Page 13 - 1957-06

Biblioteca 1 PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !
Ragionc'â
P ro b lem a co n tractării de cereale
Hunedoara-^ «va
în atenţia comitetului executiv al Sfatului

popular regional

Anul ÍX. Nr. 770 Miercuri 5 iunie 1957 4 pagini 20 bani Zilele trecute a avut loc şe­ menilor muncii de la oraşe şi care ei le au conform Hotărârii
dinţa Comitetului Executiv al sate.
Corespondenţii voluntari din raionul experienţelor Sfatului popular regional, în Consiliului de Miniştri ;
cu armele nucleare care s-a analizat rezultatele ob­ Cu toate acestea, dezbaterile — popularizarea şi sprijinirea
Brad ne comunicó ţinute în acţiunea de contrac­ din şedinţă au scos în eviden­
tare a cerealelor. La şedinţă au ţă faptul că rezultatele obţinute constituirii de asociaţii a!e ţă­
Cresc rîndurile partidului se numără muncitorii fruntaşi Silviu Marcu, Ioan Gherţa, în ziua de 2 iunie 1957, a pînă în prezent nu reflectă po­ ranilor muncitori, care să înche­
Ioan Nicşa, iar în rîndul candidaţilor de partid au fost avut loc în sala Tribunalului participat ca invitaţi, preşedin­ sibilităţile reale cu care regiu­ ie contracte cu statul şi să poa­
In ziua de 29 mai a.c., a avut loc Ia Comitetul de primiţi tov. Ştefan Tudoran, Mircea Adam şi alţii. popular din Orăştie, o adunare ţii comitetelor executive ale sfa­ nea noastră poate şi trebuie să tă beneficia de sporul de 10%
partid al întreprinderii miniere Barza^ confirmarea de că­ de protest împotriva experien­ participe Ia asigurarea fondului faţă de preţul de contractare,
tre Biroul Comitetului raional de partid Brad, de noi In această zi au fost confirmaţi trei membri, şi zece ţelor cu bombele atomice şi cu turilor populare raionale şi ale centralizat de cereale al statu­ spor prevăzut în Hotărîrea Con­
membri şi candidaţi de partid. candidaţi de partid, toţi muncitori fruntaşi. hidrogen, organizată de Cole­ oraşelor de subordonare regio­ lui. In unele raioane, şi în spe­
giul de avocaţi din raionul nală, conducătorii Uniunii re­ cial în raionul Orăştie, munca siliului de M iniştri;
Printre cei primiţi în rîndurile membrilor de partid, GHEORGHE DUMA Orăştie. Adunarea a trimis o gionale a cooperativelor de con­ nu a fost organizată în mod te­ — îndrumarea organelor coo­
moţiune Consiliului Mondial al sum si ai întreprinderii „Recol­ meinic, iar organele şi lucrăto­
Creşte numărul de te, la „Luminiţa", în loc de 570 s-au Groza, de ta Şcoala de 7 ani Băiţa, Păcii, prin care protestează îm­ ta“. rii din cooperaţie nu au muncit peraţiei de către comitetele exe­
abonamente la presa de făcut 1.006 abonamente, la „Cravata Pavel Popovici şi Vochiţa lancu, de potriva experienţelor cu bomba cu destulă hotărîre pentru a lă­ cutive ale sfaturilor populare în
roşie", în loc de 100 s-au făcut 206 la Şcoala medie Brad, Ioan Sulea şl atomică şi cu hidrogen. Ei cer Din raportul prezentat şi dis­ muri pe toţi ţăranii muncitori sensul intensificării muncii de
tineret abonamente, la „Ştiinţă şl tehnică", în Alexandru Lup de la Şcoala 7 ani încetarea oricăror asemenea ex­ cuţiile purtate., a reieşit că da­ asupra importanţei încheierii de lămurire în rîndul cooperatori­
