Page 5 - 1957-06

Mai mult interes Citifi în pag. IV-a

Icifă de contractările • In Liban continuă greva ge­
nerală
de cereale
° Raportul prezentat de S. Ml-
O sarcină de mare răspunde­ cut faptul că raioanele Ilia şi kunis la Congresul al
re, ce 5Ui în fafa oranizaţiilor Alba sini raioane cu un pro­ XlII-lea al Partidului Co­
munist din Israel
de partid a sfaturilor populare, nunţat caracter agricol şi prin
9 Substratul unui comunicat co­
a cooperaţiei şi întreprinderii urmare cu posibilităţi mari de mun

„Recolta", este popularizarea contractare a unor cantităţi în­ 0 Manevre militare anglo-turce
în Marea Neagră
avantajelor contractării în rîn- semnate de cereale. Cu toa­ 4 pagini 20 bani
• Sesiunea Consiliului adminis­
dul ţăranilor muncitori, cu sco­ te acestea, în raioanele amin­ trativ al Biroului interna­ Anul IX. Nr. 768 Duminică 2 iunie 1957
ţional al Muncii.
pul de a-i convinge să contrac­ tite s-au contractat, atît de că­

teze cantităţi cit mai mari de tre „Recolta”, cit şi de coopera­ In întîmpinarea Zilei minerului şi a zilei de 23 August
cereale. Experienţa ne arată că ţie, cantităţi mici de cereale.

în acele locuri unde organiza­ In raionul Ilia nu s-a contrac­

ţiile de partid şi sfaturile popu­ tat nici măcar uri sfert din

lare se ocupă cu răspundere de ceea ce se putea contracta. In Creşte avîntul întrecerii socialiste
problema contractărilor, unde raionul Alba, „Recolta” a con­

acestea controlează, îndrumă şi tractat cantităţi de cereale cu

ajută în muncă pe achizitorii totul neînsemnate în sectorul

întreprinderii „Recolta“ şi ai individual şi in aceeaşi situa­

cooperaţiei, se obţin rezultate ţie se află şi cooperaţia. 4.655 tone cărbune peste planul lunar Macaraua - soneta

