Page 2 - 1957-06
P. 2
*Pag. 2 DRUMULSOCIALISMULUI Ni. 767
Din însărcinarea Comitetului Cen ca Populară Romînă preţuiesc reali mare dezvoltare publicarea îfî tiraje crească necontenit fertilitatea solu să ţină seama de aceste condiţii, pot tor cabinetelor tehnice în orientarea al indusiriei chimice şi 3 petrolului
tral al Partidului Muncitoresc Ro- zările tehnico-ştiinţifice din trecut ş! da un sprijin preţios conducerilor de iniţiativei şi gîndirii creatoare a ino care, pe baza resurselor de materii
mîn şi a Consiliului de Miniştri al continuă valoroasele tradiţii ale îna de masă a numeroase cărţi tehnice. lui şi productivitatea la hectar. întreprinderi în ridicarea organizării vatorilor, în realizarea practică a prime existente, au mari perspective
Republicii Populare Romîne, aduc intaşilor. Mulţi dintre ei, însufleţiţi producţiei pe o treaptă mai înaltă. propunerilor de inovaţii. Cercurile de dezvoltare, inginerii şi tehnicienii
delegaţilor la cel de-al II-lea Con de un patriotism înflăcărat, au luat In perioada 1949— 1956 în editurile Inginerilor şi tehnicienilor din a- A.S.I.T. pol şi trebuie să contribuie din aceste ramuri pot şi trebuie să
gres al Asociaţiei Ştiinţifice a Ingi atitudine împotriva acţiunilor antina Reducerea sistematică a preţului de la ridicarea nivelului cultural-tehnic aducă un aport de seamă în chi
nerilor şi Tehnicienilor din Republica ţionale ale guvernelor burghezo-mo- noastre au fost tipărite lucrări tehnice gricultură le revine sarcina să lupte cost al producţiei, introducerea cu al muncitorilor prin diferite forme mizarea petrolului, gazului metan şi
Populară Romînă un călduros salut. şiereşti ; acordarea de concesiuni o- într-un tiraj de peste 31 milioane e- necontenit pentru sporirea suprafeţe fermitate a regimului de economii în de sondă, a stuiului şi a sării, pen
neroase capitalului străin, transforma xemplare. Mai mult de 60 la sută lor agricole prin lucrări de îmbună toate ramurile economiei naţionale ale propagandei industriale — confe tru ca In etapa următoare să putem
Cel de-al II-lea Congres al A.S.Î.T., rea ţării într-o anexă agricolă şi din cărţile tipărite sînt lucrări origi tăţiri funciare, împăduriri şi perdele constituie o sarcină a întregului po rinţe, lecţii şi altele. produce mari cantităţi de fire- şi iibre
la care participă peste 600 ingineri şi sursă de materii prime a marilor pu nale, ele tratează probleme ştiinţifice de protecţie, să extindă patrimoniul por. In mod deosebit se pune proble sintetice (perlon, orlon, poli!en.i), ce
tehnicieni din toate ramurile econo teri industriale din Apus, şi tehnice, economice şi sociale din horti-viticol. ma reducerii consumurilor de metal, Sarcina principală a asociaţiei este luloză, produse scdice, precum şi
miei naţionale, reprezintă un eveni combustibili, energie electrică, folosi şi rămîne sprijinirea introducerii teh mari cantităţi de îngrăşăminte, in-
ment de o deosebită însemnătate în De aceea, poporul nostru aduc.e toate ramurile economiei naţionale, rea pe scară largă a înlocuitorilor de nicii noi în procesul de producţie şi secto-fungicîde.
