Page 7 - 1957-06

Nr. 768 SBL55 DRUMUL SOCIALISMULUI Pas. 3

. V l f f W D E 'P f f i RTBJO ““ l i '¦ " ÎN S E M N Ă R I p e m a r g in e a
r( U 7 $ I UNUI RĂSPUNS
" PRIMIREA ¦' >.i r

sarcină de m are răspundere In numărul 730 ai ziarului „Dru­ programe a fost pregătit şi dat cu
mul socialismului" din 17 aprilie a.c., elevii şcolii de 4 ani şi că la un
a apărut sub semnătura tovarăşului al doilea program, fetele — din lipsă

Partidul nostru acordă o bază, în direcţia atragerii în Greşită a fost orientarea or­ V. Cochecl, nota critică „Nepăsare de băieţi zice-se, dar care la Sîntă-
ganizaţiei de bază şi atunci faţă de munca culturală“. Lectura a- măria sînt destul — au fost nevoite
mare atenţie creşterii rînduri- partid a celor mai buni munci­ cînd a neglijat complect mun­ cesteia n-a surprins pe nimeni. Acti­ să joace în rolurile acestora. Nu s-a
ca cu activul fără de partid, viştii de partid şi U.T.M., Comitetul pomenit de asemenea nimic în răs­
lor sale, îngrijindu-se perma­ tori şi, mai ales, a utemiştilor. care, în treacăt fie vorba, a fost executiv al Sfatului popular comunal puns despre situaţia bibliotecii cămi­
organizat abia recent. Cu si­ Sîntămăria-Orlea şi Comitetul co­ nului cultural, despre colectivul !co­
nent de îmbunătăţirea compozi­ Aşa de pildă, cu tinerii de la guranţă că, dacă acesta ar fi munal de partid cunoşteau această
existat, din rîndurile lui ar fi stare a lucrurilor. Nu greşesc, cred,
ţiei sociale. Bluming au fost organizate, în putut fi atraşi cei mai buni afirmînd că — cel puţin la acea oră

Atragerea în partid este deci ultimul timp, trei conferinţe, iar

o sarcină importantă şi de la grupul de şantiere 2, 3 şi 4 munal de conferenţiari pe care tova­

mare răspundere. Ea ceiţe o cîte o conferinţă, toate prezentînd răşul Constantin Popescu, directorul

muncă perseverentă, răbdătoa­ aspecte din lupta partidului", des­

re, de zi cu zi, din partea fie­ pre înaltul titlu de membru al muncitori şi rezultatele ar fi — apariţia notei nu i-a surprins nici căminului, trebuia să-l organizeze în­

cărei organizaţii de partid, pen­ partidului de tip nou, despre fost cu mult mai bune. pe cei de la Secţia învăţămint. şi că cu mult timp în urmă, despre

tru ca în rîndurile partidului P.M.R. forţa conducătoare în Pe şantierele Trustului 4 con­ cultură a Sfatului popular raional. renumitele echipe artistice formate

să intre cei mai cinstiţi şi îna­ R.P.R. etc. Periodic, organiza­ strucţii sînt multe muncitoare De ce ? Probabil pentru faptul că şi din vîrstnici, pe care ie avea acest

intaţi oameni care să merite ţia de bază organizează întîî- care aduc o contribuţie însem­ ei cunoşteau starea lucrurilor, tot sub

înaltul titlu de comunist. niri între tinerii şi comuniştii nată Ia îndeplinirea planului de acest aspect. cămin la începutul anului trecut şi

Organizaţia de bază de la vîrstnicî. O astfel de întîlnire a producţie. Dar, şi aceasta con­ întreprinderea „Simion Bărnuţiu“, din Sebeş, e cunoscută în ţară şi Contrar părerilor însă, la 3 mai care, pînă la urmă, s-au destrămat

