Page 6 - 1957-06
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI to. íes
?nmfoBmatcrirwcij
NOUTAJI Cum MA GA IN OBIECTIVUL
va creşteţi copiii? i însemnări
CINEMATOGRAFICE APARATULUI
In curind pe ecranele cinemato Ascunşi in întunericul sălii, unii spectatori nu ştiau că se „dau in
grafelor din regiune vor rula fil spectacol“. Indiscreţia aparatului !olo graţie i-a scos din umbră. Foarte pro
mele : babil că sini la prima abatere, dar e sigur că sînt la ultima '?/.„
Azi, sintem la cinematograful „Filimon Sirbu” din Deva.
f e l A început ca-ntotdeauna d in n o u p e
In casă era cald, frumos, şi tăti mai poate I Pleacă la Giulniţa la
cul tocmai se pregătea să-mi citeas mamă-mare (aia contesă) şi-şi ia şi
că o poveste dintr-o carte cu poze, copilul cu ea. ţi Ieri am făcut cunoştinţă din că rie-am mai cunoscut odată, 4 Uşa e închisă pî
cînd, iarăşi s-a stricat binele... Ia Aha... îmi place la mama-mare, dar... o lăsai moartă. Am in- 4 nă la pauză. Specr
răşi a început cearta. a1 nou cu Şoş. E cam a cinci- trat în vorbă cu el, ca doi noi 4 tatorul stă parcă
are vişini şi-mi face clătite. Gă zice A1 sprezecea oară cînd fac cu- cunoscuţi — cu sfială. Ce să 4 resemnai, dar cal
Acum nu ştiu cum veni vorba că mama... am îmbolnăvit-o de nervi... o i 1 noştinţâ cu el şi, interesant, vă mai spun, ta sfîrşit ne-am 4 mul e aparent. Din
cică mama-mare face pe contesa şi doare capu'... $ totuşi nu mă cunoaşte. N-aş despărţit prieteneşte, strtngvi- 4 nervozitate, cînd
numai ea e de vină că mămica se
poartă aşa. Tata zice c-o să-şi ia Păi cum să n-o doară dacă e atîta putea spune că m-am plictisit du-ne mîna.
gălăgie. Eu nu ştiu ce să fac 1 Să
să-i mai aud numele, nu, dar,
lumea-n cap şi o să plece întc-o zi merg la cinema cu tăticu sau la oricum, parcă a început să Nu trece o zi şi iată, mi-a-*, fumează, cînd mă
cu nenorocitul ăsta de copil (adică Ciulniţa cu mămica... Ge să fac? Ge nu-mi mai facă bine. pare în faţă Şoş — Şoş de la f nîncă seminţe. B
eu). Să vedem !atunci ce-o să facă. să fac ? interzis ? N ul E
Mă ia tăticu cu el 1 Asta-i bine, Mi-aduc aminte că prima restaurant. Ridic pălprid res- | în hol / Dar de ce
mergem la cinematograf, ba poate Mai bine am rămîne toţi trei aca nu foloseşte oare
şi la cofetărie... şi pe urmă cumpă să, că e aşa de bine I dată l-am cunoscut acum vreo peduos şi-l salut. El, face o- . scrumiera ? O fi
răm prăjituri pentru mămica, eu i le prea departe ? E-
aleg... şi venim acasă... — Le spun, dar nimeni nu mă as doi ani, cînd un amic mi-l chii mari~ a semn mirare, I xigenţa obiectivu
cultă. lui l-a surprins a-
Ge spune tata ? Gum, să nu mai prezentă: „Tovarăşul Şoş”. Ii apoi, din vîrfu.l buzelor parcă ^ runeînd cojile se-
venim niciodată ? Nu. Nu vreau, II — îmi iau copilul şi plec, spune
trag pe tăticu de mină — tocmai mama... întind mîna şi-mi spun clar si ar fi vru^ sd spună ceva ^ ,r alături..,
vroiam să-i spun ca să nu plecăm
de tot. Să ne luăm lumea-n cap, da I — Ba-1 iau eu, doamnă, că tu nu răspicat numele: „Standul". un răspuns la salut, M -a m j
să ne întoarcem seara acasă că şti să-l creşti.
ne-aşteaptă mama. Da I mama a- Atunci mi s-a părut un om mirat şi eu de mirarea lui. Să 4
cuma... Na 1 ţipa şi ea., zice că nu Eu încep să ţip. Mama îmi trage
producţie a studiourilor din R. P. o palmă, tata mă zmuceşte de mînă... modest, atent, binevoitor. Am nu mă recunoască ? Irpposi- 4
Ungară, prezentînd o reuşită come
die de moravuri. Mama plînge. discutat multe, pînă la epuiza- bil l Nu cred! Doar n-a trecut |
?* — Vezi ce copil rău eşti, Lică ? rea subiectelor, cînd, ne-am decît o jumătate de zi de cînd §
despărţit, strîngîndu-ne mîna ne-am cunoscut a doua oară. 4
Ai supărat-.o pe mama I ...Sînt tare „Nu-i nimic, zic, cine ş t i e k
necăjit. prieteneşte.