viaţa tehnică şi ştiinţifică a ţării noa- memoriei acestor înaintaşi un omagiu materii prime deficitare sau din im a perfecţionării producţiei. Un rol 'im
stre. Acest congres va face bilanţul plin de respect. fiind de mare folos formării şi creş Sarcina principală a inginerilor şl port. portant în realizarea acestui obiectiv Dezvoltarea puternică a agricultu
activităţii din ultimii 6 ani a ingine terii cadrelor. tehnicienilor constă în a folosi cu îl au consfătuirile pe probleme şi pe rii, creşterea producţiei de grîu, po
rilor şi tehnicienilor din ţara noastră, Regimul democrat-popular a descă noştinţele şi experienţa lor în modul Poporul nostru aşteaptă în mod în ramuri, organizate cu participarea rumb, legume, fructe şi alte produse
va analiza căile şi mijloacele de ridi tuşat energia şi iniţiativa oamenilor Pornind de la obiectivele politicii cel mal raţional, pentru a mobiliza dreptăţit un aport însemnat în reali specialiştilor din întreaga ţară. A se agricole se află în centrul atenţiei
care a nivelului asociaţiei pe o treap muncii eliberaţi de exploatare. Numai economice a partidului şi guvernului, importantele rezerve ale producţiei zarea acestor sarcini din partea ingi menea consfătuiri înlesnesc un pre partidului şi guvernului. Pentru rea
tă mai înaltă, va stabili programul în condiţiile puterii populare, talentul concretizate în sarcinile primului plan nerilor şi tehnicienilor n oştri; unii ţios schimb de experienţă între In gi lizarea acestor obiective este necesară
de acţiune care să asigure o şi mai şi oapacitatea de muncă şi de creaţie ingineri şi tehnicieni au arătat o a- nerii' şi tehnicienii care lucrează în mobilizarea largă a iniţiativei şi
largă mobilizare a forţelor intelectua a inginerilor; şi tehnicienilor au căpă cincinal şi în directivele Congresului care există în fiecare ramură, în fle numită indiferenţă faţă de latura eco acelaşi domeniu de activitate şi puterii de muncă a Inginerilor şi
lităţii noastre tehnice în lupta pentru tat posibilitatea unei afirmări şi dez nomică a producţiei, preocupîndu-se permit ca, pe baza luptei de opimi tehnicienilor din agricultură şi silvi
îndeplinirea marilor sarcini privind voltări libere, nestingherile. Gîndirea al II-lea al P.M.R. cu privire la dez care întreprindere. în mod exclusiv de îndeplinirea pla ştiinţifice, tehnice şi a colaborării cultură — în vederea folosirii întregii
dezvoltarea economiei naţionale în e- şi creaţia tehnico-ştiinţifică au luat nului, de sporirea cantitativă a pro creatoare a tuturor p articipanţllor, capacităţi de lucru a mijloacelor me
tapa actuală a construcţiei socialiste. un puternic avînt datorită şi faptului voltarea economiei naţionale în pe Creşterea continuă a producţiei so ducţiei. să se elaboreze concluzii şi propuneri canizate şl a extinderii agrotehnicii
că statul democrat-popular a înfiinţat de mare însemnătate. Fără îndoială înaintate. Aceasta va asigura creşte
rioada 1956—1960, asociaţia a desfă cialiste poate fi înfăptuită cti condiţia Este evident însă că reducerea con că eficacitatea acestor consfătuiri, rea productivităţii la hectar, făurirea
sumurilor specifice de materiale, scă ca şi prestigiul asociaţiei vor creşte unul belşug de produse agro-alimen-
şurat o intensă activitate de propa progresului continuu al tehnicii, pe derea rebuturilor, micşorarea mano atunci cînd ministerele economice vor tare şl de materii prime agricole.
perei pe unitate de produs, adică toc lua în considerare roadele activită
gandă industrială* în vederea atrage baza tehnicii moderne. Ritmul rapid mai factorii cei mai principali care ţii colective a celor maî buni specia Ridicarea nivelului de trai al po
condiţionează scăderea cheltuielilor de lişti dintr-o ramură de producţie şi porului face necesară sporirea pro
rii masei largi a inginerilor şi tehni în care se dezvoltă în prezent crea producţie, creşterea productivităţii vor înfăptui măsurile necesare pentru ducţiei bunurilor industriale de Larg
muncii şi sporirea rentabilităţii, de traducerea în viaţă a recomandări consum. De aceea, inginerii şi teh
cienilor spre rezolvarea unor proble ţia tehnico-ştiinţifică şi aplicabilita pind în mare măsură de activitatea lor acestor consfătuiri. nicienii din Industria textilă, încălţă
conducătorilor nemijlociţi ai produc minte şi alimentară trebuie să folo
Poporul nostru sub conducerea Par numeroase institute de cercetări şi me importante legate de realizarea a- tea sa tehnologică face necesar efor ţiei, tehnicienii şi inginerii. Fără a micşora însemnătatea a ce s1 sească toate posibilităţile existente
tidului Muncitoresc Romîn a obţinut proiectări, înzestrate cu o bază ma cestor obiective. Contribuţia ingineri tul oamenilor muncii şi în primul tor forme ale activităţii A.S.I.T. ire pentru a pune la dispoziţia oameni
victorii însemnate în lupta pentru terială modernă. lor şi tehnicienilor poate fi şi mai rînd al intelectualităţii noastre tehni ik bule să arătăm că centrul de greu lor muncii de la oraşe şl sate măr
construirea socialismului. In anul a- însemnată în această privinţă pe mă ce de a ţine în permanenţă pasul cu In centrul preocupării tuturor ingi tate al activităţii asociaţiei trebuie furi mai multe, mai ieftine şi de
cesta prbducţla industrială a ţării va Toate acestea au făcut ca planu sură ce-şi vor însuşi ideile măreţe realizările tehnicii noi. nerilor şi tehnicienilor, a direcţiilor să cadă asupra verigii de bază — bună calitate, ţinînd seama cu grij?