Trustul 4 construcţii din Hu­ avut Ioc cu puţin timp în urmă, stituie un mare rău, nimeni nu chiar peste hotare pentru produsele sale de marochinărie, lucrate cu 1957, cu adresa nr. 264, Secţia învă- din cauza lipsei unui om care să

nedoara, îri trecut, s-a ocupat Ia clubul sindicatului, unde co­ s-a preocupat de atragerea lor muit gust şl fineţe. Clişeul reprezintă pe tov. Emilia Popescu, una din ţămînt şl cultură a raionului, sub se preocupe de ele. La fel, nu s-a

foarte puţin cu munca de pri­ munistul Anton Laszlo a vorbit în partid, lată deci o lipsă mare harnicele muncitoare de aici, la locul de producţie. semnătura tovarăşului Liviu Morarii, vorbit nimic în răspuns despre faptul

mire în partid. Acest lucru poa­ tinerilor despre trecutul glorios a organizaţiei de bază pe care inspector cu problemele muncii cul­

te îi dovedit de însăşi numărul de luptă al Partidului Comunist va trebui să o înlăture în cel turale, a răspuns redacţiei ziarului că aparatul de radio al căminului
mai scurt timp. c ă : .... afirmaţia că n-a existat nici
redus de candidaţi primiţi. Ast­ Romîn. Cine este vinovat? un fel de activitate culturală, nu e stătea la şcoală în loc de a fi la
Ridicînd la nivelul cuvenit
fel, de la deschiderea porţilor De remarcat este că organiza­ .cămin, unde să se organizeze audiţii
partidului, anual se primeau ţia de bază urmăreşte şi felul
doar cite 7-8 candidaţi, deşi în cum cresc candidaţii din punct munca de primire în partid pre­ Uricani -era o comună cu* dă- Am mers in vizită la o cur justă”. In continuare, răspunsul tri­ colective. S-a trecut cu vederea şi
cadrul trustului muncesc sule de vedere politic. Pentru a-i a- cum şi munca de educare a suţele risipite ici colo pe Valea noştinţă a mea din blocul C. mis redacţiei precizează : „—în aceiaşi
de muncitori. juta în această direcţie, toţi au tinerilor comunişti, organizaţia Jiului. Acum, a devm it un o- Aici am cunoscut-o şi pe tova­ timp s-a depus activitate culturală lipsa totală a conferinţelor care să
de bază de la Trustul 4 con­ râşel minier, fntrîhd în oraşul răşa responsabilă Elena Monci. şi pentru crearea unei întovărăşiri
strucţii va face ca nivelul mun­ Era supărată foc. agricole, care s-a şi inaugurat". Tre­ vorbească despre transformarea socia­
cii organizatorice şi politice cîe nou, privirea îţi este atrasă de buie spus, însă, că, prezentînd, sau
Acest lucru a dat de gîndit fost încadraţi în învăţămîntul partid să crească, întărind ast­ ™ De ce sînteţi mîhnită ? încercînd numai să prezinţi constitui­ listă a agriculturii, despre organiza­
noului birou, ales în luna sep­ de partid, şi Ii s-au încredinţat fel rolul ei în îndeplinirea sar­ blocurile noi, frumos construi- Mu vă simţiţi bine în aseme­ rea întovărăşirii agricole din Sîntă­
tembrie a anului trecut, dar sarcini concrete. Aşa, spre e- cinilor ce-i stau în faţă. te, care stau rînduite pe o par- nea locuinţe ? — am întrebat-o măria-Orlea ca un rezultat al mun­ rea recenziilor la cărţile „Pămînt
pe un ton glumeţ, fără să bă­ cii culturale desfăşurată aci, ar în­
mai ales organizaţiei de bază xemplu, candidaţii Nicoiae Pe­ V. P1ŢAN te şi pe alta a străzilor asfal- nuiesc că voi afla lucruri ne­ semna să faci o glumă nereuşita. desţelenit“, „Bruschi“, „Pîine albă”,
tate. plăcute. Şi aşa, din vorbă în Asta cu atît mai mult cu cît în ca­
care nu se putea mulţumi cu tre şi Ioan Durdui au sarcina 1vorbă, am aflat că blocurile zul acesta ar trebui să se ignoreze „Secerişul,’, ,’Mitiţea Cocor" sau al­
modul defectuos cum s-a mun­ de a sprijini activitatea comi­ frumoase şi arătoase pe afară, contribuţia care şi-au dat-o activiş­
cit în această direcţie şi cu re­ ascundeau o mulţime de nere­ tii de partid şi de stat, ce consecutiv tele, pe care chţemarea inielecjuali-
zultatele obţinute. Pentru a în­ guli în interior. au desfăşurat o muncă de lămurire
drepta lucrurile, organizaţia de siei muncii culturale de masă, de la om la om, muncă ce şi-a do­ lor din raionul Haţeg, lansată în de­
bază a pornit o muncă mai candidatul Mircea Ramba, pro­ Locatarii sînt lipsiţi de apa vedit de altfel eficacitatea.
temeinică. blema invenţiilor şi inovaţiilor, Aici staţia de potabilă, care nu ajunge nici cembrie 1956, le prevedea. Toate a-
Nicoiae lancu, problema califi­ Deva la etajul l. La spălător ţevile
cării etc. In acest fel, stagiul ceste lucruri au fost neglijate de to­
A devenit un obicei încă de la începutul lu-' Sprijinul acordat comi­
varăşii de la Secţia învăţămînf şl