însemnate. Şi în raionul Orăştie şl Ha­

Comitetul de partid al comu­ ţeg se puteau contracta pînă cu săgeată suspendată

nei Strei-Sîngeorgiu, âB k acum cantităţi mult Minerii Văii Jiului au în­ tă în primele zile ale lunii mai vine colectivului minei Vulcan, Vechiul sistem de ridicare a „Maxima”, care merge pe
din raionul Hune­ mai mari de cereale, cheiat luna mai cu un deosebit de către colectivul minei Ani- care, deşi a luptat cu serioase construcţiilor metalice pe şan­ nile, fleşa (săgeta) de la ma­
doara, îndată după O R Ö IN E /V dacă ar fi fost o succes în lupta pentru mai noasa, precum şi răspunsul în­ greutăţi, a putut să-şi realize­ tierul Bluming, cu ajutorul ma­ caraua tip „Derrick”, iar pe a-
ce a apărut Hotărî- preocupare mai mare mult cărbune. Aplicarea cu suc­ sufleţit dat de către minerii din ze sarcinile de pian. caralelor „Derrick” şi turn tip ceastă fleşă a montat un sis­
ces a salarizării îmbunătăţite, toate exploatările Văii Jiului, „23 August”, pe ' lîngă faptul tem de pîrghii, dînd astfel naş­
rea Consiliului de Mi ­ din partea organiza­ a măsurilor tehnico-organizato- au determinat o creştere consi­ Salariile sporite primite de că era dificil, era şi costisitor. tere la m acarauasonetă, cu
rice luate pe baza propuneri­ derabilă a volumului producţiei. minerii Văii Jiului, pentru mun­ Aceste macarale, după cum se săgeată suspendată. Cu aceas­
niştri cu privire ia re­ ţiilor de partid, a lor făcute de muncitori, a făcut ca depusă în luna aprilie, au ştie, sînt fixe şi trebuiau mon­ tă macara se poate lucra foar­
ca azi (N.R. 1 iunie) minerii să Minerii de la Petrila s-au determinat o mai bună organi­ tate şi demontate mereu, ceea te uşor la ridicarea masivelor
gimul contractărilor de cereale, sfaturilor populare şi a orga­ poată raporta partidului şi gu­ dovedit a fi, în luna mai, cei zare a muncii în cadrul brigă­ ce atrăgea după sine o însem­ construcţii metalice. In urma
şi-a întocmit un plan de munca în nelor însărcinate cu încheierea vernului, că planul pe întregul mai buni din Valea Jiului, prin zilor. Multe brigăzi, printre punerii ei în funcţiune, se rea­
bazin a fost depăşit cu 4.655 depăşirea planului cu 3,1 la care cele conduse de Petru Pi­ nată pierdere de timp. lizează o economie antecalou-
vederea popularizării ei, în care de contracte. tone cărbune de bună calitate. sută. Ei şi-au asigurat, prin a- lea şi Stanciu Luca de la Lo­ Inovatorul Emeric Kottv, mai­ lată în valoare de 900.000 lei,
au Fost" stabilite sarcini con­ Rezultatele slabe, obţinute în ceasta, întîietatea în întrecerea nea, Corne! Cenuşe de la Pe­ iar timpul de ridicare al con­
crete pentru fiecare membru al Chemarea la întrecere Iansa- socialistă în cinstea zilei de 23 trila, Alexandru Cerghezan şi stru de şantier la Bluming, a strucţiilor metalice se reduce
comitetului. După aceea s-a raioanele amintite, se datoresc August şi a Zilei minerului. Ioan David de la Aninoasa, rezolvat problema accelerării de aproximativ 7 ori faţă de
trecut la popularizarea Hotări- lipsei de preocupare pe care o Rezulîaie frumoase Gheorghe Ivăşcan de la Vulcan, ritmului construcţiilor printr-o vechiul sistem.
rii în toate satele comunei. manifestă comitetele raionale de Minerii din Aninoasa — cei Alexandru Poboreny din Lupeni inovaţie extrem de preţioasă.
