Page 9 - 1957-06

iVJi

Frinturi de viaţă PROLETAR/ DIM. TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl

Vasile Voica a venit în Călan, de seria de furnalist. El lucrează la CITIŢI IN PAG. IV -a: mmlsocialismului

prin părţile Moldovei. Acasă a trăit furnalul tineretului şi-i şi inovator, • Deschiderea la Moscova a
expoziţiei unionale agricole şl In­
o viaţă amară. N-a ştiut ce-i aceea Lui i se datoreşte reducerea consu- dustriale,

bucurie. De mic copil a cunoscut mului de nisip la căptuşirea rinelor ® Rezoluţiile Congresului Parti­
dului Comunist din Israel,
lipsurile şi necazurile. Părinţii, ţă- de la furnal. S-a gîndit ce s-a gîn-
• Opinia publică joponeză cere
rani săraci, nu i-au putut da nici dit şi s-a hotărît să folosească pra- lărgirea comerţului cu R. P.
Chineză.
învăţătura primelor litere. El era cel ful de cocs care rezultă de la for­
o „Port-avionul nescufundabil“
mai răsărit dintre copii şi trebuia nai şi se aruncă. Şi pînă la urmă se clatină.

să-i ajute pe părinţi la treburile a reuşit.

gospodăreşti. Tot el a propus şi confecţionarea

Cînd a sosit aici la Gălan, s-a bătătoarelor pentru căptuşirea rine- Anul IX, Nr. 769 Marţi 4 iunie 1957 4 pagini 20 bani

angajat ca muncitor necalificat. lor. Acestea erau făcute din lemn

După cîtva timp a auzit că se care arcjea repede şi nu erau deloc

deschide şcoala de calificare unde rezistente. La propunerea lui Vasile

se poate învăţa meseria de fuma- Voica bătătoarele au fost făcute din- Sectorul IV a! minei Vulcan dă cărbune La F yrn a iu ! fSnerefySyi
mai ieftin
list. Dar cum să înveţe că nu ştia ^..0 coajă de fontă cu o formă spe- 2 d in Călan

nici o literă, nici să citească, nici cială.

