Page 10 - 1957-06

Pag. 2
Este munca culturală
şi o problem ă a sfatului popular?
Căminele culturale, ca insti­
tuţii ale sfaturilor populare co­
munale, au sarcina de a con­
tribui la răspîndirela ştiinţei şi
culturii la sate, la lămurirea
ţărănimii muncitoare asupra
politicii partidului îşi guvernu­
lui, la înfăptuirea alianţei din­
tre clasa muncitoare şi ţără­
nimea muncitoare, la transfor­
marea socialistă a; agriculturii.
Regimul nostru Ide democra­
ţie populară a creait şi creează
condiţiile necesare pentru ca
aceste sarcini mărfeţe să fie du­
se- la îndeplinire. Dacă în anul
1948 existau în regiunea Hu­
nedoara 45 comitete de cămine
culturale, numărul lor se. ri­
dică azi la 497. Numai în 8
ani au fost terminate peste 4.0
de cămine cultuirale. noi, în pre­
zent în construcţie fiind pe te­
ritoriul regiunii alte 35. Sute­
le de biblioteci, aparatele de
radio, aparatele de proiecţie ci­
nematografică şi alte bunuri cu
care sînt înzestrate căminele
culturale, "dovedesc grija. pe.
care partidul şi guvernul o
poartă pentru satisfacerea ce­
rinţelor rculturale ale oamenilor
muncii de la sate,
Sfaturile populare comunale
— ca organe aile puterii locale,
răspund de munca pe care o
desfăşoară căminele culturale
săteşti. De felul cum ele vor
şti să antreneze în acţiunile lor
căminele culturale, vor obţine
şi rezultate mai bune în activi­
tatea- lor. i zentate la căminele culturale
Un aspect
Sfatul popular comunal Bre-
tea-StreiuluL — preşedinte tov,
Remus Moise, secretar tov.
Mircea Albu, prevede trimes­
trial în planurile sale de. murjcă
obiective concrete pentru des­
făşurarea şi întărirea muncii
culturale. Sînt prevăzute ra­
poarte şi informări pe carp le
prezintă directorii de cămine
culturale. Se elaborează şi de­
cizii' pentru îmbunătăţirea a-
cestei activităţi. Aşa de pildă,
decizia nr. 8 din 8 februarie
a.c. obligă pe directorii de că­
mine ca la fiecare program ar­
tistic să se facă prelucrări din
Statutul G.A.C. şi statutul înto­
vărăşirilor, să se ducă o acti­
vitate culturală permanentă în
cadrul întovărăşirilor.
Căminele culturale din sate­
le Măceu, Plopi, Occvlişu Mare,
aparţinînd comunei Bretea.-Sţre-
iului, au obţinut rezultate po­
zitive în activitatea lor. La că­
minul cultural din satul Mă­
ceu — director tovarăşul A.
Cerbiceanu, s-au:ţinut în acest an
numeroase conferinţe, seri, li­
terare, recenzii, s-au prezentat
programe artistice cu piese de
teatru, dansuri populare, au,
fost organizate audiţii colec­
tive la radio si s-au scris nu­
meroase articole la gazeta de
perete.
In sa.tuL Plopi, pe lingă acti­
vitatea artistică desfăşurată în
această perioadă, conducerea
căminului —• director tov. Ioan
Boantă, s-a preocupat' intens
pentru terminarea construcţiei
Statul nostru pune la dispo­
ziţia oamenilor muncii posibili­
tăţi materiale mereu mai mari
pentru îmbunătăţirea continuă, a
stării sănătăţii poporului. Fon­
duri importante din bugetul de
stat şi întregul buget al asigu­
rărilor sociale de stat sînt des­
tinate acestui scop. Prin posi­
bilităţile proprii ale Întreprin­
derilor s-au înfăptuit, de ase­
menea, multe realizări cu ca­
racter social sanitar, iar fon­
dul întreprinderilor creat : în
urma hotărîrilor Plenarei C.C.
al P.M.R. din decembrie 1956,
lă ţe ş te şi mai mult aceste po-,
siBilităţi.
Qînd organele sindicale
muncesc cu răspundere
Pentru a veni, în. ajutorul, or­ a.d-ti.ve urmăresc felul cum se
ganelor sindicale, ad-tive şi
medico-sanitare în problemele
muncii d" asigurări sociale,
Consiliul sindical local Deva a
efectuat un control obştesc la
întreprinderile din onaşul Deva.
