Page 3 - 1958-03
P. 3
Nr. 997 DRUMUL SOCIALISMULUI Pdg. 3
O puternică manifestare a prieteniei TELEGRAME EXTERNE
H '¦ .»• 6.
dintre popoarele ungar Sesiunea comitetului de conducere
a C* G. M. din Italia
Raportul secretarului general asupra situaţiei muncitorilor italieni
Marele milsng a! oamenilor muncii dinCapitală ROMA (Agerpres). La 25 fe te anterior. Novella a subliniat lor interese, ci şi de interesele
bruarie s-a deschis la Roma se că marii industriaşi ignorează tuturor oamenilor muncii din a-
Locuitorii Bucureştiului s-au nale din toate regiunile ţării Gheorghe Apostol, Emil Bodnă- nos, prim-secretar al C. C. al siunea comitetului de conduce revendicările stăruitoare ale oa ceste ţări, deoarece ele pot îm
intilnit joi după-amiază cu mem purtau portretele tovarăşilor raş, Petre Borilă, Nicolae Ceau- Partidului Muncitoresc Socialist re a Confederaţiei Generale a menilor muncii, căutînd să-şi a- piedica pe industriaşii europeni
brii delegaţiei guvernamentale Kâdâr Jânos şi Mîinich Ferenc, şescu, Alexandru Drăghici, A- Ungar, ministru de stat. Muncii din Italia (C.G.M.I.). sigure în dauna acestora condi să respingă revendicările mun
şi de partid a R. P. Ungare, in Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chi- lexandru Moghioroş, Constantin Novella, secretarul general al ţiile cele mai favorabile pentru citorilor sub pretextul nivelului
frunte cu tovarăşul Kâdâr Jă- vu Stoica. Pirvulescu, D. Coliu, L. Sălă- Cuvîntările conducătorilor po Confederaţiei, a prezentat ra concurenţă în legătură cu crea scăzut al salariilor în Italia.
nos, la marele miting care a a- jan, L. Răutu, Şt. Voitec, Ion porului romîn şi ungar au fost portul în problema „Lupta mun rea „pieţei comune" (Uniunea
vut loc pe stadionul Republicii. In tribuna oficială au luat Gheorghe Maurer, J. Fazekas, salutate cu ovaţiile puternice citorilor pentru satisfacerea re economică a şase ţări vesteuro- In încheierea raportului său
loc membri ai C.C. al P.M.R., VI. Gheorghiu, Al. Bîrlădeanu, ale zecilor de mii de participanţi vendicărilor lor şi situaţia în pene). Novella a anunţat că în 1957
Zecile de mii de oameni ai membri ai guvernului, deputaţi P. Niculescu-Mizil, A. Bunaciu. la miting. Au răsunat puternic domeniul contractelor colective C.G.M.I. a obţinut 53,4 la sută
muncii umpleau tribunele pînă ai Marii Adunări Naţionale, chemări în cinstea prieteniei ce de muncă“, Novella a declarat că în Ita din voturile, muncitorilor şi
la ultimul loc. De jur împreju conducători ai organizaţiilor Au fost intonate imnurile de lor două popoare, în cinstea u- lia nivelul de trai al oamenilor funcţionarilor în alegerile pen
rul stadionului fluturau drapele obşteşti şi ai instituţiilor cen stat ale R. P. Romîne şi R. P. nităţii de nezdruncinat a puter Novella a declarat că în ul muncii este mai scăzut decît în tru „comisiile interne" (organe
ungare, romîneşti şi steaguri trale, ziarişti romîni şi străini. nicului lagăr al ţărilor socia timele luni s-a intensificat lup oricare din cele şase ţări mem eligibile ale oamenilor muncii
roşii, iar in partea centrală e- Ungare. liste, în frunte cu Uniunea So ta dusă de muncitori pentru îm bre ale „pieţei comune". El a din întreprinderi) care au loc
rau aşezate portretele marilor Au asistat şefii unor misiuni Mitingul a fost deschis de vietică, pentru pacea şi priete în toate întreprinderile din Ita
învăţători ai omenirii Marx, diplomatice acreditaţi în R. P. nia tuturor popoarelor lumii. bunătăţirea situaţiei lor prin în arătat că revendicările legitime lia.