fi de 3,4 ori 'mai mare faţă de cea rile şi ideile îndrăzneţe ale multor ale marxism-leninismului. de întreprinderi, trebuie să fie asigu cercurile A.S.I.T. din întreprinderi, a de cererea de consum a populaţiei.
realizată în 1938. ingineri şi tehnicieni talentaţi, care Progresul tehnic se ‘exprimă, îna rarea creşterii continue a productivi
în trecut ar fi rămas doar pe liîrtie, A inte de toate, prin perfecţionarea sis tăţii muncii, condiţia principală de căror activitate trebuie legată de In anii celui de-al 2-lea plan cin
In acest îăstimp industria noastră a să poată prinde viaţă în anii puterii Urmînd hotărîrile Congresului al tematică a parcului de maşini şi uti îmbunătăţire a întregii activităţi eco consfătuirile de producţie, consfătuiri cinal se înfăptuieşte un volum însem
devenit ramura conducătoare a eco populare. Drept urmare, în aceşti ani II-lea şi cele ale Plenarei din de laje. In perioada care a trecut de la nomice şi a ridicării nivelului de oare constituie forme ale manifestă nat de construcţii economice, social-
nomiei naţionale, temelia trainică a au putut fi create opere tehnice şi cembrie 1956 a Comitetului Central cel de-al II-lea Congres al partidului trai. rii democraţiei" socialiste în viaţa e- culturale şi de lodiinţe.
creşterii puterii economice a patriei şi ştiinţifice de valoare mondială, care al Partidului Muncitoresc Romîn, po şi pe baza indicaţiilor acestuia, în in In realizarea tuturor acestor sar conomică. In consfătuirile de pro
a ridicării nivelului de trai al poporu au întărit încrederea intelectualităţii litica economică a partidului şi gu dustria noastră s.a desfăşurat pe sca cini un rol orespnd poate şi trebuie Pentru aceasta inginerii şi tehni
lui. S-au obţinut sudeese mari în dez noastre tehnice în forţele ei proprii vernului în etapa actuală se bazează ră largă examinarea critică a tipurilor să-l capete Asociaţia Ştiinţifică a In ducţie, convocate de comitetele sin cienii din industria materialelor de
voltarea industriei miniere şi a petro şi au făcut cunoscute roadele activi pe continuarea fermă a industriali de maşini şi utilaje pe care le fabri ginerilor şi Tehnicienilor din Repu dicale din întreprinderi, muncitorii, construcţii trebuie să depună eforturi
lului, a industriei energiei electrice, a tăţii tehnico-ştiinţifice romîneşti din zării socialiste a ţării, pe dezvoltarea căm, compararea acestora cu cele blica Populară Romînă. tehnicienii şi inginerii pun în discu pentru a mări volumul şi îmbunătăţi
siderurgiei, a industriei chimice, a colo de hotarele ţării. cu prioritate a industriei grde, pre mai reuşite tipuri realizate în tehnica Care sînt căile şi mijloacele princi ţie măsuri tehnice şi organizatorice calitatea materialelor de construcţii.
construcţiilor de maşini. Industria mondială, în vederea perfecţionării pale cu ajutorul cărora A. S. 1. T. care trebuie să contribuie la bunul Inginerilor şi tehnicienilor din indus
constructoare de maşini (inclusiv in Astfel sînt remarcabile lucrările va putea să mobilizeze importantele mers al întreprinderii. In condiţiile tria de construcţii le revine sarcina
dustria electrotehnică), creaţia regi acad. G. Macovei, acad. Al. Codar- cum şi pe măsurile pentru dezvolta constructive a producţiei noastre şi forţe de care dispune, pentru a orga actuale, cînd este necesară participa de a munci cu perseverenţă pentru
mului democrat-popular, a" ajună să cea, Dumitru Ştefănescu, în domeniul niza eforturile inginerilor şi tehnicie executarea unor lucrări de bună ca
dea peste un sfert din întreaga pro geologiei, mineralogiei şi petrolului, rea continuă a ramurilor rămase în a însuşirii unor produse care reali nilor din ţara noastră în direcţia ri rea mai activă a maselor la buna litate, pentru darea în funcţie la
ducţie industrială a ţării. Astăzi aco'- lucrările preşedintelui Academiei R. P. dicării nivelului activităţii în toate ra gospodărire economică, participarea termei* a obiectelor şi pentru redu
perim prin producţie internă întregul Romîne, Traian Săvulescu, lucrările urmă din industrie şi agricultură, în zează Indici tehnîco-economici înalţi. murile economiei naţionale ? cercurilor A.S.I.T. la consfătuirile de cerea continuă a costului construc
necesar de maşini şi utilaje pentru acad. Gh. Ionescu-Siseşti, membru In primul rînd A. S. I. T. poate ţiilor.