...A trecut o zi şit, mîn ua adou- —S-au mai dus cîteva zile. 4
> ua. tl zăresc pe ş'oţ"Venii dimineaţă ie duminică, ¦
ţ către mine. Mă zăreşte şi el. '{ / » „ W mtr-un cerci
| Cinăse apropie, U intimpinopresc m -¦
De ce ? j cu un zimbet pe buze, apoi U Uni '? C,nd a-1
f salul respectuos. El, nu mă I , ni a
Prietenul meu, miliţ/jţnul din parc, gunoi. Mama s-a bucura^ iar seara, Î\vede (!) t trece pe lingă mine «tem» ,; zic 'eu•, - a-poNie adaug :
întotdeauna mă învaţă cîte ceva de cînd s-a făcut întuneric, mi-a spus să şi, probabil, fiindcă l-am sa-
b in e: „Lică fă aşa, Lică poartă-te arunc gunoiul în stradă, să nu um 4 lutat prea respectuos, îmi răs- ¦„S ta n d u l”, socotind că to- \
aşa...“. Astăzi m-a învăţat ce în plu lada noastră. Aşa am făcut. Şi A punde, pleeîndu-şi ochii spre
seamnă „bunul obştesc". Mi-a spus tata cînd a vrut să taie lemne, mama 4 vîrful nasului. M-am uitat mi- tuşi e bine să-i spun numele. I
că, dacă merg pe stradă şi mănînc i-a strigat că strică piatra din curte, rat după el, apoi mi-am z i s :
caramele sau alte bomboane, să nu a- şi atunci tata Ie-a cărat în stradă şi ţi„Cine ştie, o fi preocupat o- Am stat de vorbă şi după o 1
runc hîrtiile pe jos, ci să le pun în le-a spart pe trotuar 1 Putere mare f mul de ceva treburi importan
coşul de gunoi. Mi-a spus să nu zgî are tata 1 Cînd a dat o dată cu topo te şi nu m-o fi recunoscut... vreme, ne-am despărţit, ca şi I
rii banca din parc şi să nu calc pe
iarbă. I-am spus şi mamei ce m-a în rul, a spart şi trotuarul I I-am stri E firesc (!)". altă dată — prieteneşte. §
văţat miliţianul. Mama l-a lăudat că
m-a învăţat de bine. Şi mi-a venit gat ca să păstreze bunul obştesc, dar In aceeaşi duminică, după h
poftă şi mie să fac în curtea noastră mama mi-a spus că acum e noapte.
curăţenie. Am udat florile, am mătu masă, îl văd iarăşi pe Şoş. De §
rat... am adunat uscăturile de la tran Aşa că... vezi cum e cu „bunul
dafiri şi am făcut o grămăjoară de obştesc"... Asta se păstrează numai data asta nu mai eram singur |
ziua.
— eram cu nevasta. Socoteam 4
LICA ...După cîteva zile am avut. că e rîndul lui să mă salute
p. conf. L- V. prilejul sa-l cunosc personal 4şţept să se apropie, gata &
(Din revista „Femeia").
din nou pe Şoş Era la o ma- să-mf duc mina la pălărie, să-i 4
sa, undeva, intr-un local. îmi răspund. Dar, ce să vezi ? Şoş t
cer permisiunea şi-i întind rnî- frece pe lingă mine, se uită f
realizare a studiourilor cehoslovace na. El, — „Şoş!” Mă uit la in .ochii mei şi... nimic. M-a î
— comedie izbutită şi savuroasă,
clădită pe o temă cotidiană. el şi, mirat, z ic : „Stanciu!". tintdU doar cu privirea, ca pe y
4 îm i stătea pe limbă să-i spun un obiect.
