Page 6 - 1958-03
P. 6
n RIJM U I SO CIA LIS MU LUI ' •m*3«SL55B9S9j 5W55S ţ$ţ. m
•• j»»igSSp$î5BîSî»;
W
acordat de tovarăşul Chivu C T r ib u J i a itsa slri Pentru ce votez
corespondentului ziarului american In anii regimului 'de 'detHoor#- lului, numărul medicilor din o-
ţie populară s-au înfăptuit-reali raşul nostru a crescut conside
zări măreţe. Ca şi în celelă|te rabil.
55-New York Times4', Elie Abel domenii de activitate şi în sec Pline de interes şi înţelegere
torul sanitar au avut loc faţă de omul suferind, cadrele
(Ormare din pag. l-a) şi se bazează pe considerente Acum zece ani ponderea lor era bări esenţiale. Asistenţa medico-sanitare acordă populaţi
de echitate şi umanitate. Toate de numai 0,8 la sută. lă a populaţiei s-a îmbunătăţit ei asistenţă medicală calificată.
polonez cu privire ia crearea cererile acelora care vor să considerabil, iar ocrotirea sănă
unei zone denuclearizate în cen meargă să trăiască împreună Dacă la aceasta adăugăm şl tăţii publice a devenit o pro Prezentindu-ne astăzi in faţa
trul Europei. Fără îndoială că cu rudele lor apropiate aflătoa faptul că Romînia nu face dis blemă de stat. In regiunea noa urnelor, noi cadrele medico-sani
realizarea acestor propuneri ar re în alte ţări, au fost şl sînt criminării politice în operaţiile stră, ca de altfel in toate regiu tare vom vota cu încredere can
reprezenta o etapă însemnată examinate cu multă atenţie. Ele sale de comerţ exterior ci se nile din ţară, au apărut spitale didaţii F.D.P. convinşi că şi în
pe drumul întăririi securităţii şi s-au rezolvat şi se rezolvă în călăuzeşte în raporturile sale noi, s-a mărit numărul de pa felul acesta vom contribui la a-
păcii în Europa. Realizarea lor conformitate cu legile ţării. comerciale cu alte state, după turi, au apărut maternităţi, cre părarea sănătăţii celor ce mun
ar putea constitui totodată un principiile avantajului reciproc şi şe, cămine de copii etc. cesc, la înfrumuseţarea vieţii
punct de plecare pentru noi ac In ce priveşte problema emi ale schimburilor echivalente, re
ţiuni în direcţia destinderii in grării, poziţia guvernului romîn zultă o serie de raţiuni care fac Numai in oraşul Deva a fost noastre noi.
ternaţionale şi înlăturării peri se întemeiază pe motive princi ca multe ţări să fie interesate în pus la dispoziţia bolnavilor un
colului unui război nuclear, lu piale. In ţara noastră nu exis dezvoltarea legăturilor de co staţionar T.B.C., a fost reorgani Dr. ROMULUS RUSU
tă raţiunile care determină emi merţ cu ţara noastră. Sintem zată asistenţa mamei şi copi medic la Spitalul unificat din
Deva
cru în care ţările occidentale grarea cetăţenilor, cum ar fi şo deci îndreptăţiţi să afirmăm că Mîndria omului liber
nu pot fi mai puţin interesate majul şl persecuţiile naţionale Romînia joacă un roi pozitiv in
decît cele din răsăritul Europei. sau religioase. comerţul mondial.
Pentru oricine examinează cu ÎNTREBARE: Ce puteţi să Schimburile economice cu Cu mindria omului liber, tabilitate. In toate aceste acţi Sînt tînăr. Unii spun că-s chiar foarte tinâr pentru me
bună credinţă propunerile gu ne spuneţi despre rezultatele U.R.S.S. şi ţările de democraţie stăpîn pe soarta lui, ne dăm as uni am fost ajutaţi de oameni, seria de prim-topitor Ia un cuptor Martin. Am 20 de ani.