agricultură, industria petroliferă, in corespondent al Academiei „V. I. Le- scopul continuării îmbunătăţirii nive O atenţie deosebită va trebui dată să contribuie la ridicarea calităţii ac producţie, contribuţia acestora la re
dustria minieră, precum şi necesarul nin“ din Moscova, şi ale mg. Chi- tivităţii economice şi de producţie prin zolvarea problemelor tehnice discu Industriei constructoare de maşini
de mijloace de transport şi utilaj de riţă Constantin în domeniul agricul lului de trai. modernizării parcului de maşini în creşterea nivelului tehnico-profesional tate poate fi una dintre principalele îi revin sarcini importante în etapa
construcţii. turii. In domeniul dezvoltării industriei funcţiune, astfel incit • cu ajutorul al inginerilor şi tehnicienilor. Aceasta sarcini ale A.S.I.T. actuală a construcţiei socialiste în
este o sarcină deosebit de importantă, ceea ce priveşte înzestrarea tuturor
Creşterea producţiei în toate ramu Acad. dr. ing. Costin Reniţescu şi în anii celui de-al doilea ciruiinal, unor cheltuieli relativ scăzute să se deoarece în condiţiile actuale ale a- Cercurile A.S.l T. din întreprinderi ramurilor economiei naţionale cu ma
rile economici naţionale precum şi colectivul său au realizat htfhftfdase vîntului rapid al ştiinţei şi tehnicii nu pot însă să se limiteze numai la şini şi utilaje maî multe, mai ieftine,
sporirea rapidă a circulaţiei mărfuri lucrări preţioase în industria chimică accentul principal se va pune, aşa obţină îmbunătăţirea caracteristicilor mondiale şi ale necesităţii introducerii problemele curente ale producţiei'. Ele de înaltă productivitate şi tehnicitate.
lor au mers paralel cu dezvoltarea de sinteză organică, acad. Horiă Hu în practică a noilor cuceriri apare trebuie să aibă în vedere şî proble Pentru acoperirea „necesarului sporit
puternică a transportului feroviar, ru lubei în problemele fizicii nucleare, cum se ştie, pe dezvoltarea acelor funcţionale ale maşinilor de tip mai necesară o informare bună şi opera, me de perspectivă. Cel maî pofiîviit de metal al industriei construcţiilor
tier, aerian şi naval. acad. Elie Carafoli în domeniul aero tivă a inginerilor şi tehnicienilor des cadru de desfăşurare a activităţii de maşini inginerii şi tehnicienii din
dinamicii. ramuri, care dispun de o bază im vechi şi creşterea pe această bază a pre noile realizări ale gîndirii şi cercului A.S.I.T. în acest sens tre industria siderurgică trebuie să des
creaţiei tehnico-ştiinţifice din întreaga buie să fie planul tehnic şl planul făşoare cu şi mai mare intensitate
portantă şi sigură de materii prime randamentului şl productivităţii lor. lume. Din această cauză este nece măsurilor tehnîco-organizatorlce ale acţiunea pentru folosirea agregatelor
sară continuarea şi perfecţionarea ca întreprinderii. Fără îndoială că între cu indicii cei mai ridicaţi, pentru
interne: industria chimică, petroliferă, Realizările obţinute pînă în pre litativă a activităţii editoriale a prinderile şi economia naţională în creşterea productivităţii la fontă, o-
A.S.I.T. în vederea ridicării sistema ansamblul ei vor obţine foloase mari ţel, laminate şi materiale neferoase
energetică, industria materialelor de zent în acest domeniu nu sînt încă tice a nivelului cunoştinţelor tehnico- dacă cercurile A S.l.T . din întreprin de bună calitate.
construcţii. In procesul dezvoltării in pe măsura posibilităţilor existente. ştiinţifice ale inginerilor şi tehnicie deri vor studia temeinic şi vor re.
dustriale a ţării noastre în perioada Aci îşi poate găsi un larg cîmp de nilor. Publicaţiile comune ale minis zolva probleme cuprinse în acesiîe Sîntem convinşi că inginerii şi teh
celui de-al doilea plan cincinal, in activitate iniţiativa creatoare a in terelor ectonomice şi A.S.I.T. trebuie planuri. In 'vecSfea stimulării mate nicienii noştri, care au făcut dovada
dustria construcţiilor de maşini va ginerilor şi tehnicienilor noştri cu să popularizeze în mod organizat cele patriotismului şi capacităţii lor crea
continua să aibă un rol de seamă, sprijinul conducerilor întreprinderilor mai bune realizări ale ştiinţei şi teh riale a cercprilor A.S.I.T. care des toare, îşi vor aduce din plin apprtul,
întemeindu-şi activitatea pe o produc şi ale ministerelor. nicii din ţara noastră, precum şi cele făşoară o "activitate rodnică apare alături de clasa muncitoare şi ţărăni
ţie continuu crescîndă de oţel şi la din U.R.S.S., ţările de democraţie necesară Instituirea unor premii1 care mea muncitoare, la realizarea aces
minate. Ea este profilată şi specia Una dintre principalele direcţii ale populară şi toate ţările lumii. să fie acordate de ministere şl con tui luminos program de acţiune.