Controlul obştesc a avut ca
principale obiective studiul
morbidităţii, ia calculului ajutoa­
relor de boală şi cum se acordă
ele, studiul condiţiilor sanitare
la tocul de muncă, cum sînt
respectate angajamentele^ din
contractele colective în legătură
cu problemele sociale şi de pro
tecţie a muncii, etc.
Controlul obştesc a scos în
evidentă faptul că la unele în­
treprinderi ca: 1 Mai, T.R.C.L.H.
T.A.P.L., I.A.R.T. şi altele, în
general, faţă de trecut există o
mai bună preocupare din par­
tea organelor sindicale, ad-tive
şi medico-sanitare, în proble­
mele de asigurări sociale. De
pildă, la fabrica de teracotă,
căminului, care va fi inaugurat
în curînd.
Echipele artistice ale căminu­
lui cultural din satul Ocolişu-
Mare — directoare tov. Doina
Albu — au obţinut la concursu­
rile din faza comunală locul I,
Deşi, în comuna de centru —
Bretea-Streiului —- nu există
încă un local de cămin, direc
toarea Scolii elementare — to­
varăşa Vitanea Bozdoc, a pre­
zentat cu tinerii piesa „Se-m-
prăştie. norii”, dansuri popu­
lare, etc.
Sfatul popular al comunei
Bretea-Streiului dă viaţă che­
mării intelectualilor din raio
nul Haţeg. In acest scop a fost
organizată în ziua de 21 mai
a.c. şi o consfătuire a intelec­
tualilor din această comună,
cu care ocazie, s-a prezentat re­
feratul „Contribuţia intelectua­
lilor din comuna Bretea-Streiu-
lui la munca, de culturalizare şi
transformare socialistă a agri­
culturii. Discuţiile purtate cu a-
ceasta ocazie au arătat că au
fost obţinute unele rezultate
din partea intelectualilor. In
acelaşi timp însă s-a stabilit
că activitatea culturală să fie
axată şi mai mult pe hotărîrile
partidului şi guvernului în pro­
blemele transformării socialis
te a agriculturii, a contractări­
lor şi achiziţiilor.
Dincolo de acest aspect
Dacă sfatul popular al co
mumei Bretea-Streiului şi-a pla­
nificat îndrumarea şi controlul
activităţii culturale prin şedin­
ţele Comitetului executiv, con­
trolul activităţii jos, în sate, la
căminele culturale, lasă de do­
rit. Lipsa de control a dus a-
colo că în căminele culturale se
ţin conferinţe cu caracter gene­
ral, în. culturalizarea maselor,
muncesc numai cadrele didac­
tice şi se înregistrează unele rea­
lizări culturale care de fapt nu
au fost înfăptuite. Nu au fost
căutate metodele cele mai po­
trivite pentru mobilizarea ce­
tăţenilor în jurul acţiunilor
sfatului popular. Lipsa de con­
trol face ca sediul căminului
cultural din satul Ruşi să fie
transformat în dormitoare, că­
minul din Ocolişu Mare să
fie prost întreţinut, bibliotecile
din satele respective să nu
aibă activitate. Programele pre­
'nu sînt- suficient de mobiliza­
toare, nu se întreprind acţiuni
concrete pentru lămurirea ţă ­
rănimii muncitoare de avanta­
jele. lucrării în comun a pămîn-
tului. Şi aceste aspecte nega­
tive ale muncii culturale din co­
muna Bretea-Streiului fac par­
te din cauzele care au dus la
slabele realjzăr.i în munca de
transformare socialistă a agri­
culturii.
Ca organ al puterii locale,
Sfatul popular din Bretea-Stre-
îului trebuie să pretindă pla­
nuri de muncă de la căminele
culturale, să controleze modul
cum ele se duc la îndeplinire,
să sprijine prin deputaţii săi
şi- prin restul de intelectuali în­
treaga activitate culturală. For­
comitetul de întreprindere şi
conducerea adrt-ivă ţine o evi­
denţă clară a bolnavilor cu zile
de incapacitate temporară.
Această evidenţă este de un
real folos pentru organele sin­
dicale şi ad-tive, care pot lua
măsuri din timp pentru scoa­
terea muncitorului bolnav de la
locui de muncă dăunător sănă­
tăţii lui şi repartizarea lui la
alt loc de muncă corespunzător.