Ce e nou în tehnica
...Au trecut doi ani de cînd
sovietică
am făcut prima dată cunoş
Pe autostrada Moscova-Simjeropol
circulă ca mare viteză o maşină cu tinţă cu Şoş, şi, interesant, to
două roţi care seamănă la exterior
cu o motocicletă. Este o mototroti- P eşti tuşi Şoş nu mă cunoaşte. Ieri 4
netă (scuter). Noua maşină prezintă
mari avantaje faţă de motocicletă : am făcut din nou, pentru a 4
simplitate în conducere, o bună pro
tecţie a conducătorului şi călătorului Este un spectacol original, de cincisprezecea oară, cunoş- 4
împotriva prafului şi noroiului, o sta neuitat. Spuma zboară în sus,
bilitate mărită etc. stropii de iapă strălucesc intens. ponia, unde au fost aduşi în opercularis” pot trăi şi în apă tinţă cu el. S-a prezentat ia- 4
Pe o mică masă este instalat un secolul aî XlX lea din Coreea
Scuterul este utilat cu o suspensie acvariu transparent prin care — „toghe”. Denumirea latineas impură şi rezistă la salturi d ruşi, ca de obicei ¦: „Şoş !". 4
ca pîrghie a roţilor care au forma răzbat toate culorile "curcubeu că a unei- specii din aceşti peş bruşte de temperatură. De a- 4 Eu, n-am mai spus ; „Stan- 4
unor discuri m atriţale: anvelopele lui. In mijlocul acestei casca ti este „maoropodus o percula-
sînt mai late decît cele ale motoci de de culori, doi peşti execută ris . ceea ei trăiesc şi se înmulţesc 4 ciu !”, i-am întins doar mîna, 4
cletelor, dar au un diametru de a- mişcări sacadate. Unul din ei,
proape două ori mai mic. de culoare galbenă, sare în apă. Ei trăiesc în apele dulci din în bune condiţii în ..acvarii şi 4 m-am uitat lung la el şi m-am 4
Sorbind din aer, peştele coboa ţăfile Asiei de sud-est — China,
Scuterul „T.200“ cu două locuri, ră în picaj asupra adversaru Coreea, Filipine, Malaya, Japo iazuri. Peştii bătăuşi mănîncă 4 g în d it: „Să fiu eu oare o fi- f
livrat de uzina constructoare de ma lui său, care e de culoare vi nia, India. Aceştia sînt peştişo
şini din Tuia, are patru viteze, din şinie, căutînd să muşte din coa ri mici, foarte mobili, avînd orice : nămol de rîu, planoton, 4, gură atît de ştearsă ? Nu f
care viteza maximă este de 80 km da aciformă a acestuia. Dar ad lungimea unui deget şi cîteo-
pe oră. Rezervorul de combustibil, a- versarul este şi mai îndemîria- diată mai miare. Corpul lor este iarbă etc. Lor le plac îndeosebi credl” ...Atunci?,..
vînd mici dimensiuni, este adăpostit tic : el jicneşte imediat în sus, plat şi de peste trei ori mai
sub capotă. Capacitatea lui este de îşi resfiră bronhiile şi deschide lung decît capul. La unii a ri insectele acvatice. Deşi nu este ../// E nervos? E mi
12,5 litri combustibil — cantitate su larg gura. Se desprind unul de pioarele se aseamănă cu par gustoasă, carnea peştelui „dou- • h I. STANCIU î rat ? N u ! E sur
ficientă pentru un parcurs de 400 km. tea posterioară a bombelor de prins. Cu ochii ţin
celălalt, dar, într-o clipă, se aviaţie, la alţii amintesc de a- iui” este comestibilă. tă la aparat, par
Proiectanţii uzinei au luat măsuri ciocnesc din nou. In spatele ripile rîndunelelor. Cozile aces că zice; „U hl
pentru ca motorul de opt C.P. să tor peşti au o formă ovoidă ; la Proverbe şi zicători tadjikisîj ne Dacă nu reuşeşte
ntl se încălzească în timpul funcţio luptătorilor se întinde o dîră peştii bătăuşi din Taivan coada fotografia, am scă
nării. In acest scop ei l-au înzestrat de bule de !aer. seamănă cu o coadă de rechin Ţi-e frică de vrăbii, nu semăna mei. pat / Zău I N-am
cu un sistem de răcire forţată cu aer. — este lungă, cu o crestătură să mai aprind ţi
Peştii bătăuşi, oare luptă crunt mare şi frumoasă. De regulă Viaţa minciunii e scurtă, gara pînă nu ies
Pe pupitrul de comandă sînt mon pentru femele, sînt cunoscuţi masculii sînt mai mari ca fe din sala de spec
tate indicatorul de comutare şt sem sub diferite denumiri. In China melele. Un om de ştiinţă fără pr adică e o albină fără miere tacol.,.'.