lizată pentru organizarea producţiei O deosebită însemnătate poate şi siliul central A.S.I.T. pentru obţine
în serie a maşinilor necesare acelor progresului tehnic către care vor trebuie să o capete organizarea de rea ddvrezultate valoroase în realiza Munca plină de abnegaţie a ingi
ramuri care urmează să cunoască o către A.S.I.T. a unor cursuri pentru rea ^acestor sarcini. nerilor şi tehnicienilor din toate ra
dezvoltare mai puternică. O mare a- trebui să-şî orienteze preocupările ca ingineri şi tehnicieni, la care, pe lin murile economiei naţionale constituie
tenţie se va acorda de asemenea gă cunoştinţele de specialitate, să se Prezenţa în rîndurile asobiaţei a forma concretă de manifestare a pa
Toate aceste succese sînt rodul Inginerii şi tehnicienii din ţara dezvoltării bazei materiale de produc drele noastre tehnico-inginereşti este pună un accent deosebit pe ridicarea unor ingineri şi tehnicieni de înaltă triotismului intelectualităţii noastre
muncii intense, pline de abnegaţie a noastră au realizat în ultimii ani lu ţie a industriei uşoare şi alimentare. nivelului cunoştinţelor economice. calificare şi cu bogată experienţă tehnice, a hotărîrii 6ale de a contri
clasei muncitoare, a ţărănimii munci crări ştiinţifice şi tehnice de mare mecanizarea muncilor grele şi a celor Pe o scară mai largă trebuie să se practică îndreptăţeşte cerinţa ca bui cu toate forţele la construirea
toare, a intelectualităţii avansate, a valoare. Printre acestea pot fi amin- Ridicarea continuă a producţiei a- desfăşoare excursiile şi călătoriile de 'A.S.I.T, să desfăşoare pe o scară mai socialismului în patria noastră.
întregului nostru popor talentat şi ,tite: realizarea clorurii de vinii mo- grîcole este o sarcină principală a oa care necesită un mare volum de studii organizate de asociaţie în în largă munca de cercetare ştiinţifică
harnic', însufleţit şi condus de Par nomer şi polimer de către colectivul menilor muncii. In perioada urmă treprinderile fruntaşe din ţară. © nu numai în Institutele de cercetări Tovarăşi,
tidul Muncitoresc Romîn. ing. Mihail Râul şi dr. chimist Va- toare se va dezvolta producţia de muncă. ................. - ¦.... deosebită atenţie vor trebui să acorde ale Academiei R.P. Romîne şi ale de
leriu V în tu ; proiectarea şi realizarea maşini destinate mecanizării com organizaţiile A.S.I.T. inginerilor şl partamentelor, cr şi la nivelul în Poporul nostru este profund inte
Un rol de seamă în progresul cons maşinii-combină pentru prelucrat car plexe a muncilor agricole, producţia Deşi statul acordă credite pentru tehnicienilor tineri, care trebuie să treprinderilor. resat în asigurarea păcii şi colaboră
trucţiei noastre economice pe drumul case de electromotoare de către co de îngrăşăminte chimice, ierbicide. mica mecanizare, iar înalta eficaci devină cadre de nădejde ale indus rii internaţionale, deoarece aceasta
socialismului l-a avut şi-l are corpul lectivul format din ing. Paul Deak, insecto-fungicidc, se vor asigura a- tate a acesteia din punctul de vedere triei, agriculturii, transporturilor şi Experienţa pozitivă a unor aseme este condiţia hotărîtoare pentru des
nostru tehnic, inginerii şi tehnicienii. V. Hossu şi a lţii; realizarea maşinii gricuHuriî cadre de specialitate de al sporirii productivităţii muncii a construcţiilor din ţara noastră, cu o nea cercetări desfăşurate de cercu făşurarea cu succes a activităţii con
Partidul nostru consideră existenţa de echilibrat dinamic de către ing. înaltă calificare. fost verificată în practica activităţii practică bogată, însoţită de o cul rile A.S.I.T. de la uzinele „1. C. Frî- structive paşnice, pentru dezvoltarea
unei intelectualităţi tehnice numeroa Dan Teodorescu i tratatul de fito- a numeroase întreprinderi, totuşi rit tură tehnică temeinică. mu”-Sinaia, uzina de tractoare „Emst economiei socialiste şi culturii.