să scrie. Totuşi şi-a luat inima în S-ar putea spune multe despre
dinţi şi s-a dus de s-a înscris.
dibăcia, voinţa şi hărnicia lui Va­
— Oum o să poţi învăţa dacă... sile. Pe lîngă activitatea pozitivă
îl întrebă cineva, cu oarecare sfială în producţie ,el se ocupă de citit
în glas, ca să nu-1 jignească. Reducerea preţului de cost avea un preţ de cost mai redus, principale luate în această di­
şi de sarcinile de organizaţie. Nu se are o .importantă covîrşitoare iar bunurile produse din aceas­ recţie. De pildă, materialul lem­
— Bine, odată cu tainele furna­ întîmplă da să primească vreo sar- în ansamblul economiei naţio­ tă fontă vor fi fireşte mai ief­ nos a fost folosit mai judicios
lului am să învăţ şi carte — ti luă oină şi să n-o îndeplinească fie ea nale. Această reducere permite tine. r> prin răpirea lui înainte de pră­
Vasile vorba din gură. acumularea unor fonduri bă­ buşirea abatajului.
cît de grea. Dar preocuparea lui de neşti care pot fi destinate în Fără să exagerăm, putem a-
Şi, în sfîrşit, s-a început şcoala. bază este să citească. Nu de mult, el diverse domenii de activitate, firma cu toată certitudinea că Printr-un control mai riguros
Voinţa lui Vasile i-a uimit pe a fost primit în rîndurile candidaţi­ ca de pildă, la noile investiţii, acest sector fruntaş al minei s-a îmbunătăţit calitatea căr­
toţi. Tovarăşul Nicolae Pili, care era lor de partid. la înzestrarea întreprinderilor' Vulcan a obţinut succese în­ bunelui. In acest sens s-au luat
lector la şcoala de calificare, s-a ! cu utilaje moderne ş.a.m.d. semnate pe linia reducerii pre­ măsuri ca intercalat ia din stra­
Pentru toate acestea îl iubesc şi-l ţului de cost. Aşa de pildă, pe iul 15 să se puşte separat,
ocupat îndeaproape de el, ca de un In cazul de fată, dacă mine­ primele patru luni ale anului, în cruc.ît conţinea un procent mai
copil oare buchisea primele slove. îndrăgesc tovarăşii săi de muncă. rii din sectorul IV al minei Vul­ s-au realizat aici economii la mare de cenuşă.
In trei luni de zile Vasile Voica a Iată numai frînturi din viaţa lui, o can au dat un cărbune cocsifi- preţul de cost în valoare de
viaţă plină de evenimente şi totuşi oabil mai ieftin, înseamnă că 268.814 lei. Important este că în In ceea ce privesc traversele,
început să citească binişor. fonta produsă în furnale va acelaşi timp, cu reducerea pre­ şinele din galeriile părăsite, au
N-a fost tocmai uşor, dar Vasile cu ani destul de puţini. Nu are de- ţului de cost, productivitatea fost şi acestea la rîndul lor va­
acţiuni de folos obştesc s-au fă­ !muncii pe aceeaşi perioadă a lorificate.
a învins toate greutăţile. Astăzi ştie cît 24. cut tot în cinstea festivalului. crescut cu 9 la sută, iar pro­
ducţia de cărbune cu peste 30 Puşcarea cu explosiv s-a fă­
să citească şi-şi cunoaşte bine me- E. GH1RAN MOŢ1U SIMINA la sută. cut raţional, ceea ce a adus,
corespondentă după sine, realizarea unor în­
De bună seamă că pentru a semnate economii de explosiv. Tînărul prim furnalist Ion Lăscoi de Ia furnalul tineretului nr. 2 din
învăţa şi alţii din experienţa
acestui sector, in ceea ce pri­ Desigur, şi măsurile tehnico- Călan, mînuind noua maşină electri că pentru introducerea ştidului la
veşte reducerea preţului de cost, organizatorice luate au contri-
vom enumera mai jos măsurile gura cuptorului. .x
GH. ZAMF1RESCU
IN CLIŞEU: Ion Lăscoi la locul de muncă. i t |
(Continuare în pag. 3-a)
zile s-au angajat ca pînă la Din activitatea Comisiilor de femei
Tinerii mineri de îa Festivalul Mondial de Ia Mos­
Teliuc şi-au respectat cova să dea peste planul de pro­ din raionul Orăştie
ducţie încă 1.000 tone minereu.
angajamentul luat C E A M & î BOGMA GOSPODĂRIE Munoa Comisiilor de femei la tot mal mare !amploare în
Totul pentru festival
Minerii din cele cinci brigăzi ! comunele raionului Orăştie. Cî teyia veşti din cele sosite, vor­
de tineret de la Teliuc s-au an­ Membrii echipei artistice din besc de hărnicia femeilor din ade:st raion.
gajat să-şi înzecească eforturile Peştişu Mare s-au pregătit in­ O întrecere patriotică
în muncă pentru a da furnale­ tens pentru faza comunală în
lor de la Hunedoara şi Călan cinstea celui de-al Il-lea festi­ C h e m a r e a la î n t r e c e r e s o c ia lis tă Pentru dezvoltarea lâ, între cultlvatoa- Munteanu, Pamfila
cit mai mult minereu şi de bu­ val regional. culturii de legume şi rele de legume din Andreşoiu, Vasilica
nă calitate. Astfel, în cinstea
festivalului regional al tinere­ Ei s-au prezentat destul de zarzavaturi, Comisia comună. Lăzărescu şi altele,
lului, de la Hunedoara, brigă­ frumos la concurs.
zile de mineri de la Teliuc s-au lansată de gospodăria colectivă „21 Decembrie“ din Pricaz de femei din comuna Cele mai frumoase Aceste tovarăşe au
angajat la începutul lunii mar­ In contul 501, contul festiva­ Orăştioara de Sus, a şi mai bine îngrijite semănat straturi de
lului, s-au depus 1.700 lei, su­ organizat o întrecere loturi le au ţărăncite ceapă şi au plantat