De exemplu : tovarăşei Flori-
ca Mihoc, de la fabrica de te­
racotă, care în repetate rînduri
a suferit de intoxicaţie de plumb,
i s-a schimbat locul de muncă,
chiar in timpul controlului ob­
ştesc. La fel, la întreprinderile
I.A.R.T., 1 Mai, Uzina electrică
şi altele, organele sindicale şi
respectă angajamentele din con­
tractul colectiv în problemele
sociale, de protecţia muncii,
ceea ce duce la îmbunătăţirea
muncii de asigurări sociale, l.a
scăderea zilelor de incapacitate
de muncă..
In ceea ce priveşte eliberarea
certificatelor medicale de către
cadrele medico-sanitare, se con­
stată o mai justă încadrare şi
respectare a Deciziei nr. 3 şi a
instrucţiunilor cu privire la eli­
berarea certificatelor medicale
elaborate de M.S. şi C.C.S.. Me­
dici cum sînt tovarăşii : Emil
Caba, Ioan Moza, Romulus Ru-
su şi alt iii acordă, pentru motive
temeinice certificate medicştie
Lipsuri ce trebuiesc
grabnic înlăturate
Cu toate succesele obţinute
în munca de asigurări sociale,
din controlul obştesc desfăşu­
rat, s-iau desprins şi o serie de
lipsuri.
sLtfi
ţe sînt suficiente. Trebuie ur­
mărit îndeaproape cum se duce
la îndeplinire hotărîrea luată
cu ocazia consfătuirii intelec­
tualilor din 21 mai a.c.
Delăsare complectă
Dacă- Sfatul popular al co­
munei Bretea-Streiului are to­
tuşi unele preocupări faţă de
munca culturală, nu acelaşi
lucru se poate afirma despre
Sfatul popular al comunei Bre-
tea-Romînă. Forţe sînt şi aici
(19 deputaţi, 5 directori de că­
mine culturale şi alţi intelec­
tuali), dar, despre, o activitate
culturală în această comună
nu se poate vorbi în prezent.
In acest an, sfatul popular co­
munal — preşedinte tov, Ni-
colae Pătrungeanu, secretar
tov. Petru Drăghin, nu s-a gîn-
dit niciodată să analizeze cau­
zele care duc la inactivitatea
căminelor culturale. Nu-i de
mirare deci că, în prezent, că­
minele n-au planuri de muncă
şi n-au cu ce să se prezinte la
concursurile artistice organizate
pentru festivalul regional al ti­
neretului. A$a s.tînd lucrurile,
căminele culturale din comuna
Bretea-Romînă sînt departe de
contribuţia pe care ar trebui
s-o aducă în răspîndirea ştiin­
ţei şi culturii şi în rezolvarea
cu succes a ma-rei probleme a
transformării socialiste a agri­
culturii. Constituirea întovără­
şirii la Bretea-Romînă merge
greu. Cauza ? Organizaţia de
partid — secretar tovarăşul
Chivu Horvath, Sfatul popular
comunal şi U.T.M.-ul nu folo­
sesc toate forţele şi mijloacele
ce le stau la îndemînă. Nu sînt
traşi la răspundere directorii
căminelor culturale pentru lip­
sa lor de aport în această sar­
cină importantă.
La Bretea-Romînă este nece­
sară mai multă iniţiativă şi
mai multă voinţă din partea
acelora care răspund de activi­
tatea culturală, de modul în
care aceasta trebuie să fie în:
drumată şi sprijinită.
GH. LUPAN nitul global al gospodăriei prin:
Rezultatele uoei munci stăruitoare
Muzeul de ştiinţe naturale, al Şco Iii elementare de 7 ani, din Apoldu de
Sus, cuprinde mii de piese.
In clişeu : un sector interesant al muzeului şcolar din Apoldu de Sus.
In majoritatea întreprin­
derilor, organele sindicale şi
mai ales cele de ha
T.A.P.L., T.R.C.L.H., Bampo-
toc şi altele, nu luptă pentru
îmbunătăţirea, muncii comisiilor
de asigurări sociale, nu antre­
nează în această muncă un larg
colectiv obştesc, pe delegaţii cu
asigurările sociale din grupele
sindicale care să se ocupe de
îmbunătăţirea continuă a stării
sănătăţii, oain.enilor muncii din
Întreprinderi, de condiţiile lor
de muncă şi d.e trai.