se, cu o înaltă calificare tehnico-ştiin- tchnică realizat de colectivul în frun Thâlmann” din Oraşul Stalin şi altele
ţifieă, profund ataşată puterii popu te cu Zamfirescu N icolae; valoroa mul de introducere a micii mecani Asociaţia trebuie să se preocupe nu arată marile posibilităţi oare există Asociaţia Ştiinţifică a Inginerilor şi
lare, ca una din cele mai importante sele lucrări în domeniul creării unor zări este încă nesatisfăcător. numai de ridicarea nivelului tehnic în această direcţie. Tehnicienilor din R. P. Romînă, a-
condiţii ale construirii socialismului soiuri noi în pomicultură şi floricul- profesional al inginerilor şi tehnicie lături de alte organizaţii ştiinţifice,
în patria noastră. tură ale biologului Palocsay Rudolf. Un domeniu important al progre nilor ; ea trebuie să sprijine maî In realizarea acestui ţel mobiliza culturale şi obşteşti, militează ferm
sului tehnic este perfecţionarea teh activ şî mai organizai ridicarea con tor o răspundere principală revine pe linia dezvoltării schimburilor şi
In anii regimului democfat-pdpular Sprijinul pe care ni l-a aord at nologiei. Cu toate că în industria tinuă a calificării şi a cunoştinţelor corpului nostru tehnic — un detaşa colaborării internaţionale, ca o măr
rîndurile intelectualităţii tehnice s-au Uniunea Sovietică în realizarea unor noastră s-au introdus în ultimii ani tehnico-economice ale masei largi de ment de frunte al intelectualităţii turie a dorinţei de pace şi de prie
lărgit considerabil prin. formarea unor mari obiective industriale, în organi muncitori, să sprijine iniţiativa crea noastre populare. tenie a poporului nostru cu b ate po
noi şi numeroase cadre de tehnicieni zarea industriei noastre constructoare In agricultură şi silvicultură — ra numeroase procedee tehnologice noi toare a acestora. In această privin poarele lumii.
şi ingineri, fii de muncitori şi ţărani. de maşini, în însuşirea fabricaţiei ţă cercurile A.S.I.T. din întreprinde Geologilor le revine sarcina ca,
In perioada 1948—1956 economia na unui mare număr da maşini şi uti muri importante ale economiei naţio de înaltă productivitate, totuşi greu ri pot acorda un sprijin eficace pen prin aplicarea metodelor moderne de Sîntem convinşi c'ă prezenţa la ă-
ţională a primit în medie anual cîte laje moderne, ajutorul în specialişti şi tru îmbunătăţirea activităţii cabine cercetări şi prospecţiuni, să ridice la cest congres â unui mare număr de
14.400 absolvenţi ai învăţămînlului proiecte au avut un rol important în nale — cu ajutorul specialiştilor a- tatea specifică a aplicării tehnolo telor tehnice. In cele maî multe în un nivel şi rnaî înalt acţiunea pentru ingineri şi tehnicieni din străinătate
mediu tehnic şi c'ite 3.500 absolvenţi creşterea şi perfecţionarea calitativă treprinderi,. cabinetele tehnice nu sînt descoperirea şi sporirea rezervelor in va contribui la întărirea legăturilor
ai învăţămînlului tehnic superior. A- a cadrelor noastre de ingineri şi telv gricoli am reuşit să creăm, într-un giei moderne este încă relativ scă încadrate corespunzător. Din această dustriale de materii prime ce se gă ştiinţifice şi tehnice dintre ţara noa
ceste cadre trebuie folosite raţional în nicieni prin însuşirea experienţei teh cauză unele cabinele tehnice nu sînt sesc în subsolul patriei noastre, în stră şî celelalte ţări şi va arăta nă
locurile hotărîloare pentru dezvolta nice înaintate sovietice. Trebuie dez/i timp relativ scurt, un corp de in zută într-o serie de ramuri. Oamenii în măsură să acorde o asistenţă teh primul rînd petrol, gaz metan, căr-; zuinţa intelectualităţii noastre, ca şi
rea economiei naţionale. O mare con voltate mai departe colaborarea, le nică complectă inovatorilor. Dacă bune, minereuri. In acest fel vor fi a întregului nostru popor, de a lărgi
tribuţie la formarea noilor cadre şi la găturile strînse şi schimburile de gineri şi tehnicieni agricoli. care, muncii din industrie şi în primul rînd cercurile A.S.I.T. îşi vor lega organic create premfzele unui nou şî puternic şi mai mult legăturile ştiinţifice şi
opera de construcţie economică au experienţă între inginerii şi tehnicie activitatea de cea a cabinetelor teh avînt al industrializării socialiste a culturale internaţionale, pe baza ega
avut-o inginerii, tehnicienii noştri din nii ţărilor lagărului socialist. muncind cu rîvnă alături de ţărăni cadrele tehnico-inginereşti trebuie să nice, acestea vor deveni mult mai ţării şi al dezvoltării economiei. lităţii şi reciprocităţii.