S-a dovedit că se poate de candidat este o adevărată cultură, care, prin cele 6 conferinţe
şcoală de educare politică.
munci bine şi trei programeartistice, — sear-

O parte pozitivă constituie băde şj unele şi altele — încercau

Simţind mai mult ajutorul bi­ şi faptul că, la anumite inter­ al' comitetului ' de re­ nii mai a. c., şi trans­ tetului de redacţie de u- sini sparte şi apa le pică pe Afirmaţia că „...în primul trimestru să dovedească inexactitatea notei din
roului, organizaţia de bază a vale, organizaţia de bază ana­ dacţie pentru emisiunile misă prin staţia de ra­ nii corespondenţi c a : cap, ca şi cum ar fi afară pe a! anului numai, s-au organizat 8
început să-şi îmbunătăţească lizează organizaţiile de şantier l<?e.ale la .şţaţia dş ra­ dioficare în cadrul emi­ Paul Vulpe, loan Zalla­ o vreme ploioasă. Cînd am co- conferinţe (care în realitate a u 1fost ziar şi „intensa“ muncă culturală
stilul de muncă în ceea ce pri­ asupra felului cum muncesc pe dioficare din oraşul De­ siunii „Colţul , festivalu­ rte, Mihai Bereghi, Ro­ borît la subsol am înotat în- numai 6) şi 3 programe artistice“...
veşte primirea în partid. Mem­ această linie şi, uneori, chiar desfăşurată la Sintămăria. f y-
brilor de partid le-au fost în­ membrii de partid sînt chema­ va, de a se întruni cît lui”, a constituit o ade­ man Buştea şi alţii, s-a oglindită în răspunsul trimis redac­
credinţate sarcini concrete de a ţi în faţa biroului pentru a ară­ mai 'des, în vederea dez­ vărată noutate pentru făcut deosebit de simţit, ţiei, ne-ar obliga oarecum să credem In ce măsură a sprijinit căminul
se ocupa de eei mai buni mun­
citori, la locul de muncă, pen­ ta în ce măsură s-au achitat de tr-o băltoacă, iar ca să nu fac cultural şl activitatea cultural-artis-
sarcina încredinţată. baie la picioare a trebuit să
tică, crearea întovărăşirii agricole ?
baterii 'diferitelor proble­ deveni. aşa cum de altfel s-a calc pe nişte cărămizi puse de că vasta activitate culturală s-ar pu­

me ce privesc bunul Prin contribuţia tova­ primit un ajutor calitativ locatari din loc în loc. tea limita la numai cele două ele­ Răspunsul avea să-l dea mal tîrziu

tru a i pregăti să intre în rîn­ Lipsurile însă să fie mers al emisiunilor. A- răşului Constantin Got- din partea tovarăşei Cor­ Intrînd în apartamentul to­ mente : conferinţe şi programe artis­ (zilele trecute)' referatul Comitetului
durile candidaţilor de partid.
nalizarea activităţii de­ cu, de la şcoala me­ nelia Candrea din inspec. varăşului Ion Palareţ, acesta tice. Acestea au, bineînţeles, impor­ executiv al Sfatului popular din Sîn.