ne luminoase pentru schimbarea vi sînt denumiţi „dou-iui” ,în Ja
tezelor. Deasupra capotei frontale es Peştii de specia „Macropodus Dacă hrana ta e obţinu tă prin muncă cinstită, ...Spre regretul
te montat un electrofar, iar în spate
o lanternă roşie. poţi s-o măninci chiar şi în mijlocul străzii. „spectatorului“,
Conform prevederilor anul acesta Dacă ie superi, înţeapă- g nasul. , clişeul a reuşit /...
uzina va produce 10.000 (le scutere
La suprafaţa apei, stropii de ploaie nu se văd.
Atît timp cit rădăcina e în apă, .•ÎV.V.V.V.V 11
f W $ m ,¦
poţi avea nădejde că vei obţine şi roade. sr
Ş jf -, KfO " '
(Din „Ogoniok“ ). l i l i *É
%
Curi ezitaţi: i - r y' ;:x::ţL:v
¦y<:: I;.;.; mm
F!
Oamenii de ştiinţă din R.P. Chi acoperită cu un strat de masă plas :T*>x-y.A:
tică. In felul acesta se îmbină dura
neză au descoperit un nou material bilitatea tablei cu proprietatea mate •V * -.•r.-. -V •
rialului plastic sintetic de a nu fi
BLOC - NOTES de construcţie betonul de bam atacat de chimicale. Această tablă V y - - ¦:
poate fi prelucrată fără ca stratul
® Tone Zancanaro este unul din naro este şi „O fată din Nankin". protector să se altereze. Noul mate os y
tre cei mai mari pictori contemporani e „Prinţul Pagodelor” este un nou rial este folosit în construcţii la fă-
italieni. Pînzele lui înfăţişează mun bus. După o serie de experienţe s-a ţuirea pereţilor din băi, bucătării, zi
ca grea a lucrătorilor agricoli din balet englez a cărui premieră a fost durilor exterioare şi acoperişurilor,
nordul Italiei. prezentată recent la Teatrul „Covent- dovedit cp în multe cazuri este po construcţia de mobilă, mijloace de
Garden”. Este primul balet în trei sibil şi chiar de preferat ca verge transport -automobile, avioane şi va
Anul trecut Zancanaro a călătorit acte din Anglia. După cum se ştie, poare.
în China timp de cîteva luni. Lucră pentru coregrafia engleză sînt carac lele de fier din betonul armat să
rile pictorului — rezultatul observa teristice lucrările de balet mici, în- In industrie, din acest materia! se
fie înlocuite cu tulpini de bambus. produc ţevi, vase, butoaie, cisterne
ţiilor lui din timpul călătoriei — au tr-un act. Muzica este scrisă de com etc
In privinţa durabilităţii şi a rezis
fost expuse la galeria de tablouri pozitorul englez contemporan Benja
tenţei, construcţiile din beton de bam
„Incontro" din Roma. Printre dese min Britten, iar montarea a fost rea
bus corespund cerinţelor materiale
lor de construcţii folosite la clădiri
cu multe etaje.
Trestia de bambus este foarte răs-
pîndită în sudul R.P. Chineze şi
este extrem de jeftină.
de marea „T-200". nele foarte apreciate ale lui Zanca- lizată de coregraful John Cranco. Cel mai vechi automat comercial
din lume datează de peste 2.000 de
Pe piaţa belgiană a apărut tablă
ani şi se află în prezent Ia muzeul
Cel ce vine pentru prima ski — sînt pline de mii de care a fost construită în cin că. O deosebită impresie lasă Britanic. Pentru cîţiva bani el turna
oară la Sofia este plăcut sur locuitori ai capitalei ieşiţi la stea eliberării Bulgariei de noul cartier industrial, apărut o vadră de vin.
prins în primul rînd de uimi plimbare. Este atît de multă sub jugul otoman de către os în partea de nord a capitalei.
toarea intimitate a acestui 0- lume îneît în această parte a taşii ruşi. In partea de nord In anii puterii populare, aici Cu ajutorul izotopilor carbonului, s-a
raş. Aici nu vezi forfotă şi a- oraşului circulaţia autovehicu a oraşului se înalţă numeroa s-au construit o centrală ter stabilit că oraşul lerihon a fost în
gitaţie. Străzile drepte, pavate se coşuri de fabrică şi turnu- moelectrică, o uzină de apa temeiat în mileniul VIII î.e.n. Pe
cu mari plăci de sienit dur lelor aproape se întrerupe. rate de mare precizie, o uzină vremea aceea, cea mai mare parte a
sînt foarte curate, faţadele ca constructoare de cazane, com Europei era acoperită de gheţari.