Pentru ca hotărî rea să fie cit partid şi sfaturile populare ra­ în producţie care au chemat la întrecere — şi Vasile Răşcău de la Uricani, El a adaptat la macaraua tip
mai larg popularizată, Comite­ ionale, lipsă care se răsfrînge au înscris în conturile lor mul­
tul comunal de partid a îndru­ pîna jos la comune. In raioane­ Colectivul întreprinderii de au înregistrat şi ei frumoase te zeci de tone cărbune peste M O DELE NOI
mat şi ajutat organizaţiile de le Ilia, Alba, Haţeg şi Orăştie, industrie locală „I. C. Frimu”, plan.
bază să instruiască agitatorii, Hotărîrea Consiliului de Miniş­ din Orăştie, depune o muncă rezultate, dînd peste planul lu­ La fabrica de blănuri „Vi­ lutru, biberet şi marcă din piei
să afişeze lozinci în legătură tri cu privire Ia contractarea ce­ susţinută în vederea îndeplini­ Paralel cu depăşirea planu­ dra”,' din Orăştie, se studiază de pisici domestice. Din piele
cu contractările, să orienteze realelor, a fost slab populariza­ rii sarcinilor de plan. La multe nar 1.665 tone de cărbune. lui de producţie pe bazin, s au cu perseverenţă îmbogăţirea de vulpe se execută imitaţie de
tă. Ţăranilor muncitori nu li ramuri de producţie, planul lu­ înregistrat şi indici sporiţi de sortimentelor cu noi modele. In biberet şi lutru, iar din piei dL>
activitatea gazetelor de perete s-a arătat prin adunări popu­ nar a fost realizat şi depăşit S-au clasat apoi în ordine, productivitate, iar prin traduce­ ultimul timp, s-iau realizat o iezi, vopsite în negru şi maro se
spre popularizarea avantajelor lare, prin conferinţe, prin agi­ înainte de termen. colectivele de mineri de la ex­ rea în fapt a propunerilor mi­ fac imitaţii de nurcă.
de care se bucură ţăranii mun­ tatori şi prin alte mijloace de ploatările Lupeni, Lonea şi U- nerilor, preţul de cost a fost seamă de modele noi care au
citori care contractează cerea­ popularizare, avantajele de ca­ In perioada 1-29 mai inclusiv, ricani, care au reuşit să depă­ simţitor redus. fost prezentate Ministerului tu­ In momentul de faţă se fac
le cu „Recolta” şi cu coopera­ re se bucură dacă contractea­ s-au dat 3,5 tone pîine, &rau şească planul oe luna mai cu telar spre aprobare. noi încercări în vederea îmbo­
ţia. La căminele culturale din ză cereale cu „Recolta” şi co­ ars^_ 136.000 bucăţi cărămidă, sute de tone de cărbune.
toate satele comunei, au fost ţi­ operaţia. 10.700 bucăţi ţiglă şi s-au dat Modelele noi realizate sînt exe­ găţirii sortimentelor. Aşa de
nute mai multe conferinţe pe Un merit de seamă se cu­ cutate din piei indigene imi-
tema contractărilor. In munca Rezultatele în munca de con­ pildă, se experimentează ca din
de lămurire de la om la om, au tractare a cerealelor ar putea 86 m.c. răşinoase, toate peste Ziuapoeziei, a tîndurse diferite piei exotice,
fost antrenaţi, pe lingă agita­ fi mult mai bune în toate ra­ plan. Tot la această dată s-a scumpe. Printre acestea se nu­ piei de iepure şi frunţi de viţel
tori, şi deputaţii sfatului popu­ ioanele regiunii, dacă nu s-ar îndeplinit şi planul de produc­ şi a jo mără : scongs negru şi maro,
lar, funcţionarii sfatului şi ai fi mers pe panta greşită de a să se imite alte piei străine.
se încheia puţine contracte şi de ţie lunar la sortimentele ţiglă Corespondenţii noştri voluniaril continuă să ne informeze despre desfăşu­