Aceştia vorbesc muncitorilor lichidate puse şi stabilirea obiec­ die nr. 2, a fost reali­ ţoratul regional de ra­ m-a luat drept o persoană de la tanţa lor pe care n-o tăgăduim, dar tămăria, expus în consfătuirea cu

despre politica partidului nos­ Cu toate rezultatele obţinute, tivelor de viitor, iac ca zată emisiunea bilunară dioficare. Trustul 7 construcţii din Pe­ la ele nu se poate limita întreaga ac­
trebuie arătat că organizaţia
tru, despre cinstea de a deveni programele locale trans­ „Prietenii condeiului", Trebuie spus că în troşani şi a început să mi se tivitate ce trebuie să se desfăşoare intelectualii comunei, unde, printre
membri ai partidului, despre mise prin staţia de ra- jeluiască. „Apa nu merge, to­ la un cămin cultural, dacă, bineîn­
lupta partidului pentru crearea de bază putea să facă şi mai dipficare să fie din ce în care sînt prezentate munca comitetului de re- varăşe, instalaţia de la baie e ţ•eles > căminul din Sîntămăria-Orlea altele, se spunea: „Deşi în cadrul
în ce mai apreciate de prost lucrată"... nu face cumva o excepţie în această comunei Sîntămaria-Oriea s-a inau­
unui trai îmbelşugat oamenilor t mult ducă îşi organiza mai bine ascultători. Lucruri tot diferite lucrări de crea­ dacţie a emisiunilor lo­ privinţă.
mai interesante şi mai Cine se face vinovat are de
munca. noi se fac auzite la di­ ţie literară, aşa cum au cale Deva, s-au manifes­ o asemenea situaţie vă veţi In răspunsul trimis de Secţia în- gurat o întovărăşire agricolă, cămi­
fuzoarele abonaţilor. întreba ? Cei care au executat văţămînt şi cultură nu se pomeneşte
muncii etc. > Programele variate, au fost acelea ale elevilor tat şi unele lipsuri. Ca­ lucrarea — Trustul 7 construc­ nimic însă de faptul că conferinţele nul cultural prea puţin a adus apor­
Biroul organizaţiei de bază fost cuprinse în emi­ ţii Petroşani. ţinute — 6 la număr — au avut
De pildă, comunistul Petru siuni c a : „prietenii con­ P. Ghişotu, D. Beiu şi litatea literară a mate­ loc rjuma.i cu ocazia diferitelor eveni­
Fărcaş s-a ocupat de zidarul a îndrumat însă în prea mică deiului”, „vorbesc oame­ Le propunem .tovarăşilor de mente sau aniversări c a : „Manifestul tul său în această muncă". Prin a-
nii ştiinţei“, „colţul fes­ altele. la Truştul 7 construcţii Petro­ F.D.P.“, „16 Februarie 1933”, „8 Mar­
tivalului”, „radio-maga- rialelor transmise, a lă­ şani şă se gîndească ce dove­ tie“ etc. şi că celelalte conferinţe
Damian Dîrlea, Viorel Moisescu măsură unele organizaţii de; ba- zinul”, „să criticăm lip­ deşte o astfel de situaţie şi, da­ n-au fost adaptate situaţiei din Sîntă- cel „prea puţin“, tovarăşii din Comi­
surile", „emisiunea în Deosebit de interesan­ sat uneori de dorit, aşa că' pot, să răspundă locatarilor măria, au fost lipsite de exemple lo­
s-a ocupat de mecanicul Ale­ ză de şantier, ca cele de la gru­ limba maghiară“, etc1. cale. S-a trecut cu vederea, de alt­ tetul executiv au vrut desigur să fie
pul de şantiere 1 şi 2, datorită tă este şi emisiunea cum de altfel a lăsat de de la blocul C. fel, şi aceea că unul din cele trei
xandru Marcu, Viorel Răceanu, cărui fapt acestea desfăşoară o In „Buletinul de şti­
de instalatorul Andrei Nazarie,f ri“, se transmit prin sta­ „Vorbesc oamenii de dorit uneori şi felul în CONSTANTIN SIMA totuşi generoşi faţă de adevărata sta­
ţie realizări din diferite
Elisei Gîdea şi Ştefan Toadcr activitate cu totul necorespunr sectoare de activitate, ştiinţă”... Probleme ca : •care aceste materiale au şantierul 5 construcţii Dricani re a lucrurilor.
stimulîndu-se fruntaşii
de inginerul Mircea Ramba etc., zătoare. De asemenea, a existat în producţie, inovatorii, „originea vieţii“, „des­ fost expuse în faţa mi­ In legătură cu muncă culturală din
întrecerile socialiste etc.
care au fost recent primiţi în o preocupare destul de slabă în pre sistemul • solar”, „co­ crofonului ; ne gîndim Sîntămăria s-ar mai putea spune
Emisiunea în limba
rîndurile candidaţilor de partid. direcţia generalizării metpde- maghiară, realizată cu meta Româin-Rolland", la tonalitate, punctuaţie
sprijinul învăţătoarei
Datorită preocupării organi­ ior bune şi a experienţei dobîn- Hedviga Maksay, a fost etc. au contribuit la îm­ şi în general la interpre­ multe. S-ar putea spune, de pildă, si
salutată cu căldură de
zaţiei de bază, de la alegerea dite de unele organizaţii de locuitorii colpniei cean­ bogăţirea bagajului de tare. despre aceea că, Sfătui popular lo­