loc de 240 s-au făcut 335 abonamente. Baia de Criş, Gheorghe Hărăguş de la perienţe care aduc nenorociri şi torită îndrumărilor date de or­ contracte pentru livrarea de ce­ lor de a-şi spori cantităţile con­
Prin manca depusă de colectivul Şcoala de 7 ani Luncoiul de Jos, fac­ pierderi de vieţi omeneşti. ganele de partid şi cu sprijinul reale statului. tractate şi organizarea mai bu­
Secţiei raionale de difuzare a presei, In total, planul de colectare a abo­ torii poştali Ştefan Gheorghe şi Ma- sfaturilor populare, întreprinde­ nă a muncii de contractare.
factorii poştali şi difuzorii oolantari şi namentelor la presa de tineret, pe în­ tieş Candin de la Oficiul poştal Cris- Asemenea adunări de mani­ In urma raportului şi a dis­
ca afatoral Secţiei raionale de învăţă- treg raionul, a fost depăşit cu 53,43 cior, Alexandru Savu — Oficiul Băiţa, festare a luptei pentru pace s-au rea „Recolta" şi organele coo­ cuţiilor purtate, în scopul asi­ Considerăm că măsurile lua­
mint şi cultură, a directorilor de, şcoli, la sulă. De notat că toate abonamen­ Traian Teodorescu şi Dumitru Giur­ ţinut şi în cele 29 de comune peraţiei au reuşit să contrac­ gurării fondului centralizat de te de Comitetul executiv vor
s-a reuşit ca planul de colectare, a a- tele s-au făcut pe o perioadă de 3 giu — Oficiul Baia de Criş, Sabin cale raionului Orăştie. teze pînă în prezent peste 2000 cereale al statului, în scopul îm­ duce la accelerarea ritmului în­
bonamentelor la presa de, tineret, să luni. Munieanu şi Gheorghe Bud — Ofi­ tone grîu şi peste 500 tone po­ bunătăţirii continue a aprovizio­ cheierii de contracte, la dove­
fie ca mult depăşit. ciul Vaţa de Jos. rumb. direa în practică a înţelegerii
In acţiunea de colectare a abona­ nării populaţiei, Comitetul Exe­ juste de către toţi producătorii
'Astfel, la „Sctnteia pionierului", în mentelor s-au evidenţiat în mod deo­ ŞTEFAN BOTICI Aceste rezultate precum şi cutiv al Sfatului popular regio­ agricoli a rolului pe care îl au
loc de 740 s-aa făcut 979 abcnanien- sebit Iov. Gh. Băduţă şi Minodora participarea în masă la înche­ nal a luat o serie de măsuri or­ şi a contribuţiei pe care trebuie
ganizatorice care, să ducă la s-o dea la îmbunătăţirea conti­
ierea de contracte cu statul do­ îmbunătăţirea activităţii dc con­ nuă a condiţiilor de trai a celor
vedesc, că marea majoritate a tractare a cerealelor. ce muncesc, Ia construirea so­
ţăranilor muncitori din regiu­ cialismului în patria noastră.
Printre aceste măsuri se nu­
nea noastră au primit cu dra­ mără : Este necesar ca toate comi­
goste Hotărîrea Consiliului de
— intensificarea muncii poli­ tetele executive ale sfaturilor
Miniştri, privind regimul de tice de masă în rîndul ţărani­ populare, organele şl aparatul
contractare a cerealelor, că ei lor muncitori. în scopul de a se cooperaţiei şi al întreprinderii
cunoaşte rolul încheierii de con­ „Recolta“ să muncească cu şi
au înţeles în mod just aportul tracte cu statul şi avantajele pe
pe care trebuie să-l aducă la mai mult simţ de răspundere
pentru traducerea în viaţă a
asigurarea hranei muncitorilor sarcinilor trasate de guvern şî
din uzine, mine, fabrici şi a oa­ partid.

