Page 8 - 1957-06

Pag. 4 T5nuMÜl SOCIALISMULUI ' Nr. 767

R aportul p rezen tat de S. M ikunis

la Congresul al Xlll-lea al Partidului Comunist
din Israel

TEL' AVIV 30 (Agerpres). în Ungaria şi colonialismul în tidul comunist din Israel respin­

După cum s-a mai anunţat, la Egipt au eşuat. ge politica forţei şi a ignorării
drepturilor popoarelor ca o cale
29 mai s-a deschis cel d eal Chemăm poporul israelian,
XvtIiItHtea Congres „a1 Partidul» rcaa(reMuirkăuşnte[s r_ăzbsoSiu.sli —ridaicedegcllaa-. de reglementare a relaţiilor a-
rabo-israeliene.

Comunist din Israel, in cadrul suj penj;ru încetarea experienţe- In raportul secretarului ge­

,,TU~104“ ~la expoziţia II N IL II căruia Samuel Mikunis, secre- lor atomice, împotriva renaşte- neral se subliniază că partidul
tarul general al partidului, a rii militarismului german, care
internaţională de aviaţie de la Paris continuă greva generală a nimicit 6 milioane de evrei, îm­ comunist din Israel sprijină
prezentat raportul de activitate potriva numirii generalului hit- hotărîrile celui de al XX-lea
PARIS 1 (Agerpres) TASS fi expus la expoziţia internaţio- BEIRUT 1 (Agerpres) In Li­ capitală — „Place des Canons” al Comitetului Central, lerist Speidel în postul de co­ Congres al P.C.U.S., pe de o
ar.untă : In dimineaţa zilei de na^ de aviaţie care s-a deschis ban continuă greva generală — a avut loc_ din nou o mare mandant al trupelor terestre ale parte şi respinge categoric pe
31 mai a aterizat_pe aerodro- Hviet*iccesat asetîrrondirtomu.n AVv1Uiopmu terseos- organizată la chemarea „Fron­ demonstraţie. In timpul demon­ Mikunis a subliniat că, cel de N.A.T.O. în Europa, împotriva de altă parte părerile revizio­
tului naţional”. Majoritatea în­ straţiei au avut loc ciocniri în­ al Xlll-lea Congres al Partidu­ doctrinei Dulles-Eisenhower. niste, oportuniste, naţionaliste
mul Le Bourget din Paris avio- în rîndurile vizitatorilor expo- treprinderilor şi magazinelor tre poliţişti şi demonstranţi, în lui Comunist din Israel se des­ şi devierile. Raportul condamnă
nul sovietic „TlI-104”. El va zitiei. din Beirut sînt închise. In ciu­ urma cărora au fost rănite mai făşoară într-o perioadă fatală Pentru situaţia din Orientul cu asprime „comunismul naţio­
pentru Israel şi el trebuie să mijlociu este caracteristică ex­ nal”, ca o pătrundere în mijlo­
Răspunsurile unor oameni de ştiinţă da măsurilor severe luate de multe persoane. Poliţia a operat arate Israelului o nouă cale — tinderea luptei popoarelor arabe cul clasei muncitoare a ideolo­
calea spre pace, spre înfrăţire, împotriva colonialismului, îm­ giei duşmănoase care urmăreş­
autorităţile libaneze, la 31 mai noi arestări în rîndurile popu­ calea independenţei naţionale şi potriva pactului agresiv de la te să semene discordie între ţă­
a progresului social”. Bagdad şi a „doctrinei Eisen­ rile socialiste, între partidele
în una din principalele pieţe din laţiei. hower”. comuniste, să submineze încre­
Vorbitorul a criticat cu vehe­ derea în Uniunea Sovietică..
din Europa Ja în trebările menţă hotărîrea guvernului de Mikunis a arătat în continua­