EngV.rS, Lenin. Pe mari pancarte Romină. tov. Florian Dănălache, prim-
erau înscrise chemări în cins secretar al Comitetului orăşenesc In aplauzele entuziaste ale cheierea de noi contracte colec ale oamenilor muncii italieni La 27 februarie au început
tea trainicei prietenii romîno- Ora 16,30. Cu puternice o- Bucureşti al P.M.R. tuturor participanţilor tovarăşii dezbaterile pe marginea rapor
ungare, a unităţii de nezdrunci vaţii şi urale a fost întimpinată Kâdâr Jânos şi Gheorghe Ghe tive de muncă şi prin îmbună privind majorarea salariilor nu tului prezentat de Novella.
nat a lagărului socialist, a pă sosirea membrilor delegaţiei gu Primit cu aplauze şi urale orghiu-Dej s-au îmbrăţişat cu
cii şia prieteniei între toate po vernamentale şi de partid a R.P. prelungite, a luat apoi cuvîntul căldură, exprimind astfel sim tăţirea condiţiilor celor încheia- sînt dictate numai de propriile
poarele. Ungare, tovarăşii: Kâdâr Jâ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- ţămintele trainice care unesc
nos, Apro Antal, Kâllăi Gyula, Dej, prim-secretar al C. C. al popoarele romîn şi ungar, de -------------- ..................... .... t ooo
Pe stadion erau aliniate deta Szirmai Istvân, Nemeth Kâ- plina înţelegere şi unitate de
şamentele gărzilor muncito roly, Sebeş Istvan, Keleti Fe Partidului Muncitoresc Romîn, vederi dintre cele două guverne Sem narea unui protocol com ercial Impofriva înarmării
reşti. Tineri in costume naţio renc şi a tovarăşilor : Gheorghe membru în Prezidiul Marii A- şi partide.
Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, dunări Naţionale. î n t r e ii. P. R o m î n ă şi F in la n d a Bundeswehrului
Participanţii la miting au sa In urma tratativelor care au R. P. Romînă va importa din cu arma nucleară
lutat apoi cu căldură apariţia la
tribună a tovarăşului Kâdâr Jâ- avut loc la Bucureşti a fost sem Finlanda celofibră, hîrtie şi saci BERLIN 28 (Agerpres) Opi*
nia publică şi presa din Repu
nat la 27 februarie 1958 un pro de hîrtie, piei, produse de lap blica Democrată Germană de
zaprobă categoric cuvîntarea ge
tocol prin care se stabileşte vo te etc. neralului Norstad, comandantul
suprem al forţelor armate ale
lumul şi mărfurile oare vor fa Din partea romînă protocolul N.A.T.O. în Europa, transmisă
de posturile vestgermane de te
ce obiectul schimburilor pe anul a fost semnat de ing. L. Cogan, leviziune, în care el a cerut
înarmarea Bundeswehrului cu
1958 între R. P. Romînă şi Fin director în Ministerul Comerţu arma atomică.
landa. lui, iar din partea finlandeză Comentînd această declaraţie,
ziarul „Neues Deutschland“ su
oo< — ...................— -- ----------------- Tratativele au decurs într-o de Matti Pyvkko, însărcinatul cu bliniază că generalul Norstad a
încercat să intervină în chestiu
atmosferă de înţelegere recipro afaceri al Finlandei la Bucureşti. nea creării unei zone denuclea-
rizate, care se discută în pre
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîiîtarea tovarăşului că. Au a sis ta t: ing. Mihail Petri, zent. Acest amestec, subliniază
Gh. Gheorghiu-Dej Kâdâr Jânos ziarul, are un canacter ultima
In baza protocolului semnat, adjunct al ministrului Comerţu tiv. El nu poate deoît să contri
buie la agravarea încordării in
R. P. Romînă va exporta în Fin lui, Nicolae Conda, director în ternaţionale şi la adîncirea scin
dării Germaniei.
landa tractoare, maşini şi apara Ministerul Afacerilor Externe,
„Berliner Zeitung" califică
te, produse chimice, produse pe funcţionari superiori din Minis declaraţia generalului american
drept o provocare şi îşi exprimă
500 de conducători, ci voinţa şi con trolifera, produse de lemn etc. terul Comerţului. convingerea că ea va primi ri
vingerea politică a milioanelor de posta cuvenită din partea celor
Tovarăşi şi tovarăşe, prietenie frăţească uneşte poporul ro Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, muncitori, ţărani şi intelectuali romîni --------------------------------------------------------------------
mîn şi naţionalităţile conlocuitoare şi unguri şi aceasta esfe principalul mai largi pături ale populaţiei
Permiteţi-mi ca îo numele între din ţara noastră, pe toţi oamenii Dragi tovarăşi, tovarăşe, prieteni, în prietenia noastră. O medalie comemorativă închinată
gului nostru popor, în numele Parti muncii, fără deosebire de naţionalita oameni ai muncii din Bucureşti. vestgermane.