tie să dea peste planul lor de mă realizată din predarea celor
6.000 kg fier vechi şi 300 sticle Gospodăriile colective din regiunea dăriei colective. socialiste şi pentru particulari. patriotică individua- muncitoare Saveta salată şi varză.
producţie 440 tone minereu. şi borcane, care au fost adu­ noastră au făcut în ultimul timp paşi Fermele de animale, constituie Iz­ — în raport cu posibilităţile exis­
Tinerii mineri de la Teliuc nate. mari pe calea consolidării lor din îndeletnicire plăcută
punct de vedere economic, obţinînd vorul principal al veniturilor băneşti tente, să se producă atît pentru ne­
şi au îndeplinii şi depăşit, încă „Totul pentru festival”, acea­ producţii sporite Ia hectar şi dezvol- în gospodăria colectivă. De aceea pro­ voile gospodăriei, cît şi pentru vîn- Creşterea păsărilor !a devenit pui. In întreaga comună, sînt
din lunile martie şi aprilie an­ sta-! lozinca tineretului din Peş­ tîndu-şi mai multe ramuri anexe de punem ca acestea să se dezvolte, în zare diferite materiale de construcţii o îndeletnicire plăcută a gos­ pînă acum 5.000 pui de găină
gajamentul luat, 514 tone peste tişu Alare. producţie, aducătoare de mari veni­ aşa fel, îneît Ia sfîrşitul anului vii­ şi obiecte de uz casnic cum sînt: var, podinelor din comuna Băcă- şi 4 000 boboci de raţe şi gîşte.
turi băneşti. Ele s-au întărit şi din tor fiecare gospodărie colectivă din cărămidă, împletituri, preşuri, trico­ inţi. Care mai de care caută
planul lor de producţie. Pregătirile pionierilor punct de vedere organizatoric, con­ regiune, să aibă: cel puţin 20 ca­ taje din Iînă etc.; ca numărul păsărilor din o- Asemenea celor din Băcăinţi,
In cadrul consfătuirii de pro­ ducerile lor s-au maturizat, au acu­ pete vite mari la fiecare 100 hectare
Nu ne mai desparte mult mulat o bogată experienţă în ce teren agricol, dintre care cel puţin — mijloacele de transport ale gos­ grada sa, să crească mereu. de creşterea păsărilor se ocupă
ducţie, ţinută cu toate brigăzile timp şi, la Moscova, se va des­ priveşte conducerea unor mari uni­ 10 vaci să fie de producţie cu o mare podăriei colective, disponibile în pe­ Gospodinele Valeria Albu,
din întreprindere, la începutul făşura cel de-al Vl-lea Festi­ tăţi agricole socialiste, rentabilitate; să crească anual cel pu­ rioadele cu munci mai puţin aglome­ şi colectivistele din Spini. Din­
val Mondial al Tineretului, un­ ţin 25 capete porcine la 100 ha teren rate, să fie folosite pentru executarea Orfelina Vlaicu, Ioana Albu,
lunii mai, au fost declarate bri­ de participă tineri din toate ţă­ Cu toate acestea, trebuie subliniat arabil din care 5-6 să fie scroafe de diferitelor transporturi necesare şan­ Leoniţa Vişan şi Valeria Ma­ tre acestea s-au evidenţiat Ma-
rile. In cinstea acestui festival, că gospodăriile colective din regiune, producţie, 14-15 capete să fie tot tim­ tierelor carierelor de piatră sau între­ rin, au fiecare peste 70 de ria Gristea, Cornelia Ripoşan
găzi fruntaşe cele conduse de pionierii din unitatea nr. 3 din nu au reuşit încă să se dezvolte şi pul Ia îngrăşat iar 5 capete să îie prinderilor apropiate, să transporte
utemistul Constantin Doljescu Călan au predat sticle în va­ să obţină rezultate în măsura posibili­ tot timpul pentru reîmprospătarea fer­ pietriş pe şosele etc., cu scopul de a şi Elena Busuioc.
loare de 750 Iei şi au strîns fier tăţilor ce ie au. Există condiţii ca m ei; să aibă cel puţin 150 oi la 100 realiza venituri băneşti;
care a dat peste plan în lunile vechi. Cel mai important lucru toate gospodăriile colective din regi­ hectare teren agricol; cel puţin 200 Cît mai multe grădiniţe sezoniere
martie şi aprilie 233 tone mine­ este că au însămînţat o supra­ une să devină, într-o perioadă scurtă, păsări la 100 ha teren arabil iar stupi — înfiinţarea unei îngrăşăforii de
faţă de 0,75 ha de pamînt cu mari producătoare de cereaie-marfă, sistematici cel puţin 50 familii în fie­ porci pe lîngă fiecare stlnă din GAC, Sfatul popular ra- fiinţat 20 de grâdi- tâ la pregătirea des-
reu şi utemistul Vasile Antoce porumb şi zarzavaturi. Produc­ să devină unităţi socialiste model, ca­ care gospodărie colectivă. numărul porcilor din acestea fiind de
ţia reaiizată va fi valorificată pabile să atragă înspre ele întrea­ ional Orăştie s-a gin- niţe sezoniere, dintre chiderii şi amenaja-
care a extras peste plan, în a- iar banii se vor depune în con­ ga masă a ţăranilor muncitori. Pentru înmulţirea izvoarelor de ve­ CONSILIUL DE CONDUCERE
ceste două luni, 157 tone mine­ tul festivalului. nituri băneşti, propunem să se dez­ dit să vină cît mai care pînă acum s-au rea camerelor grădi-
In scopul realizării acestui obiectiv volte sectorul pomicol, în aşa fel, în­
reu. Înfrumuseţarea şcolii şl alte mult în ajutorul ţă­ deschis 7. niţelor sezoniere din
rănoilor muncitoare
In această consfătuire brigă­ Comisiile de femei aceste comune,
cu copii, care merg
la munca cîmpului. din Vinerea şi Geoa- Pînă la 15 iunie
Astfel, în comunele
giu şi-au adus o vor fi deschise şi ce-