a adera la „doctrina Eisenho­ re că rezistenţa partidului co­ Mikunis a arătat că din pri­
adresate de agenţia CETEKA. Manevre militare anglo-turce wer” şi a înfierat această ac­ munist din Israel faţă de agre­ ma zi a evenimentelor din Un­
PRAGA 1 (Agerpres) Agen­ noştinţele noastre în acest do­ ţiune ca o trădare a interese­ siunea împotriva Egiptului a garia, Partidul Comunist din
în Marea Neagră lor naţionale supreme ale Israe­ fost o poziţie cu adevărat pa­
ţia Cetek3 transmite răspun­ meniu (acţiunea radioactivită­ lului, ca o acţiune care împin­ triotică. Nu există nici o con­ Israel a condamnat răscoala ca
surile dale de unii oameni de ţii asupra organismelor vii) sînt ge Israelul „cu paşi repezi în tradicţie, a spus el, între devo­
prăpastia înrobirii de către im­ tamentul fată de interesele na­ o rebeliune contrarevoluţionară
ştiinţă din Europa la întrebă­ încă limitate, acest fapt ne a- ISTAMBUL 1 (Agerpres) „Miliet”, amiralul Ralph Ed- perialismul american”. ţionale ale Israelului şi solida­ în a cărei organizare activita­
ritatea cu lupta antiimperia- tea subversivă imperialistă a
rile adresate de agenţie savan­ larmează. Experienţele cu arme­ ATB anunţă : Io portul Izmir a wards, comandantul escadrei şi Mikunis a învinuit guvernul listă a popoarelor arabe. Aces­ avut un rol hotărîtor.
ţilor şi oamenilor de ştiinţă din le atomice trebuie oprite ime­ sosit o escadră maritimă mili­ comandantul flotei engleze din Ben Gurion că acesta ascunde tea sînt cele două aspecte ale
diferite ţări cu privire la efec­ diat şi interzise orice cercetări tară engleză în frunte cu cru­ Marea Mediterană, a declarat de popor şi ignorează propune- caracterului partidului comu- Mikunis a declarat că Par-'
tele dăunătoare pe care le pol în domeniul armelor atomice. cişătorul „Birmingham”. Din că vasele militare engleze vor rile sovietice din 11 februarie nist din Israel — partidul pa- tidul Comunist din Israel este
avea asupra viitorului omenirii Izmir escadra se va îndrepta face manevre în Marea Neagră triotismului israelian şi al in- pe deplin solidar cu Partidul
experienţele cu armele nucleare. Academicianul Piavle Savic spre Istambul şi va intra în împreună cu vase din fiola şi 19 aprilie a.c. care arată ca- ^naţionalism ului proletar. Comunist al Uniunii Sovietice,
din Iugoslavia, renumit fizician maritimă militară turcă. , , ,. , „ . . . . forţa principală şi centrală a
Astfel John Desmond Bernal, şi director al Institutului „Bo- Marca Neagră. După cum a- lea spre destinderea încordam *?. raport se subliniază că
profesor de fizică la colegiul ris Kidric” pentru cercetări nu­ în Orientul mijlociu şi spre re- problema palestemana poate fi lagărului socialismului. Intere­
Birchsead de la Universitatea cleare din Vinca, în concluziile nunţă corespondentul ziarului zolvarea în această regiune a rezolvată numai pe baza recu_ sele coexistenţei paşnice şi a in­
din Londra, vicepreşedintele sale s-a alăturat celor 2 savan­ tuturor conflictelor numai pe noaşterii pentru cele două po-
Federaţiei oamenilor de ştiinţă ţi precedenţi în ce priveşte sub­ Marea Britanie duce o politică cale paşnică, prin tratative. poare din Palestina — poporul dependenţei poporului israelian