dului Muncitoresc Romîn şi al gu te. Poporul muncitor din ţara noastră In ceea ce priveşte convingerea lansării în U.R.S.S. a primului satelit
vernului Republicii Popuiare Romîne, înfăptuieşte cu succes politica Parti Toţi membrii delegaţiei noastre sînt noastră politică, noi sîntem comunişti. Referindu-se la declaraţia lui
să exprim aci marea bucurie pe care dului Muncitoresc Romîn de indus deosebit de fericiţi că au putut veni Cunoaştem cît de cît tezele marxism- artificial al pămîntului
ne-o prilejuieşte tuturor vizita în ţa trializare socialistă şi electrificare a în Republica Populară Romînă prie leninismului şi ne străduim să cu Norstad, ziarul „Junge Welt“
ra noastră a delegaţiei guvernamen ţării, de mecanizare şi transformare tenă, în frumoasa sa capitală în plină noaştem şi mai bine această minunată MOSCOVA 28 (Agerpres)'. mîntesc cu satelitul care se ro
tale şi de partid a Ungariei vecine socialistă a agriculturii, de dezvoltare dezvoltare, Sîntem bucuroşi că la a- ştiinţă care dezvăluie legile societăţii teşte în jurul lui. scrie că americanii vor să în
şi prietene, în frunte cu tovarăşul a culturii, politică al cărei scop este cest marc miting am avut ocazia să omeneşti. Corespondentul Agerpres trans
Kădăr Jânos. progresul şi înflorirea patriei, îmbună ne întîlnim personal cu reprezentan mite : In urma hotărârii Ministe In afară de această medalie, zestreze Bundeswehrul cu arma
tăţirea continuă a condiţiilor de trai ţii oamenilor muncii din Bucureşti şi Dar in călătorie şi noi sîntem oa rului Culturii al U.R.S.S. mone- la monetăria statului a fost re
Cu aceleaşi simţăminte de bucurie ale poporului. mulţumim cu recunoştinţă sinceră pen meni sensibili la impresii ca orice alizată o plachetă în amintirea atomică şi să stocheze arma nu
şi dragoste au fost înconjuraţi solii tru primirea prietenească pe care călători şi cred că aceasta nu înseam tăria statului din Leningrad a genialului savant rus Konslantin
poporului maghiar pretutindeni, în o- In toate regiunile ţării s-au înăl ne-aţi făcut-o. nă o deviere de la linia principială emis o medalie comemorativă în Ţiolkovski, care a elaborat pri cleară pe teritoriul vestgerman.
raşele şi satele pe care le-au vizitat, ţat noi fabrici, uzine, centrale elec a partidului către liberalism (Animaţii, chinată lansării în U.R.S.S. a mul teoria comunicaţiilor inter
in uzine şi gospodării colective, ca trice, staţiuni de maşini şi tractoare, Noi am considerat misiunea noas rîsefe). primului satelit artificial al pă- planetare. In cadrul unui conflict militar,
şi in instituţii de stai şi universităţi. institute ştiinţifice şi şcoli de toate tră drept o sarcină deosebi! de im mîntului.
Sintem bucuroşi, dragi oaspeţi, că în gradele, de care pe drept cuvînt se portantă şi de mare cinste pentru noi: Dar cum reacţionează călătorul la In curînd, în U.R.S.S. se- va aceasta va atrage fără îndoială
contactul nemijlocit cu muncitorii, mîndreşte poporul nostru. dezvoltarea pe mai deparle a bunei impresii ? Dacă în drumul său dă de Pe una din feţele medaliei se organiza un concurs pentru cel
ţăranii şi intelectualii din patria noa colaborări dintre partidele, statele şi o stîncă mohorîtă, se întunecă şi el, vede pe fondul globului pămîn- mai bun proiect al unui obelisc o contralovitură atomică asupra
stră, aţi pulul simţi căldura prieteniei Poporul romîn s-a încredinţat că popoarele noastre, întărirea pe mai dar dacă are în faţă o privelişte fru tesc chipul unui om de ştiinţă. ce se va ridica la Moscova în
sincere, frăţeşti, pe care poporul ro drumul pe care şi l-a ales, drumul departe a prieteniei romîno-ungare. moasă, se luminează. Dar dacă vede Pe al doilea plan se înalţă spre cinstea lansării primului satelit Germaniei occidentale.