cooperaţiei, cadrele didactice, a se lăsa ca planul să se rea­ şi blocuri din ciment. In urma rarea primei faze de concurs închinat festivalului tinereţii şi a păcii.
membrii organizaţiilor de ma­ lizeze prin achiziţii.
unor măsuri luate de către co­
lectivul fabricii de cărămidă La Roşia de Secaş cultural din Roşia de sul închinat tinereţii şi
să, consiliul de conducere al Sistemul de contractare ai Secaş, a deschis concur­ păcii.

cooperativei etc. Membrii de cerealelor este foarte avanta­ din Pricaz, calitatea produselor Intr-una din zilele tre­ sul cultural-artistic. Au
partid şi agitatorii, nu numai jos pentru ţăranii muncitori, cute ale lunii mai, au so­ urmat apoi cel din Oha­
că au dus muncă de lămurire deoarece, prin acesta, statul Ie livrate de această fabrică s-a La Căian U U ina „ V I C T O R I A " C ă la n
de la om la om, dar ei înşişi asigură preţuri bune şi sta­ îmbunătăţit simţitor.
au fost primii care au contrac­ bile, ferindu i astfel de preţu­ sit tineri şi tinere —- pe ba, Tău şi fanfara din
tat însemnate cantităţi de ce­ rile nestabile de pe piaţă şi de Numeroşi sînt muncitorii ca­ toate drumurile, spre sta­ Păuca. Despre această Faza intercomunală a
reale, dînd astfel un exemplu speculanţi. Sistemul de contrac­ re au adus o contribuţie însem­ dionul sportiv şi spre că­ fanfară, amintim că e formaţiilor cultural-artis-
viu ţăranilor muncitori. nată la succesele întreprinderii. minul cultural. Au sosit-, compusă din ţărani ro- tice şi sportive săteşti
tări este avantajos şi prin fap­ Printre aceştia se numără tîm- din Tău, Ohaba şi Pău- mîni şi saşi, colectivişti din jurul Călanului, s-a
Munca politică, vie şi con­ tul că producătorul contractant plarii din echipa condusă de ţinut duminica trecută la
cretă, desfăşurată în comuna primeşte credite şi arvune, se­ tov. Gheorghe Bugnaru, Mora­ ca, dar s-au lăsat zadar­ şi individuali, înfrăţiţi. Călan.
Strei-Sîngeorgiu, a avut drept minţe selecţionate, îngrăşămin­ rii Ilic Moise, Ioan Siminie, nic1 aşteptaţi cei din Pre- S-au prezentat dansuri
rezultat faptul că marea parte te chimice etc., care îl ajută să strungarul Victor Haneş şi al- . Saca, Secăşel şi Colibi. romîneşti, germane şi so­ Dintre toate echipele
a ţăranilor muncitori din co­ sporească producţia şi totodată La orele liO, au început vietice. Echipele de dans, artistice, s-au remarcat
nu mai este pus în situaţia de ţii, care îşi depăşesc cu regu­ în mod deosebit, clasîn-
mună au contractat cereale cu a pierde zile întregi pe piaţă competiţiile sportive, de sînt şi ele compuse din
„Recolta“ şi cooperaţia. Numai pentru a-şi vinde produseie laritate planul.
în decurs de cca. 3 săptămîni sau de a cheltui cu transportul alergări, sărituri, arun­ romîni şi saşi. du-se pe locul I, echipa
după începerea acţiunii de lor Ia piaţă.
popularizare a avantajelor con­ Intîlnire cu prietenii cări de greutăţi, volei şi Au urmat apoi echipe­ de căluşari a Căminului De o parte şi de alta a drumului'ce duce de la poartă spre interiorul
tractării, au fost contractate cca. Organele de partid şl de stat, mai mici fotbal. S-au remarcat pio­ le şcolare. Comisia şi cultural „N. Bălcescu" uzinei sint plantaţi diferiţi pomi, sînt amenajate ronduri cu floii, spaţii
î 30.000 kg. cereale. precum şi organizaţiile însăr­ niera Maria Cristea din spectatorii au aplaudat din Chitid şi minunatul verzi şi sînt montate panouri cu diferite lozinci care cheamă muncito­
cinate cu încheierea de con­ Pionierii de la şcoala maghiară Roşia de Secaş, echipa viu şi îndelungat pe mi­ cor al pionierilor şi şco­ rii, inginerii şi tehnicienii la îndeplini rea şi depăşirea sarcinilor de plan ţa
Şi-n alte comune din regiune tracte, nu au dreptul de. a lipsi nr. 1 din Petroşani au devenit prie­ de gimnastică din Tău şi cii dansatori din Roşia larilor, de la Şcoala de mărirea productivităţii muncii, reduce rea preţului de cost etc.
unde s-a muncit în felul acesta, ţăranii muncitori de aceste a- tenii cei mai buni ai micuţilor de la echipa de fotbal din Ro­ de Secaş, pe soliştii din 7 ani din Călan.
au fost obţinute rezultate ase­ vantaje. Ele au datoria de a grădiniţa de copii de pe lîngă spita­ şia de Secaş. In timpul Tău, corul şcolii din O- Dacă n-ar fi zgomotul furnalelor, maşinilor şi al celorlalte utilaje
mănătoare. populariza larg avantajele con­ lul unificat. Acum, cu ocazia zilei de desfăşurării întrecerilor, haba, etc. Dintre echipele sporti­ agregate ai crede mai degrabă că ai intrat nu într-o uzină ci într-un parc.
tractării şi de a se preocupa 1 Iunie, Ziua internaţională a copi­ stadionul era plin de ve, au ieşit în evidenţă e-
Este necesar de subliniat, pentru a încheia cît mai multe lului, pionierii au pregătit prietenilor spectatori. Aplauzele au fost pe chipele de volei şi fotbal Clişeul nostru înfăţişează o parte din curtea uzinei „Victoria" Călan
însă, că nu peste tot se acordă contracte cu ţăranii muncitori, lor mai mici, jucării şi punguliţe cu deplin meritate, ele dove­ ale tineretului din Că­ şi drumul ce duce de ia poartă spre interior.
atenţia cuvenită problemei con­ bomboane. înainte de a se termi­ dind talentul şi pregăti­ lan, care au cîştigat
tractărilor de cereale şi din a- precum şi cu gospodăriile co­ na competiţiile sportive, rea temeinică a „artişti­ toate întrecerile.
ceastă cauză nu se obţin nici lective şi întovărăşirile agri­ In ziua cînd s-au întîlnit, au cîn- echipa artistică de 50 de lor“ mici şi mari, care
cole. tat, au spus poezii şi i-au învăţat pe persoane a căminului au participat la concur- ION MARINESCO
rezultatele dorite. Este cunos­ cei mici jocuri distractive. corespondent

ELENA CRIŞAN (ŢJenttui p c u iită La exam ene.
activistă a Comitetului raional UTM