din Marea Britanic, subliniază linierea efectelor dăunătoare ale de intimidare a Yemenului israelian poporul arab — a coincid cu politica luptei pen­
în răspunsul său că nu există radioactivităţii asupra organis­ Mikunis s-a oprit asupra dreptului la autodeterminare tru pace în lumea întreagă şi
nici o îndoială asupra realită­ melor vii. „Este foarte greu să NEW YORK 1 (Agerpres) — o politică care urmăreşte sco- schimbărilor în raportul de mergînd pînă la separare. Par- pentru independenţa tuturor po­
ţii pericolului provocat de ar­ Reprezentantul Yemenului la pul evident de a intimida Yeme- forţe pe arena internaţională în poarelor, promovată de Un iu-'
prevezi unde vor duce şi la ce Organizaţia Naţiunilor Unite a nul. Reprezentantul Yemenului favoarea lagărului păcii şi so­ PROBLEMA Nr. 12 nea Sovietică.
mele atomice. In răspunsul la efecte dezastroase se va ajunge declarat în cadrul unei confe- a arătat că unităţi ale 'marinei cialismului. Ca urmare a aces­
întrebarea ce trebuie făcut în în urma dezvoltării surselor rinţe de presă care a avut loc militare britanice efectuează în tor chimbări, a subliniat el, s-au A. ZLATANOV (Ruse) In încheiere Mikunis s-a ocu­
privinţa înlăturării pericolului de radiaţii. Singurul mijloc efi­ momentul de fată demonstraţii mărit şansele pentru prcîntîm- Premiul III la concursul revistei
experienţelor cu armele, atomice cace pentru eliminarea perico­ la sediul O.N.U. că Marea Bri- în apropiere de coastele Ye­ pat de problemele interne ale
el a ră sp u n s: După părerea lului general este să se încete­ tanie duce în momentul de faţă menului în regiunea insulei Ca- pinarea unui nou război mon­ „Salimatna Mîsl" pe 1956 partidului.
mea este necesară mobilizarea ze în mod necondiţionat orice dial. După cel de al XX-lea
întregii opinii publice pentru a fel de explozii nucleare şi să se Congres istoric al Partidului m
se obţine încetarea experienţe­ interzică producţia şi folosirea Comunist al Uniunii Sovietice,
lor cu armele nucleare şi a tra­ armelor nucleare”. care a stimulat lupta clasei cutul maestru O. Neikirch (cu 14 puri»,
tatelor care să prevadă interzi­ muncitoare şi a maselor popu­ te din 19 partide) înaintea lui Ko-
lare din toate ţările pentru pace, larov şi Minev (13), Pîdevski 12‘/j.
cerea armelor nucleare. miram De asemenea, zilele a- independenţă naţională şi so­ Deşi mai în vîrstă decît principalii săi
cialism, imperialismul a trecut concurenţi, Neikirch a jucat cu o e-
Academicianul Alexandr Iva- Mare miting la Helsinki cestea avioane militare brita­ nergie tinerească, cum se vede din
novici Oparin, renumit biolog nice au violat din nou spaţiul următoarea partidă:
sovietic, a confirmat posibili­ consacrat Congresului al Xl-lea al Partidului aerian al Yemenului. Guvernul
tatea unor efecte dăunătoare Comunist din Finlanda Yemenului a declarat de aseme­ INDIANA VECHE
ale stronţiului 90 asupra sănă­ nea reprezentantul acestei ţări
tăţii omului şi asupra vitalităţii la O.N.U. — urmărşte cu mare Alb: Negru:
organismului. Pericolul constă

