul magazinului să-şi                    vorbă cu fumătorii de opiu, le-a                                           Ciunţin, C°n Ciou, povesteşte:
        Nu te necăji, ’'onvocarca   anului următor la frontierele ti­    ţiva fîni din banii cîştigaţi de           îndeplinească în mod cinstit o-                   ajutat să se interneze în spital,    deodată mi-am- pus Întrebarea
este tocmai pentru ponîne,          nerei republici au apărut nori a-    soţii noştri. Hai să cîştigăm noi          bligaţiile financiare faţă de sta­                iar apoi, după ce au terminat tra­                                            — Avem mulţi deputaţi mi­
                                    meninţători. Intervenţioniştil a-    înşine.                                    tul popular.                                      tamentul, să înceapă să lucreze.     cum să slujesc mal bine po-           nunaţi. Iată pe Cijan Li-jun.
   In acest timp Mei Şi-sian se     mericani care ocupaseră Coreea                                                                                                                                                                               Pînă foarte de curînd era o ar­
'depărtează tot mai multie casă.    de sud încercau să cotropească          Femeile care locuiesc ve a-                Proprietarul fabricii de extin­                   Soţia şoferului Gu fuma opiu      p o ru ? Mi-am zis că trebuie să      gată necunoscută de nimeni. In
Cei ce o întîlnesc o sahtă cu       R.P.D. Coreeană şi să creeze o       ceeaşi stradă au răspuns la che­           ctoare, Oijen Dan şi soţia lui                    îşi dusese familia la sapă de                                              timpul reformei agrare ea s-a
respect.                            ameninţare directă în apopiere       marea ei. Unele din ele au înce­           sustrăgeau în mod sistematic                                                           insuliu femeilor dorinţa ,de a
                                    de China populară. Mii de vo­        put să facă prăjituri, altele să           sume considerabile din fondurile                  lemn, iar ea însăşi ajunsese fe­                                           manifestat ca un minunat orga­
   Mei Şu-sian este o fenee în                                                                                                                                                                             participa activ la construirea so-
vîrstă, mică de statură. Are o                                                        i) Monedă divizionară a ¡na­  destinate hranei muncitorilor.                    meie de stradă. Soţul o părăsi.      ciausmulul după exemplul U-          nizator şi în prezent conduce una
faţă cu trăsături regulate cu
ochii negri, pătrunzători şi iite-                                                 nului chinez.                    Mei Şu-sian a reuşit să o facă                    Mei Şu-sian a convins-o pe fu-       niunii Sovietice.                    'din cooperativele agricole frun­
ligenţi. Are un zîmbet bun, bine­                                                                                                                                                                                                                taşe.
voitor şi ca majoritatea femei­                                                                                                                                       mătoarea de opiu să se ducă la          In oraş clădirile şcolare nu
lor de vîrsta ei se piaptănă sim­
plu. Deobicei se îmbracă într-un                                                                                                                                                                           erau suficiente. Pe strada Jzin-

                                                                                                                                                                                                           ţzianian sute de copii nu aveau

                                                                                                                                                                                                           unde să înveţe. Acest lucru ne-

Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 M artie n r,9, Telefon: 188—189. Taxa plă tită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. —• Tiparul întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.

                                    1'                                   •  fi ‘ '■■ ! ' '                          '’                                                            ’ r * ;• .
   1   2   3   4   5   6   7   8   9