In şcoala de 7 ani din comu­ za, muncesc cu tragere de ini­ Concurs de triciclete, trotinete şi biciclete
na Buruiene, raionul Ilia, au mă în această perioadă de re­
Faza intercomunală Tiosan, toţi din Ghelar, au e- iar în jurul gardului gospodă­ capitulare a materiei, dînd con­ Bulevardul Karl Marx din de la Grădiniţa nr. 2 Deva şi
xecutat cîntece populare romî­ fost luate toate măsurile pen­ sultaţiile ' necesare şi ajutorul Deva răsuna de glasurile vo­ Steluţa Popovici.
la Ghelar neşti. riei au săpat un şanţ lung de tru întîmpinarea cu succes a solicitat de elevi. ioase a peste 100 de copii.
400 metri. examenelor, punîndu-se accent La trotinete băieţi, s-au cla­
Nu de mult, in sala clubului Pe lîngă formaţiile enumera­ deosebit pe legarea cunoştinţe­ IOAN ZAHARIA La fluieratul arbitrului, s-a sat pe primele locuri, Gelu Mi-
minier „Nicolae Bălcescu”, din te vor mai participa la festiva­ Cei 26 cireşi, pe care i-au lor teoretice de practica vieţii. pornit în cursă, prima dată, la nescu, care a parcurs distanţa
Ghelar, s-au desfăşurat între­ lul raional şi corul clubului plantat în curtea gospodăriei, corespondent concursul de triciclete, pe dis­ de 70 metri şi Mimu Tomiţa la
cerile echipelor artistice la ca­ minier Ghelar, echipa de dan­ vor da peste oîţiva ani roade Cu sprijinul părinţilor şi al tanta de 40 de' metri. S-au cla­ triciclete categoria 60 metri.
re au participat formaţiile cul­ suri a clubului şi a şcolii ele­ bogate. elevilor buni la învăţătură, ele­ Ii m u lţu m im sat pe primele locuri Suzana
turale din Ghelar, Topliţa şi mentare Ghelar. Haidu şi Nicuşor Popescu. Deosebit de frumoasă a fost
Ruda, cu un număr de peste IERONIM HAN corespondent vii mai slab pregătiţi au fost tovarăşului prof cursia de 100 metri băieţi, la bi­
180 tineri. BOOVEANU DUMITRU ajutaţi să se îndrepte. La triciclete, 50 de metri, au ciclete. Primul loc l-a ocupat
Tovarăşul Otto Kunna es ieşit pe locul I. Adrian Vătafu Andrei Huseghi de la Şcoala
In faţa a peste 900 de spec­ corespondent îndrumate îndeaproape de di­ profesor de fizică la Şcoala m
tatori, juriul a selecţionat, cele rectorul şcolii — tovarăşul Vâ­ die de 10 ani din Orăştie. Pri pedagogică şi Ştefan Volman-
mai bune formaţii artistice, cei La Simeria sli e Bledea, profesoarele Cor­ contribuţia sa directă a fo siuc, de la Şcoala medie nr. 2.
mai buni solişti vocali şi in­ nelia Săbău, Lucreţia Moise, pus la punct laboratorul de f
strumentali, care vor participa Şi fa Simeria a avut loc faza Zinaida Toscan şi Cornelia Bor- zică, fiind înzestrat cu aparati
la festivalul raional. pe comună a festivalului raio­ ra şi materialele necesare exp'
nal, Aici au participat şi tine­ j<XXX><XXX>00000<XX>000000000<X>000000<X>0000000000<X>0^ rienţelor practice. Orele de fiz Din nou, cu „Drumeţii veseli“
O frumoasă impresie a lă­ rii organizaţiei de bază U.T.M. că ţinute de ’tovarăşul prof
sat spectatorilor brigada artis­ din Băcia. Cerc de artă culinară sor Otto Kunna au fost deoseb De o largă popularita­ lea concurs „Drumeţii ve­ întrebările se pun,
tică a căminului cultural din de atractive şi bine documei
Topliţa, condusă de tov. Ioan Cu mult timp înainte, echipa tate. te — mereu creseîndă — seli", s-a disputat între concurentele răspynd, iar
Toma, directorul clubului. artistică din Băcia a pregătit
cîteva coruri, recitări şi dan­ Pentru dragostea depusă î se bucură concursul elevii şcolilor de 7 ani profesorul examinator a-
De asemenea, cele 15 coriste suri. La faza pe comună a fes­ muncă şi pentru interesul cu ca