în mod special în acţiunea HELSINKI 1 (Agerpres) mare miting consacrat Congre­ îngrijorare concentrările de tru­ la contraatac. Dar încercările O. Neikirch L. Popov
TASS anunţă : In seara zilei de sului-al Xl-lea al Partidului Co­ pe britanice pe insula Camiran. sale de a readuce capitalismul
stronţiului 90, care aparţine a- 30 mai. a,.avut. loc în sala munist din Finlanda. Au parti­ Ld4 Cf0 2.C4 g 0 3.Cc3 Ng7 4e4 dC>
celor elemente oare sînt' â- Mesşuhalii din Helsinki un cipat delegaţi la Congres, re­ Sesiunea Consiliului administrativ 5.Ne2 0-0 6.Cf3 e5 (Una din varian­
cumulate în cantităţi mari de prezentanţi ai partidelor comu­ al Biroului Internaţional al Muncii tele cele mai vecini ale acestei deschi­
către organele omului. Deşi cu­ niste şi muncitoreşti frăţeşti deri) 7.0-0 Cc0 8.Ne3 Cd7 (Cel mai
care asistă la lucrările Con­ bine este aci 8...Cg4 9.Ng5 f6 lO.Nd
SUBSTRATUL gresului, precum şi numeroşi GENEVA 1 (Agerpres) — cii, rapoartele grupurilor de ex­ Mat în 2 mutări fo, cum s-a jucat în două partide a!e
simpatizanţi ai partidului. La J l mai s-a deschis la Gene­ perţi în domeniul securităţii şi meciului Reshevsky—Najdorf, 1954)
unui comunicat comun va sesiunea Consiliului admi­ igienei muncii în docuri, a gru­ Alb : Rc8, Ta4, Tg3, Nb4, Nh7, CF2, 9.Dd2 Ce7 10. Tadl c0 U.d:e5 (Deşi
La miting a luat cuvîntul A. nistrativ al Biroului Internaţio­ pului dc lucru pentru proble­ Cf5, Ph2. poziţia devine acum simetrică, iniţia­
Ralionen, preşedintele Partidu­ nal al Muncii. Pe ordinea de mele condiţiilor de muncă şi tiva rămîne de partea albului) ll...d:e5
lui Comunist. El a vorbit des­ salariilor marinarilor, raportul Negru: Rf4, Tdo, Tel, Na2, Ne5, 12.Nc5 Te8 13.Nd0 (Atacînd pionul eo
pre creşterea influenţei partidu­ zi a sesiunii figurează urmă­ comisiei de experţi în domeniul Ce3, Pp.d7, {3, {7, h5.
lui care s-a transformat într-o aplicării convenţiilor şi reco­ albul obligă pe negru să mute f7 f6,
importantă forţă politică, avînd toarele probleme: Darea de mandărilor şi alte probleme. SOLUŢIA PROBLEMEI nr. 11
Vizita oficială pe care can- turilor pe care le face astăzi peste 48.000 de membri. Parti­ slăbind astfel diagonala a2-g8) I3...f6
dul, a subliniat el, vede datoria seamă a directorului general şi Maestrul cehoslovac M. Navei esle 14.De3 Rh8 15.c5 b5? (Cel mai bine
sa supremă în lupta pentru in­ unul dintre cei mai renumiţi specia­
celarul federal al Germaniei întreaga omenire pentru a teresele poporului muncitor. a diferitelor organe de lucru ale lişti în problemele cu mai multe mu­ era Cg8. Acum albul sacrifică o fi.