din raion, s-au în- contribuţie însemna- lelalte grădiniţe.

principal, membrii gospodăriei colec­ eît în decurs de cel mult doi ani să

!!l!!i!!!li:::l!!:l!!!:!illl!l!lilll!!lll!l!llll! tive „21 Decembrie“ din Pricaz, ra­ revină în fiecare gospodărie colecti­ Experienfele nucleare pot şi trebuie
ionul Orăştie, cheamă Ia întrecere so­ vă, cel puţin 35-40 pomi roditori pe

J Z Tlicuţele cusătorese cialistă toate gospodăriile colective din cap de familie. Pentru plantaţiile de să fie interzise
regiunea Hunedoara, pentru titlul de pomi să fie folosite, în primul rînd,

„Cea mai bogată gospodărie colectivă“. terenurile supuse eroziunilor, cele slab In sala cinematografului „Fi- mele colectivelor de muncă din Cei peste 800 de cetăţeni pre­
Intrucît bogăţia unei gospodării co­ productive, marginile drumurilor din limon Sîrbu“ din Deva, a avut instituţiile şi întreprinderile o- zenţi la această adunare, au
perimetrul gospodăriei colective, tere­ Ioc duminică dimineaţa o adu­ raşului au protestat cu hotărîre votat şi trimis o moţiune de
lective este determinată de mărirea nurile din jurul construcţiilor din cîmp nare publică. în cadrul căreia împotriva experienţelor nuclea­ protest către Comitetul Naţio­
fondului de bază, propunem ca un ale fermelor de animale (grajduri, tovarăşul Prof. universitar Gh. nal pentru Apărarea Păcii din
obiectiv principal al întrecerii să f ie : saivane, maternităţi, îngrăşăforii, co­ Vlădescu - Răcoasa a prezentat re şi a unui război atomic. Prin­ R.P.R., pentru ca acesta la rîn-
dezvoltarea fondului de bază în aşa teţe pentru păsări, ele) precum şi tre cei care au luat cuvîntul au dul său, să o înainteze Consi­
fel îneît valoarea lui să crească în grădinile sediilor G.A.C. conferinţa intitulată „Experienţe­ fost şi tovarăşii F. Rapolti, di­ liului Mondial al Păcii.
fiecare an cu cel puţin 40.000 iei la le nucleare şi înlăturarea unui rector al întreprinderii 5.A.R.T.,
fiecare 100 hectare teren agricol, a- Considerăm de mare importanţă în război atomic“. Cu această o- Grigore Andronie, de la Uzina în încheierea adunării publi­
censta, în afară de datoriile la ban­ ce priveşte mărirea veniturilor băneşti, Electrică, Lucretia Borchi de Ia ce, a rulat filmul .„Copiii din
că sau în alte părţi. dezvoltarea grădinilor de legume şi cazie au luat cuvîntul o serie întreprinderea „1 Mai“ şi alţii. Hirosima”.
zarzavaturi. Dc aceea, propunem ca de cetăţeni deveni care, în nu­
Pentru creşterea fondului de bază