Concurs întercomunaî al echipelor In urma desfăşurării concursului s-au oliasi- In preajma aplicării
artistice fioat pentru faza de raion brigada artistică de
agitaţie şi corul cooperativei meşteşugăreşti
tja acest concurs, care ia avut loc la Biata de „Moţul“ Baia de Criş, echipa de dansuri din salarizării îmbunătăţite
Criş, au luat parte echipe de dansuri, brigăzi satul Ţebea, echipa de dansuri din satul Rişca,
artistice de agitaţie, formaţii de cor, solişti vo­ echipa de dansuri a Casei de copii din Biata de Aplicarea măsurilor de îmbu­ mei salarizării, s-a hotărît ţine-*'
cali şi instrumentali din comunele Bulzeşti, Riş- Criş şi echipa de fluieraşi din satul Rişoufiţia. nătăţire a sistemului de sala­ rea unor conferinţe. In acest
rizare şi normare a muncii es­
culiţa, Ribiţa şi Baia de Criş. A. CRIŞAN te o acţiune de mare însemnă­
tate şi -răspundere. Tocmai de
in contul 501 prin colectarea şi vîn- Cadouri pentru buc., port-bricege, 2 perechi !aceea, s-a preconizat mai î-nlîi sens s-a stabilit ţinerea urmă­
zarea sticlelor şi borca­ participanţii pantofi. 4 buc. carpete din experimentarea acestui sistem toarelor conferinţe : Căile creş­
Tinerii de la coope­ nelor, suma de 400 lei, la festival iînă cu motive naţionale, 4 la unele întreprinderi din0 ţarii,
rativa meşteşugărească pe care au depus-o de buc. ulcioare, 2 buc. cojo- urmînd oa, o dată cu începerea terii producţiei şi productivită­
„Moţul" din Baia de asemenea în contul fes­ Tinerii din cadrul coope­ cele cu motive naţionale şi celui de-al Il-lea semestru al ţii m uncii; întrecerea socialistă,
Criş, au organizat un tivalului. altele. anului curent, -aplicarea lui să
bal, in urma căruia au rativei meşteşugăreşti „Mo­ se facă treptat la toate unităţile metodă de construire a socia­
realizat suma de 700 Printre tinerii de la ţul“ din Baia de Criş au In confecţionarea acestor economice din ţară. lismului ; Căile ce duc la re­
lei, sumă ce a fost de­ cooperativa ,.Moţul”, confecţionat mai multe ca­ cadouri se evidenţiază tine­ ducerea preţului de c o st; Rolul
pusă în contul 501, con­ s-au evidenţiat Ioan Lă- douri pentru participanţii la La Hunedoara, experimenta­
tul festivalului. festivalul tineretului, printre rii: Ştefan Alagyari, Florica rea acestor măsuri se face în maistrului în producţie etc.
zăruţ II. Lazăr Oprişa şi care: 4 buc. portmoneie, 8 Dan, Fiorica Ştef şi Florica prezent la secţiile de furnale.
De asemenea, tinerii Constantin Zeriu. Acest lucru nu însemnează că Cea mai mare atenţie s-a
din comună au realizat Morar. celelalte secţii din cadrul Com­ dat, însă, propunerilor de mă­
C. AVRAM binatului siderurgic Hunedoara
O. LAZAR au rămas pasive faţă de aceas­ suri tebnico-organizatorice. In
tă atît de importantă hotărîre a
partidului. urma acţiunii de lămurire a