vernului polonez apare evident schimbării din anul trecut a populară au o importanţă deo tăzi votul nostru celor pe ca de muncitorii pe care i-am pro Mă prezint pentru a doua oară în faţa urnei ca cetăţean. Pe
că la elaborarea prevederilor procedurii pentru cumpărarea sebită în ansamblul comerţului re i-am propus — oamenilor pus candidaţi ai F.D.P. cine voi vota ? Bineînţeles că pe candidata noastră tovarăşa
relative Ia sistemul de control de cereale de la ţărani ? A sti nostru exterior. muncii care s-au dovedit cei Ţinea Macovei, candidată in circumscripţia electorală orăşe
s-a ţinut seama in mod cores mulat oare sistemul de contrac mai buni în bătălia pentru con Astăzi vom da votul nostru nească nr. 79. La virsta mea, năzuinţele sînt multe. S-au fă
punzător de toate punctele de tări o productivitate mărită în Acordurile economice cu ţări struirea vieţii noi. candidaţilor F.D.P., celor care cut atitea în oraşul nostru incit ar trebui să înşir pagini ca să
vedere care au fost exprimate agricultură ?, le socialiste reciproc avanta au fost mereu alături de noi spun totul. Eu votez pentru dezvoltarea tuturor acestor reali
în legătură cu această problemă joase încheiate pe perioade In anii din urmă, în comu şi ne-au sprijinit prin sfaturile zări. Votez pentru terminarea lucrărilor de lărgire a stadionu
în cadrul discuţiilor asupra u- RĂSPUNS : Schimbarea ve lungi, la preţuri mondiale con na noastră au fost obţinute lor, prin activitatea lor. Avem lui „Gorvinul“, pentru terminarea lucrărilor de finisare in in
nui acord general de dezar chiului sistem de asigurare a realizări mari. Intr-un singur şi din G.A.S. candidaţi propuşi terior a clubului cinema, pentru înfrumuseţarea oraşului. Pe
mare. stante, la adăpost deci de facto in circumscripţiile electorale ra marginea şoselelor, în noul oraş muncitoresc, plantarea unor
fondului central de produse a- rii de conjunctură, ca şi coor an în gospodăria agricolă de ionale şi comunale. Sînt tovară copaci l-ar împrospăta mult.
Atît prin procedura lui elas gro-alimentare a avut efecte po donarea prealabilă a planurilor stat Petreşti (cu trupurile şii noştri de muncă, cei care, în
tică de realizare oît şi prin pre zitive. In fapt, chiar în momen de producţie contribuie la dez sufleţiţi de dorinţa de a contri In ce priveşte munca la oţe tărie, dorinţa cea mai arzătoare,
vederile lui concrete şi eficace tul desfiinţării cotelor obliga voltarea armonioasă, multilate Sebeş, Clinic, Vingard), s-au bui la realizarea şi depăşirea aceea de a fi prim topitor, mi- este împlinită.. Acum nu do
de control, planul Rapacki este torii la majoritatea produselor rală a economiei ţării noastre. planului de producţie nu au cu resc altceva decît să dau oţel mult şi bun. Vreau ca metalul
astăzi una din măsurile cele agricole, cea mai mare parte a obţinut producţii de cereale, de noscut obstacole şi greutăţi. topit de mine să folosească ţării. Şi pentru asta votez.
mai accesibile tuturor părţilor fondului central se asigura pe In ultimii ani au fost reluate struguri etc. care înainte, erau
pentru a se realiza un progres baza achiziţiilor şi contractări şi au înregistrat creşteri însem Cu oamenii aceştia ne mîn- 10AN DRAGI1IN
notabil în direcţia întăririi secu lor. Lărgirea cadrului acestor nate, schimburile comerciale de realizate în 3-4 ani. In anul tre drim şi lor le vom da cu toată
rităţii internaţionale. forme de schimb economic între încrederea votul nostru.
sat şi oraş a stimulat pe produ lungă tradiţie cu Grecia şi Tur cut G.A.S. Petreşti a obţinut
Ceea ce este esenţial acum cătorii agricoli individuali şi cia. Dorinţa noastră de dezvol AVRAM CAZAN
este să se realizeze acordul cu cooperatişti în realizarea unei tare a colaborării cu toate ţă o producţie de struguri cum rar
privire la zona denuclearizată. productivităţi sporite. In mo rile balcanice, care găseşte ecou
Sistemele de control vor putea mentul de faţă statul a asigurat în cercuri largi din aceste ţări, s-a întîmplat de-a lungul ani
apropierea geografică, posibili
tăţile oreseînde de satisfacere a lor. Numărul păsărilor şi ani
malelor din fermele anexe a
crescut. Gu sprijinul partidului
fi îmbunătăţite ulterior, dacă noi avantaje economice produ cerinţelor reciproce, sînt factori şi prin munca noastră — i-am directorul G.A.S. Petreşti, raionul prim-topilor la cuptorul 5 Martin al
nevoia o va cere. cătorilor care-şi desfac produse care vor contribui fără îndoială asigurat gospodăriei de stat ren Sebeş. Combinatului siderurgic din Hunedoara
le pe aceste căi. Sîntem con Ia dezvoltarea în continuare a
ÎNTREBARE: Puteţi să ne vinşi că noile măsuri luate nu relaţiilor economice ale Romî băutură pe gratis. Mai tirziu
explicaţi motivele pentru care vor întîrzia să-şi arate roadele. niei cu ţările din spaţiul bal
se .pune un accent atît de mare canic. M IN E R U L OPREA BAC! am plătit cu vîrf şi îndesat ce
în materialele publicate, privind ÎNTREBARE: Cum priviţi le băute şi mincate... Cum se
alegerile ce vin, asupra rolului dvs. rolul Romîniei în comerţul Volumul schimburilor comer făcea, cum nu, destul că după
muncitorilor, inginerilor şi teh cu Balcanii, statele de democra ciale cu alte state capitaliste a
nicienilor în ce priveşte reduce ţie populară, U.R.S.S. şi co crescut în ultimii 6—7 ani de a- Gei 65 de ani pe care i-a zi am şi pornit la drum. A- fost transferat la Lupeni, mi alegeri nu se alegea nimic clin
rea preţului de cost şi mărirea merţul mondial ? proape 2,5 ori. O creştere în împlinit bătrinul Oprea baci, junşi la Petroşani, ne-am an na amintită fiind închisă. La promisiunile lor, noi rămînînd
simultană a producţiei ? semnată a fost înregistrată de « i-au albit de-a binelea părul. gajat la mina „Praga“ cum ii mina Lupeni lucrează de 21 de tot cum am fo s t: ca vai de
RĂSPUNS : Partea Romîniei schimburile comerciale cu R.F. Lucrează in mină de 46 de spuneau oamenii atunci. La în ani. întrebat de ce mai lucrea noi.