generaţia veche care în mare majo ’ puternice şi vor desfăşura o activi
ritate s-au alăturat cu entuziasm ? mea muncitoare, au contribuit Ia ri depună eforturi şi mai susţinute tate mult mal eficace cu ajutorul Inginerii şî tehnicienii din indus Ne exprimăm deplina convingere că
muncii de făurire a vieţii noi. In pre dicarea producţiei şi productivităţii pentru accelerarea ritmului introduce unui activ numeros şi calificat. tria extractivă sînt chemaţi ca, prin cel de-al II-lea Congres al A.S.I.T.
zent corpul nostru tehnic, format din Un rol important în organizarea şi folosirea la maximum a utilajului va constitui o mărturie a hotărîrii
peste 35.000 ingineri şi peste 200.000 în mobilizarea cadrelor tehnico-ingi- din aceste sectoare. rii tehnologiei moderne. Cercurile A.S.I.T. pot şi trebuie minier şt prin înfăptuirea unor noi nestrămutate a inginerilor şi tehni
tehnicieni care muncesc în fabrici, u- nereşti îl are Asociaţia Ştiinţifică a să dea un sprijin puternic dezvol- măsuri de mecanizare a muncii, să cienilor din ţara noasbă de a se ri-
zine,' mine, şantiere, ogoare, în insti Inginerilor şi Tehnicienilor. In ultimii Avem începuturi de mare perspec Interesele economiei naţionale cer tării mişcării inovatorilor. Creaţia uşureze munca minerilor, s-o facă dic'a la ^înălţimea marilor lor sarcini,
tutele de cercetări şi proiectări, adu ani au avut loc atît o creştere siste de masă în domeniul tehnicii, mişca maî productivă, mărind prin aceasta de a contribui cu toată puterea talen
ce contribuţia sa preţioasă la, pu matică a numărului membrilor, cît şi tivă în toate ramurile agriculturii la nu numai să se înfăptuiască măsuri rea Inovatorilor şî raţionalizatorilor extracţia de cărbuni şî minereuri tului, iniţiativei şi energiei lor crea
nerea în valoare a resurselor patriei o consolidare organizatorică şi o care ingineri şi tehnicieni agricoli • cuprinzătoare pentru introducerea teh constituie un stimulent puternic al corespunzător cerinţelor economiei toare la cucerirea unor noi succese
noastre. creştere calitativă a activităţii aso şi silvici au dat contribuţii impor nicii noi, ci şi pentru folosirea mai progresului tehnic. Numai în anul naţionale. în ceea, ce’ priveşte dezvoltarea eco
ciaţiei. tante. 1956 au fost înregistrate în industria nomiei naţionale şi ridicarea nivelu
Partidul şi guvernul au creat con bună, mai complectă a tehnicii exis noastră peste 60.000 de inovaţii. Cer Partidul şî guvernul au trasat lui de viaţă şi de cultură al poporu
diţii pentru ca inginerii şi tehnicie A.S.I.T. a devenit o organizaţie pu Regimul nostru democrat-popular curile A.S.I.T. trebui» să acorde aju sarcina ca producţia de energie să lui.
nii să poată contribui la elaborarea ternică, care concentrează principalele tente. In perioada celui de-al doi devanseze dezvoltarea celorlalte ra
planurilor de dezvoltare a tuturor ra forţe ale intelectualităţii noastre teh a pus bazele dezvoltării cu paşi re lea cincinal peste 3/4 din sporul pro muri ale economiei. Iri « e s t scop, Urăm deplin succes lucrărilor celui
murilor economiei naţionale: planul nice. La asociaţie au aderat pînă în pezi a agriculturii noastre. de-al doilea Congres al Asociaţiei
de electrificare, planul cincinal, pla prezent peste 20.000 ingineri, peste ducţiei industriale va trebui obţinut inginerilor şi tehnicienilor {fin indus Ştiinţifice â Inginerilor şi Tehnicie
nul de dezvoltare a industriei petro 36.000 tehnicieni şi maiştri, peste S-au creat institute de învăţămînt pe seama îmbunătăţirii gradului de tria energiei electrice le revine mi nilor; din Republida Populară Romînă.
lifere, chimice, cărbunelui, planul de 4.600 inovatori şi fruntaşi în produc agricol şi silvic superior care dau a- folosire a capacităţilor de producţie siunea de a asigura n ece^ ăţile cres-
creştere continuă a producţiei de o- ţie. Aceste importante forţe tehnice nual promoţii de 800—900 ingineri a- cînde de energie ale în tr e g economii
ţel şi construcţiilor de maşini, planul sînt organizate în aproape 1.300 existente. Realizarea acestui obiectiv naţionale, prin valorificarea raţională a
de dezvoltare a producţiei agricole. cercuri A.S.I.T. din fabrici, uzine* şan gronomî, mecanizatori, silvici, zoo- de mare însemnătate economică im tuturor resurselor noastre energetice,
tiere, instituţii centrale. tehnişti şi de alte specialităţi. precum şî prin folosirea deplină a
Este în permanenta grijă a parti pune atragerea masei largi a tehni capacităţilor existente.