Comite! ele de întreprindere
nu fac analiza lunară ş morbi
dităţii, adică analiza îmbolnă­
virilor ce apar în rîndurile co,
lectivului :le muncitori. Aceasta
face să nu existe o orientare a-
supra cauzelor care produc îm­
bolnăvirile şi n.u permite să. se
desfăşoare acţiunile tehnico-or-
ga-nizatoMce şi sanitare cele mai
indioate, pentru a reduce cît
mai mult cu putinţă bolile şi
accidentele.
Numai aşa se explică că la
întreprinderile T.R.C.L.H. şi Fa
brica de brichete, numărul: îm­
bolnăvirilor este destul de mare,
iar fondurile de asigurări so­
ciale se depăşesc faţă de pre­
vederi.
In ceea ce priveşte eliberarea
laRum ul so c ia lism u l u i
N e pregătim cu sîrg
pentru examene
Elevii şcolii profesionale dori ca să nu se mai ţină exa­
„U.M.“ din Cugir, se pregă­ mene. Şi sînt cei ce în timpul
teau cu stăruinţă pentru a în­ anului şcolar nu s-au străduit
cheia cu cinste anul şcolar să acumuleze materia predată.
1956—1957. De cînd am aflat La noi, învăţămîntul este ori
însă că vom intra în cate­ ganizat pe grupe de învăţătură
goria şcolilor ce dau exa­ — în care elevii biini îi ajută
mene de sfîrşit de an, învăţă­ pe cei slabi. Intre cei mai buni
tura s-a intensificat şi mai mult, elevi la învăţătură, sînt utemiştii.
pentru a întîmpina cu cinste Profesorii noştri ne ajută, prin
trecerea în revistă a cunoştin ¦ consultaţii.
ţelor practice şi teoretice.
Pentru noi, examenele sînt sub lozinca : „Nici un corigent,
un eveniment important şi îl nici un repetent”.
tratăm ca atare. E drept că mai
sînt unii — foarte puţini, ce iar
LLL>—
Chemarea ia întrecere eocialisti
Janscită de gospodăria colectivă
„21 Decembrie“ din Pricaz
( Urmare din pag. l-a )
cei puţin. 10 capete la fiecare 100 oi,
— conservarea şi semifab.ricarca le­
gumelor şi fructelor (producerea de
bulion, murături, prune uscate etc.)
pentru a fi valorificate în perioada
de iarnă.
Propunem să se mărească eforturile
in vederea reducerii cheltuielilor de
producţie, în aşa fel, ineît ele să re­
prezinte cel mult 20 la sută din ve­
— mărirea productivităţii muncii, cu
ajutorul mecanizării lucrărilor din
cîmp şi din fermele zootehnice, care
cer un volum mare de muncă:
— folosirea raţională a atelajelor
gospodăriei şi a braţelor de muncă:
— producerea cu forţe proprii a se­
minţelor necesare în fiecare, gos­
podărie colectivă, inclusiv seminţe hi­
bride şi seminţe de legume.:
— înlăturarea oricărei risipe de fu­
raje, sămînţă, îngrăşăminte, materiale
de construcţie, de zile-muncă, evita­
rea investiţiilor şi a deplasărilor inu­ lenizarea artificială, iarovizarea, în-
tile ;
— asigurarea unei bune păstrări
TRAIAN PIRVA
preşedinte al C.S.L. — Deva
certificatelor medicale, controlul
obştesc a. constatat o serie de
lipsuri.
Astfel, unii medici dau con­
cedii medicale cu uşurinţă, cu
diagnostice în multe cazuri dis­
cutabile,. iar certificatele medi­
cale sînt complectate necorect.
La unii medici se constată su;-.
perficialita.te în notarea diag­
nosticului pe certificatul de
boală. De pildă : dr. Eugenia
Popa de la Brad a scutit pe
tovarăşa Elena Lungii de la
T.R.C.L.H. p,enti;u zii,ele de 5,
IV—6 IV (sfîrşit de săptămînă)
cu diagnosticul de colicistită a-
cu.tă, iar în continuare de l.a
8 IV—10IV, aceeaşi tovarăşă
este scutită de dr-. Gîrbea Sep-
limiu-, cu diagnostic- de gripă.
Medicul Vasile Şuteu. elibe­
rează- certificat medical lui Vio-
rel Prota de la T.R.C.L.H, de la
12 martie — la 14 martie
fără diagnostic, de la 13—24
III cu diagnostic bronşită acută,
iar de la 25 I I I - 3 0 III dr. Şte-
fănescu Sabin stabileşte- acelu­
iaşi salariat diagnosticul „urti-
carie”.