Biroului Internaţional al Mun- tări. Problema din cronica precedentă
occidentale a făcut-o de curînd preîntimpina dezlănţuirea u- Participanţii la miting au sa­ este una din realizările sale cele mai gură pentru doi pioni şi obţine un
lutat cu aplauze prelungite de­ bune. Soluţia este: 1, DbG! (Ameninţă atac puternic) 10. C:b5! c.b5 17.N:b5
in Statele Unite ale Americii nui nou măcel mondial, guver- claraţia lui Raltonon că între­ 2.Df2+ R:c3 3 .T cl+ Rd3 4.Dd2 mat). Da5 18.a4 a0 19.b4 Dd8 (Dacă
gul popor finlandez manifestă Sînt posibile următoarele variante:
s-a încheiat prinlr-un comuni- nete american şi vest-german un mare interes pentru apro­ l...b2 2.T:b2+ Rc3 3.D :b4+ Rd4. Td2
piata vizită a conducătorilor mat, 1... e3 2.Ca3-\- b:a3
cat comun dat publicităţii la se menţin pe vechile lor pozi- Uniunii Sovietice, N. A. Bul- Rd3 4.Tdl mai; 1... b:c3 2.Tel Rd3 19.. .D:b4, atunci 20. c6 Cc5 21.N:c5
ganin şi N. S. Hruşciov. A- J.CeJ-f Rc2 4.Df2 mat.
sfîrşitul tratativelor între dele- /ii, care nu permit rezolvarea Lupta femeilor engleze
ceastă vizită, a spus Ralionen, CAMPIONATUL R. P. BULGARIA
gatiile celor două guverne. problemei dezarmării, ceea ce Da5 22.Nc4 cu avantaj pentru alb)
Al Xl-lea campionat al R. P. Bul­ 2O.C0 Tg8 21.c:d7 a:b5 22.d:c8D C:c8
Deşi, în linii mari, comuni- înseamnă de fapt încurajarea LONDRA 1 (Agerpres) In In întreaga Anglie femeile garia a fost cîştigat de către cunos-
ultimul timp s-a “ intensificat
catul reafirmă poziţiile celor pregătirilor războinice, , lupta femeilor engleze împotri- strîng semnături pe apelul Co- 23.Nc5 De8 24.a5 (In urma combina­
va experienţelor cu arma nu- miletului englez pentru apăra-
două ţări în cele mai impor- De altfel, Statele Unite în- cleară, pentru interzicerea ar- rea păcii prin care se cere în- ţiei făcute, albul a obţinut un pion
cetarea experienţelor nucleare.
tante probleme internaţionale, curajează reînarmarea Germa- melor atomice şi cu hidrogen, Strîngerca de semnături se des­ în plus şi liber, care decide partida)
pentru pace. făşoară în întreprinderile indus­ 24.. .f5 25.Td5 Ce7 20Td0 Cc8 27.Td2
sînt demne de reţinut totuşi niei occidentale nu numai indi- triale, în casele de locuit şi a-
Una din formele acestei lupte sociaţiile cooperatiste.
unele aspecte din acest docu- rect (prin tărăgănarea rezol- este mişcarea „femeilor în ne­ f4 28.Dd3 g5 29.Dd7 Dg6 30.Dd5
gru” care a căpătat această de­ negrul cedează. Nu se pot para ame-f
ment. varii problemei dezarmării) ci ninţările C:e5 şi D:a8.