selor nu prea mari, bine în S O F IA binatul ,,Thaelmann" cel mai Prin această descoperire s-a dovedit Sosit în momentul „H”, moment acut şi palpitant din film, H. Lor-
grijite sînt in nuanţe vii. In mare combinat textil de bum că cu multe secole înainte de apa nicz, „caută“ să se „strecoare discret“ ” la locul său, oferind galant „scuze”
oraş e multă verdeaţă, în spe De pe masivul muntos nu rile de apă ale principalei bac din ţară. riţia oraşelor, în văile roditoare ale
cial în partea de sud-est a So prea înalt al Vitoşiei, care se centrale termoelectrice din So Tigrului şi Eufratului existau oaze —- în dreapta şi în stînga. In acest moment, neplăcut, spectatorii sînt de
fiei, unde se află Parcul Li înalţă în imediata apropiere a fia. Sofia este totodată princi locuite, între oare şi oraşul lerihon. ranjaţi şi de licărul orbitor al apa râtului.
bertăţii. Uneori ai impresia că marginii oraşului, se vede mi palul centru cultural şi ştiin Pe vremea distrugerii Iul de către
te afli într-o staţiune clima nunata panoramă a Sofiei, De Soţia este cei mai mare ţific al ţârii. Aici există 15 in evrei, Ierihonul avea o vechime de Fotoreporterul a „scăpat" să-şi ceară „scuze”.
terică. sus vezi ca în palmă depre centru industrial al Bulgariei. stituţii de învăţămînt superior două ori mai mare decît Roma de Cine le va primi totuşi ?
siunea Sofiei în centrul căreia Acest oraş produce aproxima astăzi.
Această asemănare devine se conturează clar oraşul. In tiv 25 la sută din producţia şi cîteva zeci de instituţii DESPRE VISE
şi mai pregnantă întrucît in mijlocul mozaicului de acope industrială a ţării. In afară In Franţa se construieşte prima cen
chiar centrul Sofiei, cit şi în rişuri din (iglă diferi! colora de ramurile industriale dez ştiinţifice, în frunte cu Aca trală electrică din lume care va func .i.o pană de gîscă, care gîdilă —aruneîndu-se pe jos un put
tă se disting clădirile cu mul voltate aici încă în trecut — ţiona cu ajutorul fluxului şi reflu uşor buza omului, o picătură de apă pietricele, omul poate visa foc
suburbiile înecate, în verdeaţă te etaje al noului centru al textilă, alimentară — au apă demia de Ştiinţe a R. P. Bul xului mării. Ea este amplasată la de colonie vărsată şi soneria unui armă ?
capitalei şi cupolele verzi ale rut noi ramuri tinere ; indus garia. gura rîului Rance, din peninsula deşteptător, pot da naşfere la di
ale oraşului există izvoare mi catedralei Aleksandăr Nevski, tria constructoare de maşini Bretagne, renumit pentru fluxul său ferite vise ? ...următoarele v is e : căderea i
grele şi industria eleclrbtehnţ-. O impresie deosebit de pu puternic, avînd o diferenţă de nivel abis, poticnirea de un obstacol
nerale termale. care atinge 13,5 m. Proiectanţii aces ...muzica pe care atîţia oameni o duiri, etc. apar de obicei curind
ternică imprimă bogata Bi tei centrale au întîmpinat serioase di aud în vis se explică de cele mai ce am adormit ?
In serile calde de vară ora ficultăţi tehnice, Astfel, în locul tur multe ori prin diferite zgomote străi
bliotecă Naţională şi muzeele binelor obişnuite, ei au trebuit să ne, sau prin urletul vîntului ? ...Visele în care zburăm, apa
şul îşi schimbă înfăţişarea. In construiască turbine speciale care se ales cind dormim sub cerul lib
— de arheologic şi de ştiinţe învîrtesc continuu în funcţie de di —o floare cu miros puternic poate
tre orele 18 şl 22 străzile recţia fluxului şi a refluxului. provoca un vis legat de acest miros ? munţi, cînd respiraţia este
naturale, Galeria naţională de uşoară ?
centrale — în special Bule
tablouri, Muzeul prieteniei
vardul Rus şi strada Rakov-
Ruso-bulgare.