Alţi medici, ca dr. Eugen
Elevii întîmpina examenele
V. FOFELDEA şi V. NEAGA
corespondenţi
a utilajului şi valorificarea, uneltelor
reformate;
— schimbarea animalelor slab pro­
ductive cu animale care asigură o
producţie m ărită:
— obţinerea unei producţii de. lapte
de cel puţin 3.000 litri anual oe cap
de vacă furajată ;
— hrănirea raţională a animalelor,
în raport cu greutatea şi producţia de
lapte:
— producerea de cît mai multe fu­
raje însilozate prin folosirea tuturor
rezidurilojr:
— introducerea în fiecare gospo­
dărie colectivă a retribuţiei colectiviş­
tilor care lucrează:, la fermele de a-
nimale conform recomandării Hotărî-
rii Consiliului de Miniştri nr. 141 ;
— folosirea de sămînţă hibridă şi
executarea la timpul, optim a fiecărei
lucrări, agricole,;
— aplicarea pe scară largă a unor
metode agrotehnice avansate c a : po­
grăşarea culturilor pe fază de. vege­
taţie etc.
Posibilităţile de dezvoltare a gos­
podăriilor colective sînt diferite în re­
giunea noastră. Cele din raionul Ha­
ţeg, au, de pildă, condiţii mult mai
favorabile pentru creşterea animale­
lor decît cele de pe Valea Mureşului.
Nu. au, în schimb, aceleaşi condiţii
pentru dezvoltarea legumicultorii şi
viticulturii cum au gospodăriile colec­
tive din raioanele Alba, Sebeş şi
Orăştie. In multe gospodării colective
există condiţii pentru a se dezvolta
şi alte ramuri anexe în afara celor
amintite. De aceea propunem ca fie­
care gospodărie colectivă: să dezvolte
acele ramuri de producţie pentru ca­
re are cele mai largi posibilităţii şi
care în condiţiile locale aduc cele mai
mari venituri.
Pentru a generaliza experienţa po­
zitivă, pentru a ne împărtăşi metodele
bune de muncă, şi pentru a ne cu­
noaşte reciproc rezultatele, propunem
ca fiecare gospodărie colectivă să in­
formeze, cel puţin odată lunar, ziarul
„Drumul socialismului“ Organ al Co­
mitetului regional de partid şi al Sfa­
tului popular regional, asupra succe­
selor obţinute, în cadrul acestei în­
treceri socialiste.
Consiliul de conducere
Hossu, Viliiam Grun, RafaeL şi
alţii, nu trec data eliberării cer­
tificatului medical-, ceea ce dă
posibilitate unor elemente cu
nivel scăzut, să falsifi.ee certifi­
catele şi. să inducă în eroare, or
ganele sindicale şi ad-tive.
Con.fruntînd scutirile medicale
de la 1—3 zile, cu calendarul, se
constată că foarte mulţi medici
eliberează certificate medicale
pşntpu sfîrşit. şi început de săp­
tămînă, cu diagnostice discuta­
bile. Printre aceştia se. numără,
dr. Florin Dulca, Eugen Capri­
ni şi alţii care stabilesc diag­
nostice c a : stări gripale, gas-
tro-diadeiice, bronşite etc. Aces­
tea pun la. îndoială în faţa or­
ganelor de control justeţea aces­
tor- diagnostice, mai alea că ele
se repetă în zilele d.e sîmbătă
şi luni.
Comisia medicală consultativă
de la Spitalul din lila, preşedin­
te dr. Virgil Gîţu, nu respectă
instrucţiunile şi nu eliberează
alt certificat la acordarea unui
nou concediu, ci pe colturile cer­
tificatului vechi pune fel de fel
de vize.