Neputînd să ignoreze la in- direct. Conducătorii politici

finit părerea opiniei publice de ta Washington acordă un

mondiale, guvernele S. U. A. rol primordial noului Wehr-

şi Germaniei occidentale au macht care renaşte febril în va fi un nou pas pe calea în­ numire deoarece participantele MAGAZIN
fost nevoite să recunoască că Germania apuseană, conside- tăririi continue a relaţiilor de 3 şi 4- iunie "1957
un acord iniţial cu privire la rîndu-l o garanţie sigură a prietenie şi bună vecinătate cu la această mişcare iniţiată la 9
dezarmare ,.ar crea un grad de politicii lor în Europa occi- marea ţară socialistă. mai, vin în mod sistematic în SPECTACOLE săptămînă; 14,00 Muzică uşoară romî- strumentală; 15,05 Program pentru
încredere” care ar înlesni so- dentală. CINEMATOGRAFICE nească; 14,45 In sunetele acordeonu­ iubitorii muzicii populare romîneştij
In cadrul mitingului au ros­ Camera Comunelor îmbrăcate lui; 15,45 Concert de muzică simfo­ 15,45 Muzică uşoară; 17,30 „Un tă­
lufionarea problemei unificării Nu e lipsită de importantă tit cuvîntări de salut I.G. Ke- în haine de doliu simbolizînd DEVA: Omni din umbră; Cazacii nică de compozitori romîni; 16,30 ciune şi-un cărbune": „Posaca" basm
Germaniei. Cu alte cuvinte, ce- poziţia Statelor Unite nici în bin, membru al C .C . al P.C.U.S. urmările dezastroa.se ale politi­ din Cuban (maliiieu); Grădina „Fili- Sfaturi gospodăreşti; 17,30 Concert scenariu de Al. Mitru; 18,50 Jocuri
¦le două guverne sînt de acord ce priveşte o altă problemă vi- şi prim secretar al C.C. al P.C. cii cursei înarmărilor atomice. mon Sîrbu": Inima cîntă; ALBA-IU- pentru copii: 18,30 Muzică uşoară ro- populare romîneşti; 19,10 Muzică u-
in principiu să se facă intîi un tată a Europei occidentale — din Estonia, Van Sou-dag, LIA : Accidentul; APOL.DU DE SUS: mînească; 19,45 Concert de muzică şoară romînească; 19,55 „Noapte bună,
prim pas spre rezolvarea difi- problema „pielei comune" şi ‘ membru ial C.C. al P.C. Chi­ Ele îi îndeamnă pe membrii Lecţia vieţii; BARU-MARE: Povesle populară romînească; 20,30 Muzică copii”: „Fricosul" povestire de Emil
cilei dar importantei probleme Euratomului. E bine cunoscut I nez, Ivar Lie, secretar al C.C. al parlamentului să ceară ca gu­ neterminală; BRAD: Ultima întîlnire; uşoară; 23,00 Concert de noapte: Pro­ Gîrleanu; 20,10 Melodii populare ro­
a dezarmării, fără a mai pune faptul că Germania occidentală \ P.C. din Norvegia, şi Rogcr vernul să renunţe la această HAŢEG: Mai presus de dragoste; Mo­ gramul I I : 14,03 Muzică populară ro­ mîneşti; 20,45 Muzică de dans; 21,30
ca condifie „soluţionarea” pro- deţine vioara înlîia în aceste Garaudy, membru al C.C. al politică. del Bianca (matineu); 1LIA : Papa mînească; 15,00 Arii şi duete din ope­ „Părinţi şi copii"; 23,16 ConLert de
btemei Germaniei potrivit pre- combinaţii „europene", iar P.C. Francez. dolar; LONEA: Oameni „fără impor­ rete; 15,40 Muzică populară romînea­ noapte;- Programul 11: 14,03 Muzică
mizelor occidentale (adică uni- faptul că Sla/ele Unite le-au Această mişcare care a în­ tanţă"; ORAŞTIE: Intr-un magazin
ficarea Germaniei prin indii- adus elogii a trezit o profundă ceput în Watford, o suburbie
derea ei integrală în N.A.T.O. nemulţumire în cercurile po- din nordul Londrei, s-a răs-
pîndit .şi în provincie unde in
cîteva oraşe mari au avut loc
demonstraţii ale femeilor.