dului şi guvernului de a crea în con Consiliul de Miniştri consideră că De asemenea, institutele de cerce cienilor la rezolvarea sarcinilor com
tinuare inginerilor şi tehnicienilor activitatea editorială a A.S.I.T.-ului tări ştiinţifice agricole şi silvice s-au Perioada celui de-al 2-lea cincinal
condiţii tot mai bune de muncă şi este demnă de menţionat întrucît mărit ca număr şi au o reţea puter plexe ale perfecţionării organizării trebuie să marcheze un puternic avînt
de trai. contribuie la ridicarea nivelului teh producţiei.
nic profesional al inginerilor şi teh nică de staţiuni experimentale situa
Inginerii şi tehnicienii trebuie să-şi nicienilor. In această ordine de idei
ridice continuu nivelul cunoştinţelor o realizare valoroasă o constituie Le te în cele mai caracteristice zone de Cadrelor noastre tehnico-inginereşti
ştiinţifice şi tehnice, să ţină pas cu xiconul tehnic romîn, al cărui colec
progresul tehnicii mondiale. tiv de conducce a fost distins cu climă şi sol ale ţării. le revine deosebita răspundere în des
Premiul de Stat al R. P. Romîne cl.
Intelectualitatea tehnică este o mîn- I-a. Un aport important în dezba Baza tehnico-materială în continuă făşurarea ritmică a procesului de pro
drie a poporului nostru. Recunoscînd terea problemelor tehnice ale econo creştere şi existenţa agriculturii s o ducţie, în folosirea cît mai produc
meritele lor în construirea socialis miei noastre naţionale şi în ridica cialiste în plinfi dezvoltare ne îndrep tivă a timpului de lucru, în încăr
mului, partidul, guvernul, oamenii rea nivelului profesional al ingineri
muncii îşi exprimă stima şi dragos lor şi tehnicienilor îl au şi cele 16 tăţesc să cerem inginerilor şi tehni carea optimă a maşinilor şi utilaju
tea faţă de toţi inginerii, tehnicienii, reviste tehnice de specialitate, care
oamenii de ştiinţă care şi-au pus ta apar într-un tiraj lunar de peste cienilor din agricultură şi silvicultură lui. Perfecţionarea organizării produc
lentul, energia şi capacitatea crea 40.000 exemplare.
toare în slujba poporului. s In anii puterii populare ă luat o de. a obţine de pe ogoarele patriei ţiei cuprinde o sferă largă de pro
Inginerii şi tehnicienii din RepublR noastre recolte din ce în ce mai bleme. In primul rînd trebuie asigu
sporite de grîu şi porumb, acordînd rate organizarea profilării, speciali
o atenţie deosebită porumbului hi zării şi cooperării întreprinderilor, fo
brid şi griului de mare productivi losind standardizarea şi tipizarea pro
tate la hectar. duselor, pregătirea raţională şi com
Pentru asigurarea mai departe a plectă a fabricaţiei, respectarea disci
sporirii cantităţilor de carne, lapte, plinei tehnologice, organizarea plani
grăsimi şi brîn/.eturi necesare îmbu ficării operative şi a aprovizionării
nătăţirii alimentaţiei,- inginerii zoo- .şi deservirii locurilor de muncă, or
tehnicieni trebuie -să dea sprijinul lor ganizarea muncii după grafic, trece
pentru creşterea numărului de bo rea la metode de producţie continuă
vine, ovine şi porcine de rasă şi de (cum ar fi liniile tehnologice, pro
mare productivitate. ducţia pe bandă), organizarea con-
Pentru aceasta se cere ca ingine 'trolului tehnic al calităţii şi altele.
rii şi tehnicienii din agricultură şi Tqate aceste probleme nu pot fi re
silvicultură să-şi însuşească zi de zî zolvate numai prin măsuri şi dispo
tehnica cea mai nouă, să studieze te ziţii ale organelor centrale, prin ac
meinic problemele de economie agri ţiuni administrative. Obţinerea unor
colă concretă. succese reale în perfecţionarea orga
nizării producţiei depinde în măsură
Pentru sporirea producţiei agricole
este necesară o dezvoltare proporţio hotărîtoare de activitatea cadrelor
nală a diferitelor ramuri agricole, o noastre tehnico-inginereşti din fabrici,
mecanizare complexă a proceselor de uzine, transporturi, S.M.T.-uri, ca-e,
producţie, susţinută cu o aprovizio prin studierea condiţiilor concrete şi
nare corespunzătoare cu îngrăşămin specifice ale. fiecărei întreprinderi şi
te chimice şi naturale menite să prin formularea unor propuneri care
\