mtn o poartă poporului maghiar. (A- socialismului, este drumul cel bun. un om prietenos şi inima lui se încăl cer racheta purtătoare cu sateli artificial. Sub auspiciile Consiliu
plauze). Pe acest drum el este hotărît să pă Ştim cu toţii că — aşa cum spunea zeşte. (Aplauze). Ce am văzut noi şi tul. Pe reversul medaliei este lui de Miniştri al U.R.S.S., obe
şească spre noi Izbînzi, mereu îna adineauri şi tovarăşul Gheorghiu-Dej ce am simţit' în drumul nostru spre gravată data lansării primului liscul va fi ridicat în faţa clădirii
Oamenii muncii din ţara noastră, inte. — relaţiile dintre popoarele romîn şi Bucureşti ? satelit: „4 octombrie 1957“ şi
Partidul Muncitoresc Romîn şi gu ungar au fost supuse Ia mari încer universităţii de stat „Lomono-
vernul Republicii Populare Romîne Tovarăşi, cări în decursul istoriei, dar de cind In gările din R. P. Ungară, tineri, inscripţia : „In amintirea lansă
îşi exprimă înalta preţuire faţă de în ambele ţări poporul muncitor şi-a oameni maturi, bătrîni, bărbaţi şi fe ri în U.R.S.S. a primului sate sov“ din capitala Uniunii So
politica justă a Guvernului Revolu Prietenia romîno-maghiară, care lea luat soarta în propriile sale miini şi mei ne-au urat drum bun şi succes, lit artificial al pămîntului". Tot
ţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar gă statele şi popoarele noastre, prin- a preluat cîrma ţării, aceste relaţii rugîndu-ne insistent să transmitem sa aici este înfăţişat şi globul pă- vietice.
şi a Partidului Muncitoresc Socialist tr-o frăţie şi alianţă de nezdruncinat, au devenit cordiale şi prieteneşti. Pu lutul şi urările de bine tovarăşilor
Ungar şi calda simpatie faţă de este o mare cucerire a oamenilor mun tem declara cu deplină convingere că romîni. Pe chipurile zîmbitoare şi în *> -
muncitorii, ţăranii şi intelectualii ma cii din Romînia şi Ungaria. prietenia noastră — atît pe linia re cuvintele calde rostite din inimă de
ghiari, care sub conducerea partidului laţiilor de partid şi de stat, cît şi pe oamenii muncii unguri, care îşi /uau Dezbaterile din Stassen propune un acord între
întăresc puterea populară si obţin Se ştie că in trecut clasele stăpî- iinia legăturilor directe dintre popoa rămas bun de la noi, am putut citi
realizări tot mai mari in construirea nitoare, grofii maghiari şi boierii ro- rele noastre — este astăzi o priete sentimentul puternic şi adînc al prie parlamentul S.U.A. şi UJRLSoS. în vederea limitării
societăţii socialiste. inîni, capitaliştii din ambele ţări du nie curată, adevărată, neumbrită. teniei frăţeşti romîno-ungare tAplauze,
ceau o politică de asuprire şi învrăj urale). francez armamentelor şi interzicerii
Planul de stat al Republicii Popu bire naţională, aflţînd pe unguri şi Noi personal, precum şi toţi acei
lare Ungare pe anul 1957 a fost îm romîni unii împotriva celorlalţi, men- care activăm azi în Comitetul Cen Aceeaşi voinţă, voinţa strîngerii r" YRIS 28 (Agerpres). In du experienţelor atomice
plinit şi depăşit, nivelul producţiei in ţinînd un focar de încordare şi ne tral al Partidului Muncitoresc Socia legăturilor frăţeşti, s-a manifestat şi pă amiaza zilei de 27 februa
dustriale ajungînd şi chiar întrecînd linişte în această parte a Europei. list Ungar şi în Guvernul Revoluţio în acele urări de bine, cordiale, şi în- rie în Adunarea Naţională fran NEW YORK (Agerpres) TASS care, scrie Stassen, nu poate şi
intr-o serie de ramuri importante ni nar Muncitoresc Ţărănesc al R. P. tîmpinări călduroase cu care am fost ceză au continuat dezbaterile cu anunţă : Ziarul „New York Ti nu trebuie să ne facă să renun
velul producţiei din 1955; a sporii Experienţa amară a trecutului a în Ungare îi cunoaştem bine, îi stimăm primiţi în drumul nostru prin ora privire la proiectul bugetului mes" a publicat un articol con ţăm de a întări şi de acum îna
producţia agricolă ; numărul coopera văţat popoarele noastre că de pe ur şi îi iubim, ca pe adevăraţii noştri şele şi satele Republicii Populare Ro militar pe anul 1958. sacrat dezarmării, semnat de inte puterea militară şi de a ri