şi în celelalte combinaţii agre- lilice de ia Londra şi Paris, universal; PETROŞANI: Sinha Moţa; scă; 16,20 Melodii de muzică uşoară; uşoară romînească; 14,40 Muzică
SEBEŞ: Melodie pierdută; SIMERIA: 17,30 Program de melodii populare; populară moldovenească; 15,15 Muzi­
sive ale puterilor occidentale). j n concluzie, comunicatul a- Congresul Consiliului general Primele bucurii; TEIUŞ: E vadaţii; 18,05 Din viaţa de concert a Capi­ că uşoară; 15,45 Jocuri populare ro­
ZLATNA: Ei au fost primii; HUNE­ talei; 18,55 Sfatul medicului: Ticu­ mîneşti; 16,20 „Compozitorul săptămî-
Am putea fi tentaţi să ere- supra tratativelor duse de Ade- DOARA: Bancnota de 1 milion lire rile nervoase ale copiilor; 20,03 „Mu­ nii: „Antonin Dvorak" — Simfonis­
sterline. zicienii despre ei înşişi": Franz Liszt mul; 17,15 Vorbeşte Moscova; 17,45
dem că Bonnul şi Washingto- nauer în S.U.A. nu aduce ni- al sin d ic a le lo r din Jap o n ia în scrierile sale; 21,05 Teatru la mi­ Noi înregistrări ale formaţiei Constau-
SELECŢIUNI DIN PROGRA­ crofon: „Ce înseamnă să fii onest" tin Bîrsan; 18,05 Muzică populară:
nut şi-au abandonai planurile mic nou. Dimpotrivă. Sînt ig- MUL DE RADIO Comedt de Oscar Wilde; 22,45 Jocuri 18,55 Sfatul medicului: Tratamentul
populare romîneşti: 23,15 Simfonia nr. constipaţiei; 19,45 Muzică uşoară ita­
lor inifiale. Nu. Aceasta nu s-a norate şi putinele progrese ca- TOKIO 1 (Agerpres) — La tă dusă în apărarea libertă­ Luni 3 iunie. Programul l: 6,15 27 în do minor dc Miaskovski. liană; 20,03 Din viaţa muzicală a
21 mai s-a deschis la Tokio ţilor sindicale, în apărarea de­ L'a-nceput de săptămînă spor la mun­ oraşelor şi regiunilor patriei; 22,05
întimplat.. In continuarea co- re s~au făcut pe plan mondial Congresul Consiliului general că, voie bună; 6,45 „Copiii cîntă”; Marţi 4 iunie 1957. Programul I. Prelucrări de folclor ale compozitori­
al sindicatelor din Japonia. mocraţiei. 7,30 Melodii populare romîneşti; 7,50 5,10 Muzică uşoară; 5,35 Muzică pen­ lor noştri; 22,30 Melodii de muzică
municatulin se revine asupra pentru rezolvarea celor mai ar- Muzică uşoară; 8,20 Din muzica po­ tru fanfară; 6,15 Cîntece şi jocuri uşoară; 23,15 Seară de muzică de
Congresul a adoptat în una­ Participanţii la Congres au poarelor; 9,30 „Vreau să ştiu“; 10,00 populare romîneşti; 7,05 Concert de cameră.
învechitelor şi primejdioaselor zăioare probleme care frămîn- nimitate o declaraţie în care adoptat de asemenea o rezolu­ Pagini din isloria muzicii de operă; dimineaţă; 9,00 Muzică din baletul
arată că guvernul şi capitalul ţie în care cer lichidarea acor­ 11,03 Răsună cîntecul şi jocul pe în­ „Cele şapte frumoase" de Kara Kara- BULETINE DE ŞTIRI:
teze că. dacă se va realiza un [u omenirea. Comunicatul lasă monopolist din Japonia, spe­ durilor americano-japoneze ba­ tinsul patriei; 11,45 „Traista cu po­ ev; 10,00 Muzică distractivă; 11,03 5,00: 6,00: 7,00: 11,00: 13,00: 15,00:
riaţi de amploarea fără prece­ zate pe inegalitate în drepturi veşti” : „Cum a ajuns Dănuţa supă" Muzică uşoară; 11,30 Din cîntccele şi 17,00: 19,00: 22,00: 23,52 (programul
prim acord parţial în domeniul să se înţeleagă că politica du- dent a mişcării muncitoreşti din şi a bazelor militare americane — povestire de Al. Andy; 12,00 A- dansurile popoarelor; 13,05 Concert de I): 14,00: 16,00: 20,00: 21,00: 23,00
ţară, au recurs la represiuni. de pe teritoriul Japoniei şi spri­ nunţuri şi muzică; 13,05 Muzică popu­ prînz; 14,00 Concert de muzică in­ (programul II).
dezarmării, „va fi nevoie încă să de Adenauer a primit un Lupta noastră împotriva aces­ jină cu hotărîrc lupta populaţiei lară romînească; 13,30 Trei cărţi pe
tor represiuni pentru restabili­ de pe insula Okinawa împo­
de un răstimp rezonabil piuă sprijin oficial din partea SUA. rea drepturilor legitime de care
au fost privaţi muncitorii, se triva transformării acestei in­
se va ajunge la un a- ceca ce — crede el — îl va spune îri declaraţie, este o lup­
sule japoneze într-o bază ato­
cord cuprinzător de dezar- ujuta mult la viitoarele aie-
mică a S.U.A.
mare, care trebuie neapărat să ger> parlamentare care vor a-

presupună soluţionarea preala- cea toc în curînd în Germania

bilă a problemei unificării Ger- occidentală,

maniei". Deci, in ciuda efor- C. MACOVEI j

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Marii, nr. 9. Teiejon: 188-139. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 236J320 din S noiembrie 1949 - Tiparul Întreprinderea- Poligrafica J MaT — T e v Ă