noului birou şi pînă în prezent, şantier, ca cele de la B.U.T. şi cunoştinţe al multora In ceea ce priveşte cal şi Comitetul comunal de parlid,
transmisia materialelor
au fost primiţi 18 candidaţi şi grupul 4 şantiere, care au ob­ din ascultători. ( la emisiunile locale, a
existat — şi mai există
Pentru combaterea u- — o permanentă greu­ nu au ţinut în mînă lucrurile, n-au
tate, în sensul defec­
11 membri de partid, majorita­ ţinut rezultate bune. Era bine nor lipsuri manifestate tuoasei funcţionări a sta­ dosuri şi distracţii pentru taberele de vară controlat îndeajuns pe cei ce răs­
tea acestora fiind muncitori care dacă s-ar fi organizat schim­ ţiei. Aşa zisele „motive
lucrează direct în producţie, teh­ buri de experienţe cu ocazia că­ în diferite sectoare de tehnice“ au fost în a- pundeau de această muncă. In rezu­
devăr.prea dese.
nicieni şi ingineri. Printre cei rora, metodele bune folosite de activitate ale oraşului de prof. SEVER BIVOLARU mat însă, lucrurile se prezintă a ş a :

primiţi se numără şi instalato­ unele organizaţii de şantier să Deva, în cadrul „Radio- pentru a le face cît mai atrăgătoare condiţii sînt, ar putea fi deci şl
şi pentru a stimula interesul copii­
rul fruntaş Vasilc Grigoru{, fie împărtăşite şi celor cu o ac­ magazinului“ sau „Să Recent, în colecţia ,,Pentru acti­ lor. Aproape fiecare joc este însoţit muncă culturală.
vitatea pionierească” a Editurii Ti­ de schiţe, care ajută şi mai mult
mecanicul Aurel Bărbănţan, ute- tivitate mai slabă. In prea mică criticăm lipsurile”, au neretului a apărut o nouă lucrare la înţelegerea conţinutului lor.
foarte folositoare pentru organizarea
măsură, sau aproape deloc, s-a fost satirizate aspectele vacanţei de vară a copiilor. Gartea se adresează profesorilor şi Le-am scris toate acestea în sin­
preocupat organizaţia de bază
mistul llian Grigore şi alţii, de a îndruma colectivul de re­ negative sezisate de co­ Lucrarea este alcătuită dintr-o cu­ cera dorinţă de a îndemna pe cei
care îşi depăşesc lună de lună dacţie al gazetei de perete, pen­
planul cu procente între 140- respondenţi. S-au îndrep­ Comitetul de redacţie vizaţi în coloanele presei de partid,
150 la sută. In prezent, organi­
tat multe stări de lucruri al staţiei de radioficare să verifice mai temeinic sezisările, să

zaţia de bază are pregătite încă tru ca la gazetă de perete să la T.A.P.L., O.C.L. Indus­ din oraşul Deva îşi pro- răspundă redacţiei în lumina adevă­