O încălcare gravă a. prevede­
rilor Deciziei ur. 3 şi. a instruc­
ţiunilor, o face dr. Eugen Ca­
prini din circumscripţia Şoimuş,
care de pildă, în ziua de 30 ia­
Nr. 769
¦fWCTŞMW MO»
Avantajele de care se bucură
producătorii asociaţi
pentru, contractarea în, comun
a produselor lor
Hotărîrea Consiliului de. Mi­ Producătorilor contractanţi de
niştri privind regimul contractă­ floarea-soarelui li se asigură
rilor ide cereale face posibilă — la cea maţ apropiată coopera­
şi stimulează prin avantajele pe tivă de consum, la preţul de
care le oferă — asocierea pro­ vînzare cu amănuntul, pentru
ducătorilor pentru contractarea fiecare 100 kg sămînţă floarea-
în comun a produselor lori A- soarelui predată, 2 litri, ulei co­
socierea este o înţelegere între mestibil.
producători, membri ai gospo­
dăriilor colective, ai cooperati­
velor agricole de producţie sau
ai- întovărăşirilor agricole, pre­
cum şi ţărani cu gospodării in­
dividuale, de a contracta în co­
mun cu cooperativele de con­
sum., vînzarea a cel puţin 30
tone grîu-secară sau 30 tone
porumb. Aceste asocieri pot fi
mai mari sau mai mici, ele pot Contractanţilor asociaţi li se
cuprinde numai cîteva familii asigură, ca şi celorlalţi plata
sau întreaga obşte a satului. unei arvune de 40. lei pentru
fiecare lfjp kg grîu-secară şi
Uţiul din principalele avanta­ 30 lei pentru fiecare 100 kg
je pe care le au contractanţii a- porumb, contractat. Aceasta
sociaţi este că primesc peste inşeatnnă că dacă o asociaţie
preţul stabilit un spor de 10 la cf, contractat o cantitate, dă 60
sută. Un alt. avantaj este fap­ tone grîu-secară, întregul co­
tul că pot contracta orice can­ lectiv de asociaţi va încasa
titate:. d? cereale, în vre­ 24.000 lei, din care fiecare, a-
sociat. va primi partea ce i se
me ce producătorii, care încheie
contracte separate, trebuie să cuvine, în raport cu cantitatea
ce s-a angajat a o vinde în a-
contracteze cel puţin 200 kg cest fel. De pildă, producătorul
Marin P. Stuparu, care s-a, a-
grîu-secară sau 200. kg orzoai­ sociat în. vederea contractării
cu alţi producători din comu­
ca sau 200 kg floarea-soarelui
na Ţigăneşti, regiunea Bucu­
sau 300 kg p.o.rumb. Producă­ reşti, a primit la încheierea
toarea Stoica Teofana, de e-
xemplu, membră, a cooperativei
Ţigăneştj, raionul Alexandria,
regiunea Bucureşti, intrînd în. a-
sociaţia, nr. 7 din această co­ contractului pentru 1.500 kg
mună a, contractat cu cooperati­ grîu contractat 600 lei arvună,
va numai cantitatea de 100 kg
urmînd să mai primească la
grîu, urmînd a primi; pentru a-
ceastă cantitate sporul de 10 predarea griului contractat di­
la sută calculat conform valorii ferenţa pînă la valoarea măr­
totale a produselor ce le va
fii predate, plus sporul de 10
preda asociaţia.
la sută ce i se cuvine ca aso­
Asocierea este însă şi mai a- ciat. 'i
vantajoasă pentru, producătorii
care contractează cantităţi mai Pentru formarea acestor aso­
mari de cereale, căci la 1.000-
ciaţii producătorii se adresează
2.000 kg produse sau mai mult,
cooperativelor; de consum cu
suma cuvenită ca spor este în­
care încheie contracte şi de la
semnată. Cu cît cantitatea de
care primesc arvune şi toate
produse contractată şi vîndută-
celelalte avantaje. Contractele
în cadrul asociaţiilor este mai
ce se încheie cu asociaţiile au
mare, cu atît veniturile produ­
ca anexe tabele ce cuprind nu­
cătorilor sînt mai mari.
mele fiecărui asociat, cantitatea
Fiecare contractant asociat
se bucură de toate avantajele pe pare s-a angajat să o vîndă
acordate şi celor care încheie şi arvuna pe care a primit-o.
individual contracte şi în pri­ Predarea cerealelor contrac­
m ul-rînd îşi. asigură, din vreme tate, a păioaselor la treieriş
vînzarea. produselor la preţuri sau. a porumbului şi florii-soa-
avantajoase, şi ferme. relui la recoltare se face de fie­
care contractant în parte, pri-
mindu-şi fiecare drepturile ce i
se cuvin în raport cu cantita­
tea vîndută. '!
Deşi a trecut puţină vreme
de cînd ţăranii muncitori au
cunoscut toate aceste posibili­
tăţi, de creştere a veniturilor
lor, un mare număr de ţărani
muncitori au şi contractat în
acest fel mari cantităţi de ce­
reale, Astfel de asociaţii au luat
fiinţă în întreaga ţară.