tivelor agricole de producţie este în ma acestei politici de învrăjbire ele prieten: pe tovarăşii Gheorghiu-Dej şi mîne, în reşedinţele de regiuni şi ra IJarold Stassen, fost consilier dica nivelul pregătirii de luptă
continuă creştere. Consolidarea regi s-au ales cu mari suferinţe şi jertfe Chivu Stoica ca şi pe ceilalţi condu ioane, Arad, Timişoara, Craiova, Pi Vicepreşedintele comisiei pen- special al preşedintelui Eisenho- al Statelor Unite. El ne va da
mului democrat-popular îşi găseşte ex de singe, dezvoltarea lor a fost frî- cători cunoscuţi ai oamenilor muncii teşti, laşi, Roman, Bacău, Tîrgu Mu ru apărare al Adunării Naţio wer pentru problemele dezar însă timp să căutăm căi pentru
presia în unirea din ce în ce mai din Romînia. Relaţiile noastre priete reş, Ploeşti şi în numeroase alte lo nale franceze, Jean Montalat mării. Autorul este de părere că a realiza un progres în încheie
strînsă a maselor largi în jurul par nată. neşti exprimă o încredere reciprocă de calităţi şi care au culminat în primirea (S. F. I. O.) ,a cerut ca Franţa „în următoarele 6-9 1uni“ ar pu rea unui acord mai cuprinzător
tidului şi guvernului. In ciuda calom In ciuda vrajbei şi duşmăniei pe ca plină. Acesta este un lucru foarte bun. noastră de neuitat la Bucureşti. (A- să înceapă producţia de arme tea fi discutată problema înche şi de mai lungă durată". Stas
niilor şi intrigilor cercurilor imperia plauze). atomice pretinzînd că aceasta ar ierii, „între Statele Unite şi li sen scrie în continuare că dacă
liste, se întăreşte continuu poziţia Un re o cultivau clasele exploatatoare, Dar prietenia romîno-ungară expri fi singura condiţie oa Franţa să- ni unea Sovietică a unui acord cu şi alte ţări îşi vor exprima do
gariei pe plan internaţional. Republi în istoria popoarelor noastre au fost mă nu numai prietenia a 10, 100 sau Mulţumim tovarăşilor noştri romîni şi păstreze locul de mare putere. titlu de încercare pe termen de rinţa de a adera la acest acord
ca Populară Ungară, stat suveran al înscrise multe pagini luminoase care pentru felul călduros cu care am fost doi ani pentru efectuarea unui „noi, bine înţeles, le vom salu
oamenilor muncii, membru egal în vorbesc despre luptele duse în comun întîmpinaji în cursul călătoriei noa Reprezentanţii cercurilor colo ta".
drepturi al marii comunităţi a ţărilor pentru libertate şi dreptate socială. stre. nialiste au cerut de asemenea prim pas în vederea limitării
socialiste, are largi legături diploma Ţăranii iobagi romîni şi maghiari nu intensificarea înarmărilor şi mă Stassen subliniază în încheie
tice şi comerciale şi numeroşi prieteni Dvs., dragi tovarăşi şi fraţi romîni, rirea efectivelor forţelor armate armamentelor şi interzicerii ex
in lumea întreagă. (Continuare in pag. 4-a) aţi întărit convingerea noastră poli franceze „pentru menţinerea or- re că acordul între S.U.A. şi
tică, şi anume că noi — oamenii cu dinei“ în teritoriile deţinute de perienţelor nucleare în condiţiile
Tovarăşi, munci de conducere, care am hotărît Franţa în Africa de nord. Depu U.R.S.S. propus de el „va îm
să consolidăm prietenia ungaro-ro- tatul Maurice Bayrou (republi- unui sistem sever de inspecţie
Poporul romin, sfărimînd cătuşele mînă şi să luptăm împotriva acelora can-social)', raportor în problema bunătăţi perspectivele unei păci
înapoierii în care-l ferecase domnia care ar încerca să tulbure această teritoriilor franceze din Africa a reciprocă". După convingerea lui
moşierilc,:', burgheziei şi a capitalismului prietenie, — realizăm voinţa milioane cerni ca efectivul forţelor arma îndelungate. Milioane de oameni
monopolist străin, a păşit pe drumul lor de oameni ai muncii unguri şi Stassen acest prim pas „cere a-
larg al dezvoltării economiei şi cul romîni. (Aplauze). te franceze din Madagas din întreaga lume trebuie să sa
turii socialiste şi a dobîndit reali celeaşi sacrificii din partea am
zări de seamă în anii democraţiei Tovarăşii Gheorghiu-Dej, Chivu car şi Africa neagră să creas lute şi vor saluta un astfel de
populare Se întăreşte necontenit pu Stoica şi alţi tovarăşi romîni cu belor părţi". acord".