9 dosare, care urmează ca în apară articole pe diferite teme găi. trial, 'O.C.L. Alimentara, 1!püne să realizeze noi legere de jocuri, sistematizate pe mai instructorilor punîndu-le la dispozi­

cel mai scurt timp să fie dis­ în legătură cu primirea în par­ Surpriza realizată de P.T.T.R., l.G.O. şi alte u- succese în activitatea de multe capitole, după caracterul şi ţie un bogat material pe care să-l ratei stări a lucrurilor, aşa cum se
tînărul L. Ferencz de nităţi, în urma sezisărilor viitor şi să înlăture lip­ scopul pe care-1 urmăresc. In toate utilizeze pentru a asigura pionieri­
cutate. tid. Nu s-ar putea spune că nu la T.R.C.L.H., prin înde­ transmise prin emisiunile surile constatate. jocurile, autorul a căutat să îmbine lor o odihnă sănătoasă şi raţională cuvine de altfel faţă de organul pre­
plinirea planului de pro­ locale ale staţiei de ra­ elementele utile cu cele distractive. în timpul şederii îri taberele de vară.
Rezultatele obţinute se dato- apar articole, chiar foarte bune, ducţie pe întregul an, dioficare. P. JURCONI sei comuniste. f; 4 1
corespondent
reşc în mare măsură metodelor însă pe această temă nu a apă­ PETRE FARCAŞIO

june folosite de organizata de rut nici unul.