La biblioteca din Dobra
•mii & i , *v^ ! .v r l
Mai înainte, biblioteca din vorbă cu cititorii, recomandîn-
comuna Dobra nu prea era frec­ dude. cele. mai noi cărţi, a făcut
ventată de cititori. Astăzi însă, ca numărul celor care citesc
ti-e mai mare dragul să intri în cărţi din bibliotecă să crească
această bibliotecă, pe care tova­ cu încă 365.
răşa, Silvia Holdea nu o, întreţi­
ne într-un mod exemplar. Felul ANA REND
cum bibliotecara ştie să stea de corespondentă
nuarie, adică miercuri, dă scuti­ In privinţa cazării muncitori­
re lui Păcunar Minodora de la lor în dormitoare comune, or­
întreprinderea „1 Mai”, pentru 1 ganele sindicale de la fabrica
februarie (vineri), cu diagnosti­ de Teracotă — preşedinte tov.
cul de gastro-duo-denită. A- Andrei Torok, fabrica de briche­
ceasta denotă că tovarăşul me­ te preşedinte tov. Rişavi, gos­
dic a prevăzut că tov. Minodora podăria a-nexă a C.S.H. — pre­
Păcurar se va îmbolnăvi peste,
2 zile. Astfel de practici dove­ şedinte tov. Dop, nu au nici o
desc o totală lipsă de răspun­ preocupare fată de condiţiile în
dere faţa de calitatea lui de care trăiesc muncitorii, deşi a-
medic. cesteia trebuie să fie preocupa­
rea de seamă a organelor sin­
Rău este că organele sindi­ dicale.
cale aprobă plata ajutoarelor
de boală pentru certificatele me­ Numai aşa se explică faptul
dicale date în mod nelegal. că la fabrica de Teracotă, în
dormitoare există dezordine,
Această deficientă decurge şi murdărie, sobe stricate, baia
din lipsa comisiilor de asigurări este defectă etc.
sociale, care nu fac vizite tovă­
răşeşti la domiciliul bolnavilor Faţă de lipsurile constatate
şi la spitale. cu ocazia controlului obştesc,
C.S.L. a luat pe parcurs unele
Creşterea zilelor de incapaci­ măsuri de îmbunătăţire a mun­
tate temporară de muncă se cii de asigurări sociale. Va inj
mai datoreşte şi faptului că co­
mitetele sindicale şi conducerile tensifica şi pe viitor controlul
ad-tive nu acordă toată atenţia a.supra felului cum organele sin­
creării condiţiilor igienico-sani- dicale, ad-tive şi medicale res­
tare la jocul de muncă, nu chel­ pectă instrucţiunile M. S. şi
tuiesc judi pios prevederile buge­ C.C.S. privind munca de asigu­
tare prevăzute- la capitolul „pre rări, sociale.
venirea, îmbolnăvirilor” din bu­ Este însă necesar ca organe­
getul de asigurări sociale, nu le sindicale din întreprinderi să
se respectă de conducerile ad- instruiască_îrj primul rînd dele­
tive şi sindicale sarcina de a-i gaţii cu asigurări sociale din
supune examenului medical, pe grupele sindicale, să activizeze
muncitorii care se angajează, comisiile de asigurări sociale
aşa cum este. cazul la O.C.L. A- de pe lîngă comitetele de între­
Mmentara, T.A.P.L., etc. prindere, ca, împreună cu con­
Graficul concediilor stabilite ducerile administrative, să l.rea-
la Tnceputul anului nu se res­ că la ţinerea ae analize ale mor-'
pectă de către conducerile ad- bidităţii, ă cauzelor care pro­
tive, iar organele sindicale nu duc îmbolnăvirile şi să ia mă-i
urmăresc şi nici nu insistă ca suri: de a crea condiţii de mun­
la, datele, fixate să, fie trimişi lu­ că şj, trai tot mai bune, în. sco­
crătorii în concediu., pentru a nu pul. întăririi să,o,ă,taţii oamenilor
produce perturbări în procesul muncii, a scăderii zilelor de in­
de producţie, aşa cum se întîm- capacitate de muncă, pentru a
piă ia T.R.C.L.H. şi Ia alte în­ obţine rezultate tot mai bune
treprinderi. în procesul de producţie.