terea populară, a cărei temelie de nez munci de răspundere au fost la noi că pînă la 72.000 de oameni.
druncinat este alianţa înire clasa în noiembrie 1956 şi la începutul lunii „Acest acord cu titlu de încer
muncitoare şi ţărănimea muncitoare. ianuarie 1957. Atunci ei ne-au adus
Datorită politicii naţionale juste, le Plecarea spre patrie a delegaţiei ajutorul frăţesc al clasei muncitoare Rezolvarea probleme! algeriene i i poate
niniste, a partidului şi guvernului, o guvernamentale şi de partid romîne, al poporului Republicii Popu Ii obiinuiă pe cate armelor
a R. P. Ungare lare Romîne. Aceste două vizite ne-au
O cuvîntare radiodifuzată a preşedintelui Burghîba
Joi noaptea membrii delegaţiei Guvernului Revoluţionar Mun (Continuare în pag. 4-a)
citoresc Ţărănesc Ungar şi a Comitetului Central a! Pnrtidu TUNIS 28 (Agerpres). Pre ţa că ele vor contribui la re Tunisia, va fi prelungit mult
lui Muncitoresc Socialist Ungar au părăsit Capitala îndreptin- şedintele Republicii Tunisia, zolvarea problemei algeriene. spre sud. Chaban Delmas a a-
du-se spre patrie. Burghiba, a rostii joi o cuvîri- dăugat că, guvernul a contra
tare radiodifuzată în care s-a o- Din relatările agenţiilor dc mandat toate măsurile prevăzute
Conducătorii de stat şi de partid unguri au fost însoţiţi la cupat dc relaţiile franco-tunisie- presă, rezultă că guvernul de ta pentru reducerea trupelor. Refe
plecare de conducătorii Partidului Muncitoresc Romîn şi ai gu ne şi de războiul din Algeria. Paris ia noi măsuri pentru in rindu-se la problema cheltuie
vernului Republicii Populare Romîne. Burghiba a protestat împotriva tensificarea războiului din Alge lilor pentru războiul din Algeria
proiectului francez de a crea la Chaban Delmas a spus că dacă
Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la frontiera dintre Algeria şi Tuni ria. evenimentele o vor cere, „guver
Bucureşti, membri ai ambasadei R. P. Ungare şi alţi membri ai sia o zonă a pămîntului pîrjolil. După cum anunţă agenţia nul nu va ezita să ceară majo
corpului diplomatic, precum şi reprezentanţi ai presei romîne şi Burghiba a subliniat că rezol rarea fondurilor". In legătură cu
străine. Sutele de locuitori ai Bucureştiului aflaţi pe peronul varea problemei algeriene nu France Presse, ministrul Apără
gării Băneasa au făcut o entuziastă manifestaţie de simpatie poate fi obţinută pe calea arme rii Naţionale, Chaban Delmas, aceasta un subcomitet al Adună
oaspeţilor, au ovaţionat îndelung pentru prietenia trainică .dintre lor. Itiind cuvîntul în Adunarea Na rii Naţionale franceze a anunţat
popoarele romîn şi ungar, unite pentru totdeauna în marea fa ţională franceză la 27 februarie, joi că fondul bugetar excep
milie a ţărilor socialiste. Referind:: se la bunele oficii a spus că Algeria trebuie com ţional pentru operaţiile din
nnglo-am cric ane, preşedintele plet izolată de Tunisia şi Ma- Algeria s-a ridicat Vi 1957 1a
Tunisiei şi-a exprimat speran roc. El a adăugat că barajul de 344.200.000.000 franci.
Urmă ghimpată eledrificată de
la frontiera dintre Algeria şi