Maistrul bobinator Paşca Gheor ghe( de la atelierul şcoalei profesio­ Cu cîteva săptămîni în ur­ masei de muncitori şi tehnicieni
mă, în adunările generale pe
încălţăminte peste plan plan 130 perechi bocanci 'bărbăteşti cu talpă de nale Gura-Barza, îşi dă toată silinţa ca elevii lui să devină buni electri­ secţii, s-a trecut la dezbaterea asupra importanţei acestor mă­
bovine, 16 perechi pantofi pentru femei, la co­ cieni. IN CLIŞEU: maistrul Paşca Gh., îndrumînd pe elevii Crişan Ma­ largă a instrucţiunilor ministe­ suri, pentru creşterea continuă
Cooperatorii meşteşugari de la cooperativa mandă, 37 perechi pantofi bărbăteşti, la coman­ rului cu privire la aplicarea sis­ a producţiei şi productivităţii
„Moţul“ din Baia de Criş, au reuşit să confec­ dă, 210 perechi sandale tip brigadier. Planul pe rin şi Morar Francisc, din anul II Cţ electricieni. temului de salarizare îmbunătă­
ţioneze, în curbii lu rrti unaiy-mal m ultă încălţă­ sortimente a fost depăşit cu 10 la sută. ţit.
minte decît prevedeau sarcinile de plan. Planul t—>i—>/—«j—»/—*/—>/—>t—‘.-—‘J—*i—«/—‘!—>I—1/—* — . 1— . /— K,— . ,— • r muncii, s-a ajuns la un număr
In realizarea sarcinilor de plan se evidenţiază La secţia laminoare, prima dez­ impresionant de astfel de pro­
producţiei globale a fost realizat în proporţie tov. Ghizela Alexe, Valeriia Lup, Leontfn Borza, batere .a avut loc lia data de 14
de 101 la sută, iar la prestaţii de servicii, în Petru Berei, Pavel Petrică, Nicolae Trifa şi bri­ Planul depăşii salarii mai, cînd adunarea generală a puneri, privind cele mai variate
proporţie de 123 la sută. gada U.T.M., condusă de Traian Faur. mari stabilit comisia de coordonare
!a lucrărilor şi cînd s-ia luat, pen­ laturi de activitate la secţia la­
In cursul lunii mai s-au confecţionat peste 1 O. NICOLAE tru prima dată, contact cu pă­ minoare. Aceste propuneri au
rerea masei de muncitori în a- fost centralizate şi studiate, şi
ceastă problemă. S-a lămurit în
flaaaHBanDSBansBBMcsnnftTtnBiiaBaai Experimentarea sistemului de plan .cu 48 la sută, a realizat această consfătuire, scopurile s-au stabilit persoanele respon­
un cîştig de 159,97 lei pe post măsurilor de îmbunătăţire a sabile pentru traducerea lor în
de miner, 138,30 lei pe post de sistemului de salarizare şi s-a viaţă, precum şi datele pînă la
ajutor de miner şi 119,20 lei pe cerut părerea muncitorilor.
Norme experimentale salarizare îmbunătăţit, precum post. de vagonetar La fel, bri­ care ele vor trebui aplicate.
şi chemarea la întrecere lansată gada lui Ioan Bartoş, din ace­ Comisia formată în consfătui­
laşi sector, depăşindu-şi planul re a trecut încă de a doua zi la Pentru a aduce la cunoştinţa
cu 39 la sută, a realizat sala­ acţiune. S-a întocmit, în acest
de colectivul minei Aninoasa. rii de 121,80 lei pe post de scop, un plan de muncă, în care celor oare au făcut propunerile
au dat un deosebit avînt mun­ miner, 106,05 lei pe post de a- sînt prevăzute acţiuni variate
şi norme cu. motivare tehnică cii din toate minele Văii Jiului. jutor de miner de 91,45 lei pe în scopul sprijinirii salarizării modul de rezolvare, ele au fost
post de vagonetar iar brigada îmbunătăţite. înserate pe coli de hîrlie şi afi­
tui Mihai Moraru, care lucrea­
Colectivul minei Lupeni, de pil­ ză la înaintare în steril, a ciş- S-a hotărît Intensificarea şate cu răspunsurile respective,
dă, şi-a îndeplinit planul pe lu­ tigat 142,99 lei pe post de mi­ muncii sindicale, culturale. O
Iiî ţara noastră, normele au citorilor care lucrează pe baza rialelor ; formaţia optimă de na mai în proporţie de 101.3 ner, 124,40 lei pe post de aju­ atenţie deosebită s-a dat agita­ în secţie. __ •
fest. aplicate pentru prima dată lor. Datorită acestor cauze, se lucru ; încadrarea optimă a mun ia sută, iar sectorul I B al ace­ tor de miner şi 107,24 lei pe ţiei vizuale, confecţionîndu-se
ir. anul 1949. Aceste norme au caută a nu se lucra pe baza citorilor ce execută lucrarea ; leaşi mine, în proporţie de post de vagonetar. panouri legate direct de pro­ Propunerile făcute pot fi îm­
iest elaborate pe baza experien­ acestor norme. frontul de lu cru ; procesul teh- 110,7 la sută. blema salarizării. In scopul lă­ părţite în 'două categorii: celei
ţei oamenilor muncii, neavînd Minerii de la Lupeni continuă muririi unor noţiuni strict ne­ care se pot rezolva cu mijloace­
ia bază un studiu tehnic. Ince- Normele cu motivare AUREL OLTEAN LI Salariile muncitorilor mi­ cu avînt întrecerea. Acest lu­ cesare bunei înţelegeri a proble­
pînd din anul 1949, normele au tehnică neri pe luna mai au crescut cru ni-l dovedesc realizările pe le proprii ale secţiei şi cele a
început să fie îmbunătăţite, ajun- şeful serviciului organizarea considerabil. De pildă, brigada care ei le-au obţinut în primele căror rezolvare implică inter­
gîndu-se în prezent să avem 80% Datorită metodelor noi de muncii de la Trustul 7 Con­ minerului ioan Popa, care lu­ zile ale lunii iunie. Astfel, sec­ venţia combinatului sau chiar
norme cu motivare tehnică. Du­ muncă introduse în procesul de crează într-un abataj frontal de torul i B şi-a realizat, planul pe
pă cum se ştie, normele de timp producţie, s-a constatat că nor­ strucţii Petroşani la stratul 18 (Sectorul I B) şi prima zi a acestei luni în pro­ a' ministerului.
şi de producţie sînt de două mele sînt depăşite cu uşurinţă care şi-a depăşit sarcinile de porţie de 130,3 la sută, iar sec­
(munca fiind prestată în alte torul IV B în proporţie de 105 O mare parte din măsurile ce
feluri: experimentale şi tehnice. condiţii decît cele prevăzute în la sută
fac parte din prima categorie
1VANCIŞC privesc anumite lucrări prin ca­