Salarizarea îmbunătăţită ca­ zaţi cu 45 lei pe post. Deoarece Probleme ale salarizării îm bunătăţite în Valea Jiului lului de trai. Ei vin în aceste Pentru a îmbunătăţi salariile
re se experimentează la toate muncitorii de la întreţinere lu­
exploatările şi preparaţiile de crează în regie, fapt pentru ca­ PROPUNERILE MUNCITORILOR — zile cu propuneri şi mai nume­ muncitorilor mineri, partidul şi
cărbuni din Valea Jiului, Înce- re' nu' au posibilitatea de a o îş\ factor activ pentru creşterea producţiei roase, mai concrete, contribuind guvernul au făcut serioase efor­
tig a \în raport cu nnţncâ de-' astfel la creşterea producţiei. turi financiare. Acestor eforturi
pînd din Luna aprilie, şi-a ară­ pusă, minerul Petru Crişân II pentru depistarea şi înlăturarea nu pot fi încadrate în lucrări larizare îmbunătăţită arată că Propunerile nou făcute trebuie trebuie să li se răspundă prin
tat primele roade. Ca urmare a a propus să li se acbrde o nor­ acestora s-a pus în experimen­ mecanice de serie, arată în pro­ pentru ridicarea brigăzilor ră­ studiate cu deosebită atenţie,
muncii avîntiate, pe întreg mă de lucru. Comisia a hotă- tare salarizarea îmbunătăţită. punerea sa, muncitorul mecanic mase sub plan este necesar ca iar măsurile preconizate în ele creşterea necontenită a produc­
bazinul s-a dat cea mai mare rît că acolo unde se poate, lu­ S-a observat, în cadrul dezba­ Lakatos Alexandru de la mina popularizarea rezultatelor bune să fie neînlîrziat traduse în ţiei şi productivităţii muncii şi
producţie de la începutul anu­ crările de întreţinere să fie nor­ Uricani. obţinute de alte brigăzi să fie viată. Conducerile sectoarelor prin găsirea de noi resurse in­
lui. Atît întrecerea socialistă în mate. Muncitorul Carol Szabo, terilor sau în consfătuirile de făcută cît mai bine, mai suges­ trebuie să-şi intensifice activita­ terne pentru reducerea preţului
cinstea lui 1 Mai. cît şi sala­ din sectorul III, a propus, prin­ producţie, că salariile după re­ Salariile noastre actuale, nu tiv şi mai operativ. Trebuie tea pentru ajutorarea efectivă a de cost.
riile sporite, au fost promotorii tre altele, ca la fixarea planu­ încadrare nu sint chiar stimula­ reprezintă un element stimula­ dusă mai cu amploare, munca brigăzilor, care, din diferite mo­
acestur frumos rezultat. Pe lin­ lui brigăzii să se tină cont şi tive pentru două categorii de tiv. Desigur că, odată cu defi­ de lămurire individuală pentru tive, în primele două decade ale Invingînd toate greutăţile ce
gă creşterea producţiei globa­ de situaţia abatajului, dacă se muncitori. Este vorba de artifi­ nitivarea salarizării îmbunătă­ a fi clar, fiecărui om, că rea­ lunii mai, au rămas sub plan, le mai stau în cale, minerii
le, s-au înregistrat şi sporiri află în atacare nouă 'sau în cierii de mină şi de personalul ţite. această $eficientă va fi lizarea planului este în intere­ să poată recupera rămînerea în Văii Jiului sînt hotărîti să răs­
considerabile ale productivităţii •„plin”, iar tov. Ludovic Szolga, atelierelor de reparaţii mecani­ rezolvată şi pentru atelierele sul brigăzii. Dar pe lîngă a- urmă pînă la finele lunii. pundă cu cinste grijii pe care
muncii. Astfel, la mina Lonea, de la sectorul IV A, a propus ce. mecanice de mină, îşi dă păre­ ceasta, fixarea unor planuri partidul şi guvernul le-o arată.
productivitatea a crescut cu ca dulgherii de mină să fie rea bătrînul fierar Alexandru juste şi crearea de condiţii op­ O sarcină deosebit de impor­
0,850 tone pe post, la mina Lu­ salarizaţi cu 45 lei pe post ca Aşa de pildă, mai mulţi arti­ Fias de la'U ricani. ' time pentru muncă, sînt de a- tantă revine organizaţiilor Analizîndu-şi temeinic în con­
peni cu 0,500 tone pe post, iar şi vagonetarii din abataje. Pes­ ficieri de la Petrila, Lupeni şi semenea factori hotărîtori pen­ U.TM. şi secţiilor sindicale în
la Uricani cu 0,200 tone pe te 100 asemenea propuneri au Uricani, au propus să fie sala­ Rezolvarea acestor două pro­ tru ca toate brigăzile de mine­ antrenarea muncitorilor pentru sfătuirile de producţie, posibi-
post. făcut numai minerii petrileni rizaţi cu 60 lei pe post ca şi bleme, depăşeşte nivelul exploa­ ri să depăşească planul de pro­ dezbaterea cît mai largă şi sub tătile pe care le au, ei şi-au luat
Pe Combinatul carbonifer •al minerii, în loc de 52 lei cît au tărilor şi trebuie să fie soluţio­ ducţie. Realizarea unei concen­ toate aspectele a prevederilor