şi mărirea veniturilor băneşti aie co- ele să se dezvolte în următorii doi încheierea lucrărilor celui de-al il-lea
iecfivişiiior propunem ca fiecare gos­ ani, în fiecare gospodărie colectivă Congres al A. S. 1. T.
podărie colectivă să valorifice anual unde există condiţii, în aşa fel, in­
cel puţin 20% din producţia de grîu cit să ocupe cel puţin 10 la sută din
şi porumb precum şi cantităţi cît mai suprafaţa arabilă.

Aşa sini numite pionierele de la cercul de „Mîini îndemînatice”. In mari de alte produse agricole ca: Pentru a mări preocuparea colecti­ Sîmbătă !au luat sfîrşit lucră­ secret Consiliul Central al lor A.S.I.T., tovarăşului dr.-
cerc ele învaţă să croşeteze, să brodeze, să coasă motive naţionale. floarea-soarelui, cartofi, produse lacta­ viştilor faţă de valorificarea resurse­ rile celui de-al Il-lea Congres A.S.I.T. In Consiliul Central al Petru Groza, preşedintele Pre­
te, lapte, iînă, legume, fructe, miere lor locale propunem: .al Asociaţiei Ştiinţifice a Ingi­ A.S.I.T. au fost aleşi 86 de in­ zidiului Marii Adunări Naţio­
IN CLIŞEU . cercul de „Miini îndemînatice“ de la casa pionierilor de albine, să se îngraşe şi să se vîn- nerilor şi Tehnicienilor din R.P. gineri şi tehnicieni. Ca preşe­ nale.
din Deva. dă pe bază de contract animale eic., — să se înfiinţeze în fiecare gos­ Romînă. dinte a fost ales acad. prof. N.
iar cel puţin 15 ia sută din banii ob­ podărie colectivă ateliere de rotărie, Profiri ; vicepreşedinţi : ing. dr. Dr. ing. St. Bălan a citit De­
Z i de sărbătoare ia G eoagJ Ui ţinuţi prin vînzarea acestor produse şi tîmpiărie, fierărie, echipe de zidari şi Şedinţa din ultima zi a lu­ St. Bălan, prof. ing. C. Atana- cretul Prezidiului Marii Adu­
a animalelor să fie repartizaţi in fie­ dulgheri etc., care să producă atit crărilor a fost prezidată de dr. siu, ing. St. Nădăşan, membru nări Naţionale prin care se
care an la fondul de bază al gospo­ pentru gospodăria colectivă respectivă ing. St. Bălan, membru cores­ corespondent al Academiei R.P. conferă unui număr de ingi­
cît şi pentru diferite alte unităţi pondent al Academiei R. P. Ro- Romîne, şi ing. Al. Prtadcencu, neri şi tehnicieni ordine şi me­
mîne, adjunct al ministrului memrivu corespondent al Aca­ dalii ale R. -P. Romîne.
In ziua ele 2 iunie a. c., a a- tru că, în aceeaşi zi, în sta­ Sosirea în Capitală a unei delegaţii Construcţiilor şi Materialelor demiei R. P. Romîne, iar oa
vut loc deschiderea festivă a ţiune s-au desfăşurat concursu­ culturale din R.S. S. Ucraineană ¦de Construcţii. prim secretar ing. Oliviu Ru.su, Cuvintui de închidere a celui
staţiunii balneo - climateric2 rile cultural-sportive; faza in- şi R. S. S. Moldovenească de-al Il-lea Congres al A.S.I.T.
Geoagiu băi. Ca în toţi anii, tercomunală a Festivalului ti­ Ing. Oliviu Ruisu a prezentat Apoi, acad. prof. C. D. Neni- a fost rostit de acad. prof. N.
la deschidere, staţiunea arăta neretului. in cadrul acordului cultural dintre Chişinău, şi P. A. Kruceniuk, redac­ raportul asupra proiectului de ţescu !a dat citire unei moţiuni Profiri, preşedintele Consiliului
ca o casă nouă. Aleele frumos U.R.S.S. şi R. P. Romînă, sîmbătă a tor al revistei „Cultura Moldovei“. !statut modificat al Asociaţiei. prin care participanţii la Con­ Central A.S.I.T. Vorbitorul a a-