corespondent re se va asigura o mai bună

generalităţile capitolelor de nor­ O O O O O W O O O O < X X K > w v x. funcţionare a agregatelor. Ast­
mă respective) şi s-a început fel, s-a propus punerea în func­
stabilirea proceselor de muncă
Normele experimentale pe bază tehnică. Trei întrebări şi tot atîtea ţiune a instalaţiei de deservire
răspunsuri
Aceste norme sînt elaborate In acest scop, normatorii teh­ de la subsolul cuptoarelor adin­
pentru normarea unor procese ei, punerea în funcţiune a ro­
de lucru care au o durată mai lelor din spatele cajei pregăti­

toare. O deosebită importanţă

scurtă sau întindere mică, avînd nologi pentru stabilirea de nor­ în vederea reducerii rebuturilor,
prezintă propunerea care cere
la bază experienţa tehnicienilor me cu motivare tehnică, trebuie
Intr-o zi, pe vremea prînzu- dreapta noastră, se mîncau asigurarea funcţionării lamino-i

şi muncitorilor fruntaşi. A- să analizeze fiecare proces de lui, mă nimerisem la restau- sărmăluţe, (Continuare în pag. 3-a)
ceste norme sînt discutabile, în- muncă din următoarele puncte rantul „Mureşul" din Deva. In — Tovarăşe ospătar, sărmă-
trucît experienţa celor ce le-au rle vedere : organizarea locului local clienţi m u lţi: unii mîn- vo v OOOOOOOv 0000000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ,
elaborat, nu a luat în conside­ de lucru ; aprovizionarea ritmi­ cau, alţii veniseră să bea o tufele sînt bune, dar cred c-ar
rare puterea de muncă şi cu­ că cu m ateriale; amplasarea ţuiculiţă înainte de masă. Eu fi şi mai bune cu puţină smîn-
noştinţele profesionale ale mun­ raţională 3 utilajelor şi mate­ mă număram printre aceştia tină.
din urmă.
— Cred şi eu, numai că
smîntîna-i cam departe: la

Intîmplarea a ------------------------------------------ stînă. Şi stîna,

T ot pe loe, pe Ioc, pe -Ioc... făcut să fiu /~~jj a • să vedeţi, e TO Y M n ifW JB? W M éRáQBM ÍlfM M