Faptul că, prin prevederile Văii Jiului, numărul propune­ în prezent. Intr-adevăr, un ar­ nată de către forurile ministe­ trări a producţiei este fără în­ salarizării îmbunătăţite. Să fie noi angajamente sporite în
sistemului de salarizare, retri­ rilor, pînă la 1 Miai, se ridică la tificier este un om cu o califi­ riale. doială un element de bază, de clar tuturor că, cu cît dezbate­ cinstea zilei de 23 August şi a
buţia muncii se face după to­ peste 400. care cel puţin egală cu a mine­ care depinde buna aprovizio­ rea va fi mai largă şi propune­ Zilei minerului. Colectivul mi­
najul extras precum şi posibi­ rului, el fiind recrutat, dintre Din rezultatele obţinute în nare cu viaigonele goale şi ma­ rile mai numeroase, cu atît sis­ nei Aninoasa a chemat la în­
litatea de a cîştjga mai bine, O mane parte a acestor pro­ minerii cei mai buni. Dacă se producţie, în prima lună de terial lemnos a brigăzilor de temul de salarizare definitiv va
au făcut ca minerii să vină cu are în vedere că artificierii lu­ experimentare, iese totuşi în e- mineri. Pentru realizarea aces­ oglindi în el, retribuţia justă a trecere socialistă toate colecti­
numeroase propuneri pe mar­ puneri se referă ia îmbunătăţi­ crează intr-un oarecare pericol videntă faptul că multe brigăzi tor obiective importante, au vele exploatărilor din Valea
ginea sistemului de salarizare rea condiţiilor de lucru în sub­ de mineri au rămas sub normă. un cuvînt greu de spus ingine­ muncii depuse la diversele lo­ Jiului, angajîndu-se să dea.
îmbunătăţit. Acestea se referă teran. Despre respectarea pos­ şi li se cere să cunoască în a- Rămînerea în urmă se dato- rii şi tehnicienii noştri. curi de muncă miniere sau de pînă la 23 August, 10.000 tone
atît la îmbunătăţiri propuse turilor planificate, reducerea mănunt tot complexul de lu­ reşte fie condiţiilor defavorabile la preparaţii. de cărbune peste planul de 8
pentru plata muncii depuse cît celor neproductive, precum şi crări miniere, e drept că salari­ ale unor locuri de muncă, sla­ ik luni. Pînă acum, colectivele mi­
şi pentru crearea celor mai per­ zarea lor nu este stimulativă. ba aprovizionare cu vagonete Comitetele de partid şi orga­ nelor Petrila, Lupeni şi Vul­
fecte condiţii de lucru. Mica me­ unele măsuri tehnice pentru u- goale şi materiale, precum şi a- Ne aflăm acum către sfîrşitu! nizaţiile de bază au datoria de
canizare ocupă un loc impor­ şurarea eforturilor fizice, prin La fel, rămînerea la vechea sistentei tehnice acordate brigă­ celei de a doua luni a experi­ a îndruma cu atenţie şi compe­ can au răspuns chemării la în­
tant. introducerea de trolii pentru salarizare, a unei părţi din zilor de către unii tehnicieni şi mentării. Minerii, odată cu pri­ tentă modul cum se desfăşoară trecere, luîndu-şi angajamentul
manevră, rpaoaze şi prelungiri muncitorii atelierelor mecanice ingineri. Situaţia aceasta se !pre­ antrenarea muncitorilor la dis­ să dea patriei pe această pe­
La mina Petrila, de exemplu, de linie ferată etc., au făcut de mină, a provocat discuţii vii. zintă mai ales la mina Urica­ mirea salariilor sporite, au vă­ cuţii şi felul cum sînt rezolva­ rioadă între 3.000—10.000 tone
6-iau făcut numeroase propu­ propuneri m inerii: loan Blagu, Lucrările pe care le execută ni, unde, şi în luna mai. sînt zut odată mai mult, „pe viu”, ce mai mult cărbune.
neri din partea muncitorilor şi Ladis-lnu Haidu, tehnicianul aceste ateliere sînt în marea încă multe brigăzi sub normă. foloase aduce salarizarea îmbu­ te sau cum se răspunde propu­
tehnicienilor în legătură cu în­ Fraiicisc Boyte şi mulţi alţii de majoritate lucrări de reparaţii nătăţită pentru ridicarea nive­ nerilor înscrise. Trebuie criti­ Avîntul cu care s-a pornit Ia
cadrările. Muncitorii Iosif Ca- la mina Petrila ca şi cei de la rapide a utilajelor miniere, deci Experienţa primei luni de sa- caţi cu toată asprimea acei înfăptuirea acestor angajamen­
dar şi Adalbert Kiss, din sec­ Lupeni, Uricani. Aninoasa, etc. membri ai comisiilor de consul­ te, arată că propunerile oame­
torul III, au propus ca cei care tare, care, din subaprecierea ro­
lucrează la diguri să fie salari­ Dar, sistemul de salarizare îm­ iului lor, dau răspunsuri for­ nilor muncii aduc un • serios
male sau pur şi simplu nu răs­ aport la îndeplinirea sarcinii
bunătăţit are şi lipsuri. Tocmai pund la orice propunere venită
de la muncitori principale care stă în fata mi­
nerilor din Valea Jiului : creş-

lerca producţiei şi productivită­

ţii muncii şi reducerea neînce-i

tată a preţului de cost. i

ing. GR. DUAUTRESCU