îngrijite şi pietruite, vilele Echipele artistice din Bozeş, sosit în Capitală o delegaţie culturală Participanţii la Congres au gres cer interzicerea fabricării rătat că dezbaterile prilejuite de
proaspăt văruite îşi aşteaptă Geoagiu şi Gelmar s-au prezen­ din R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. .Mol­ La sosire, membri! delegaţiei au fost discutat şi votat pe articole şi experimentării armelor ato- Congres au fost deosebit de
oaspeţii, iar bazinele de înot tat la concurs cu un frumos dovenească în frunte cu L. T. Kuropa- întîmpinaţi de tovarăşii: Ion Pas şi noul statut al A.S.I.T. mioe. Moţiunea a fost adoptată rodnice, inginerii şi tehnicienii
au fost curăţite. program, care a plăcut specta­ tenko, prim locţiitor al ministrului C. Nicuţă, adjuncţi ai ministrului in- în unanimitate. delegaţi la Congres, precum şi
Culturii al R.S.S. Ucrainene. Din de­ văţămîntului şi Culturii, Eugen Ro- Din partea comisiei de oan- cei invitaţi, au dezbătut cale
Pentru cei care vin aici să-şi. torilor. Mult apreciat a fost co­ legaţie tac parte Anatoli Koropceanu, dan, secretar al Consiliului generai didare, ing. Dumitru Betinschi De asemenea, participanţii la mai importante probleme ale
petreacă o zi sau mai multe, rul Şcolii elementare din Geoa- lecţiilor al ministrului Culturii al A.R.L.U.S., Aura Buzescu şi G. Geor- a prezentat lista candidaţilor Congres au hotărît în unanimi­ progresului tehnic în ţara noa­
s a amenajat restaurantul, s-a giu-sat şi solista Buday Vale­ R.S.S. Moldovenească, V. S. laremen- gescu, artişti ai poporului, Ion Marin pentru Consiliul Central A.S.I.T. tate trimiterea unei telegrame stră. Ei sînt hotărîti, ca, întorşi
construit un teren de volei, ria din echipa artistică din Bo­ ko, artist al poporului al U.R.S.S., Sadoveanu, directorul Teatrului Naţio­ Comitetului Centra! al Partidu­ la locurile de muncă, să depună
groapă cu nisip pentru sărituri, zeş. nal „I. L. Caragiale“, Sică Alexan- Ing. Ion Groissu a citit pro­ lui Muncitoresc Romîn şi Con­ toate strădaniile, tot talentul şi
teren pentru aruncarea greută­ P. D. Gaidamaka, conducătoi artistic drescu, maestru emerit al artei, şi alţi iectul de Rezoluţie a celui de-al siliului de Miniştri al R. P. Ro­ capacitatea lor -de muncă pen­
ţii eic. La concursurile sportive au oameni de cultură şi artă. Il-lea Congres A.S.I.T., care mîne. tru a transpune în viaţă indi­
ai Filarmonicii din Harkov, compozi­ prevede !principalele linii de
Spre deosebire de alţi ani participat echipele sportive de Au fost de faţă V. I. Barahnin, prim dezvoltare în viitor a activită­ S-a dat apoi citire scrisorii caţiile preţioase ale celui de-.al
deschiderea festivă a fost mult băieţi şi fete ale colectivelor tor, Kiril Ştirbul, artist ni poporului secretar al Ambasadei Uniunii Sovie­ ţii Asociaţiei. Rezoluţia a fost
mai sărbătorească. Aceasta pen- tice la Bucur^yii, şi V. V. Skorniakov, adresate de acad. prof. N. Pro­ Il-lea Congres al Asociaţiei
Flacăra, Recolta. Dinamo din al R.S.S. Moldovenească, I. Grecul, secretar. votată în unanimitate.
Grăştie şi Recolta din Geoa­ firi, în numele celui de-al Il-lea Ştiinţifice a Inginerilo: si Teh­
giu. scriitor, directorul Editurii de stat din După o pauză, participanţii
la Congres au !ales prin vot Congres şi al tuturor membri­ nicienilor din R. P. Roaiînă.