martor al unor <Or'l7L&X.CLÎ/LtCLi7LL.L. tocmai în Do-

discuţii între------------------------------------------ brogea.Aşa că... Ingrăşămintele naturale— bile), au trecut de 2.300 kg oare !au transportat bălegar pen­
tru el. Aşa s-a petrecut cu în­
ospătarul care deservea raio­ Acestea au fost cele trei în­ asigură recolte bogate Cele mai mari producţii s-au tovărăşiţii Ion Liază şi Ion Mo­
trebări la care ospătarul a dat realizat în anii 1952 şi 1954, rar Lupu, care n-au transportat
nul nostru şi cîţiva cetăţeni cantitatea de bălegar stabilită.
tot atîtea răspunsuri.. S-ar pu­ Cele 72 de familii care lu­ cînd întovărăşiţii au recoltat
care¦ocupau mesele din jur. De tea ca vreunul să fie dispus a Pentru a-i mobiliza ,pe înto­
fapt toate discuţiile s-au redus crede că răspunsurile ospăta­ crează în prezent în întovărăşi­ 2.700 kg şi respeotiv 2.500 kg vărăşiţi să exeoute în primul
la trei întrebări şi tot atîtea rului n-ar fi fost poate destul rînd lucrările de întreţinere si
răspunsuri. de politicoase. Dacă-i aşa sau rea !agricolă „Horiia“,.din Sîntu- grîu la hectar. recoltare pe terenurile din pe­
nu — nu ştiu, şi cred că nici rimetrul întovărăşirii, adunarea
...La una din mesele vecine nu merită să ne străduim să hialm, deţin o suprafaţă de 130 Succesele pe care le obţin în- generală a hotărît că acelora
se mînca felul în tîi: ciorba. stabilim acest lucru. Fiindcă care nu plivesc şi nu recoltează
ba'.- Aceasta înseamnă că 54,16 tovărăşiţii la recoltare sînt o griul în perioada fixată (op­
— Tovarăşe ospătar, dâ-ne fiecare din cele trei răspunsuri timă), să li se reţină o can­
ts rog, un ardei iute. la sută din suprafaţa arabilă a consecinţa a faptului că oe te­ titate de 10-25 La sută din pro­
conţin, dacă nu mai mult, cel ducţia oe se obţine de pe par­
— V-aş da bucuros, dar a- satului este cooperativizată. renurile lor se execută arături cela care i se cuvine s-o lu­
chizitorul nostru s-a îmbătat şi puţin un dram de adevăr. In creze. întovărăşiţilor Vaier Bo-
n-a mai putut merge ta piaţă, Faptul că peste 40 de familii adînci de toamnă şi pămîntul riţă, Iulian Maier şi Nicolae A-
sînt înscrise cu întreaga supra­ este îngrăşat în fiecare an. Cum lexoi, li s-a reţinut în anul 1956
Aşa că... fiecare dintre ele îşi găseşte faţă de teren arabil pe care o procedează ? Adunarea generală
posedă, a dat posibilitate înto- !a întovărăşiţilor a hotărît că fie­ o cantitate destul de însemnată
In regiunea Hunedoara, există încă unele localităţi, ca Turdaş de La altă masă se mînca fe- oglindire preocuparea conduce- vărăşiţilor să execute lucrările care întovărăşit este obligat să de grîu, pentru faptul că n-au
pildă, unde felele şi flăcăii obişnuiesc să frecventeze căminul cultural lui doi -: friptura (mi se pare rii restaurantului şi a condu­ transporte bălegar de grajd — plivit la timp cultura de grîu.
doar înainte de' a se căsători ¦îndată după aceea, îşi întrerup orice acli- că era de vacă) şi salată. cerii T.A.P.L. faţă de deservi­ agricole La timp şi în bune con- în fiecare an — pe o parte din
rea consumatorilor Şi cred că diţiuni. Ca urmare, producţiile Şi la cultura de porumb, în-
vitale de acest gen, sub motivul că de-acum au devenii „oameni serioşi". ~ Tovarăşe ospătar, salata nu greşesc dacă spun că a- suprafaţa existentă în perimetru
ceastă preocupare lipseşte, aşa obţinute de ei, au întrecut în­ m
Pe lingă acestea, există însă şi sate în care asemenea prejudecăţi asta n-are nici un pic de ulei; cum dese ori din local lipsesc totdeauna cu mult pe cele ale (20 la sută)’. In cazul că un
sini lichidate. Iată, în clişeul de fală. echipa vîrslnicilor din Sălaşu Su­ ardeii iuţi, uleiul, smîntîna...
perior, inlerpretînd un dans specific acestei localităţi. pune-i, te rog, puţin. ţăranilor muncitori cu gospodă­ întovărăşit nu are atît bălegar

— Bucuros tovarăşe, dar să rii individuale. Este suficient de grajd cît trebuie să ducă
vedeţi, magazionerul nostru
lipseşte astăzi. Aşa că... să amintim că producţiile me­ pe suprafaţa oe-i revine, atunci

dii de grîu ta hectar realizate i se reţin cîte 25 kg grîu pentru

de întovărăşiţi (ou excepţia ce­ fiecare oar de bălegar net trans­

La masa a treia, cea din V. PINTEA lei din anul 1956, cînd condi­ portat şi această cantitate se

(' v/VV-'^ ţiile. de climă au fost nefavora- repartizează acelor întovărăşiţi