ale Şcolii elementare ciclul I tivalului ei au prezentat astfel re şi-a pregătit orele de fizic; „Drumeţii veseli“. In tot din Brănişca şi Buruiene cordă punctajul în favoa­
de la Ruda, care, pe cit erau un bogat program artistic. împărtăşind elevilor preţioas
de mititele, au răpit spectato­ cunoştinţe, elevii clasei a X- mai multe şcoli, ac’eastă în localul şcolii de la rea uneia sau a alteia
rilor aplauze îndelungate cu Dar utemiştii şi tinerii din A de la Şcoala medie din C
cântecul „La fîntîna revărsată”. Băcia nu-s numai buni artişti. răştie, mulţumesc călduros kr atractivă şi foarte instruc­ Brănişca. din părţi, în aplauzele
Ei şi-au muncit cu grijă cele profesor Otto Kunna.
Pentru prima dată tînăra E- 2 ha „Lotul festivalului“, pe tivă metodă de îmbogăţi­ E ora 15. De la ma­ entuziaste ale spectatori­
lena Guna, din cadrul clubului care l-au arat şi însămînţat cu ION SUSAN
din Ghelar, a cîntat pe scenă. porumb. re a cunoştinţelor gene­ sa examinatorilor, profe­ lor.
Juriul i-a acordat meritul cu­ corespondent
venit, clasincl-o, la soliştii vo­ Nici un colţ neînverzit rale, este folosită cu mult sorul Silviu Cercea a- Concursul a luat sfîr-
cali, pe primul loc. Un proces literar succes. Interesul pe ca­ nunţă deschiderea con­ şit şi punctajul general
Tinerii de la G.A.S. Bîrcea re îi prezintă pentru cei cursului şi cere să se pre­ e în favoarea elevilor de
Soliştii instrumentişti, la cim­ Mare, raionul Hunedoara, au Nu de mult, în sala clubului mici, răsplăteşte din plin zinte reprezentanţii celor la Buruiene, care au ob­
poi, Lucaci Aurel, la fluier, răspuns cu bucurie chemării ti­ „1 Iunie” de la uzina „Victo­ strădaniile organizatori­ două şcoli. Din partea ţinut 225 de puncte — în
Zamfir Panait, la 'jaz, Solornon neretului din Bacău. Ei s-au ria” Călan, a avut loc un inte­ lor. şcolii de la Brănişca se timp ce reprezentanţii
angajat ca în comuna lor, în resant proces literar asupra ro­ In raionul Ilia, primul prezintă pioniera M. An- şcolii din Brănişca, nu­
cinstea festivalului, să nu ră- manului lui L. Tolstoi „învie­ concurs s-a desfăşurat în­ dreescu, iar din partea mai 215. Diferenţa de
mînă nici un colţ neînverzit. rea”. Au participat peste 200
Şi angajamentele lor au prins de tovarăşi. tre elevii de la şcoala de celor de la Buruiene, pio­ punctaj nu e mare şi do­
viaţă. 7 ani din Ilia şi elevii niera Lia Borza. Iată te­ vedeşte lupia grea eare
In această acţiune,,un sprijin şcolii tot de 7 ani — din ma pe care sînt axate s-a dat.
Printre altele, în curtea GAS deosebit a dat tov. I. Tetea pre­ întrebările : „Eroi din li­
au amenajat o grădină cu flori, şedintele Consiliului raional
A.R.L.U.S. — Hunedoara. Gurasada. teratura rusă şi sovieti­ IOAN DAN

E. HUMMEL Nu de mult — al doi­ că“. corespondent

Să ştii să pregăleşti un meniu bogat şi gustos este intr-adevăr o corespondent Spectacole pentru copii
artă. Şi acest lucru nu se poate în văţa într-o zi sau două. De aceea,
cele 20 eleve care participă la cercul de artă culinară, de pe lîngă Casa Cu ocazia Zilei internaţionale a co­ irul de păpuşi, au participat 6,32 de
pionierilor din oraşul Deva, de sub conducerea tov. prof. Aurica Pop, pilului, Teatrul de păpuşi din Petro­ copii, şcolari şi pionieri din oraşul
depun mult interes pentru a-şi însuşi cunoştinţe multiple. şani a oferit micilor specia lori ore Petroşani. S-a jucat piesa „Isprăvile
plăcute în tovărăşia vestitului „Pă­ iui Păcală“.
IN CLIŞEU : tov. prof. Aurica Pop în mijlocul unui grup de eleve, cală“. La cele 5 spectacole pe care
pregătind un meniu. le-au prezentat tovarăşii de la Tea- TEODOR DOMO ORA'
corespondent