RĂSPUNS : Rezultatele obţi în comerţul mondial e co Germană, Anglia şi Franţa. ani. Bătrinul Oprea este din ceput şi chiar mai tirziu, mun ză la această vîrstă înaintată,
nute de muncitori, ingineri şi respunzătoare cu proporţiile ţă comuna Rovina, raionul Brad, ca a fost foarte grea. Aveam Astăzi sint mindru că nu
tehnicieni în ce priveşte redu rii şi puterea ei economică. Ro Noi ne-am pronunţat şi rea din părinţi ţărani săraci. un salariu mic, impozitele e- iţi răspunde : măr 65 de ani şi că am vă
cerea preţului de cost, odată cu mînia are astăzi relaţii comer firmăm dorinţa noastră de a rau m ari; din banii agonisiţi — Pînă pot o să lucrez. zut cum s-a schimbat lumea
mărirea producţiei, constituie o ciale cu 68 state faţă de 26 în dezvolta legăturile de comerţ — Nu am putut urma in sat abia puteam să-mi asigur viaţa şi cum trăiesc azi minerii.
bună recomandare pentru viito 1948 şi acorduri comerciale pe cu S.U.A., în favoarea cărora decît două clase primare spune de toate zilele. De acasă pri M-am obişnuit cu mina de par Sint bătrin, dar la 2 martie
rii deputaţi în sfaturile popu termene de 1—3 ani cu 36 state se pronunţă de asemenea con el. Acasă eram nu mai puţin meam scrisori, prin care pă
lare. Accentul care se pune pe faţă de 8 în 1948. ducători de firme şi oameni de decit 12 copii şi trebuia să mă rinţii imi cereau ajutor. că ar fi o a doua casă a mea. cind vor avea loc alegerile
această problemă nu e ceva afaceri din S.U.A., cît şi orga duc cu vitele oamenilor de la Din vorbă in vorbă, aducind pentru sfaturile populare, voi
nou după cum nu e nou nici Nu e vorba numai de o sim nizaţiile noastre de comerţ ex care mai primeam cite ceva Mă străduiam să muncesc căuta să fiu printre primii ca
faptul că rolul muncitorilor, in plă creştere cantitativă, ci şi de terior. Romînia are o balanţă pentru a-mi cîştiga existenţa. discuţia despre alegeri, bătri re îşi vor da votul candidaţilor
ginerilor şi tehnicienilor este schimbări calitative importante de import-export favorabilă care Mai tirziu, tata m-a băgat din toate puterile pentru a ciş- nul începu să povestească: Frontului Democraţiei Popu
hotărîtor în toate aspectele pro Succesele în opera de industria îi permite să mărească volu slugă la loan Oprea, un om tiga un ban in plus, ca să tri lare.
cesului de producţie. lizare au făcut ca, alături de u mul de cumpărături din S.U.A. înstărit din sat. mit acasă, deoarece mă gin- — Nu pot uita niciodată cum
nele produse tradiţionale — pe Din partea noastră s-au făcut deam că părinţii mai au de Toate aceste cuvinte au fost
Asigurarea unei cantităţi spo trol, cherestea, cereale — Romî- încercări în acest sens. Dezvol Am stat slugă patru ani. hrănit încă 11 frăţiori. In a- se schimbau partidele in trecut, rostite de Oprea-baci cu mare
rite de bunuri la preţuri de cost nia să poată exporta azi ma- tarea acestor relaţii în viitor — îmi aduc aminte continuă cele zile, ca să ajungi miner cum se schimbau primarii, pre eniofie. Puteai citi în ochii Iui
cît mai reduse, este o condiţie şini-unelte, utilaj petrolifer, pro depinde de paşii pe care îi va bătrinul miner — că într-o şi să ciştigi ceva mai bine, mulţumirea sufletească pe care
indispensabilă pentru ridicarea duse chimice, textile etc. Anul face guvernul american pentru seară, cu mai mulţi băieţi, ne trebuia să munceşti pe brinci, fecţii, pentru noi. toate astea
nivelului de trai al poporului. trecut, de pildă, greutatea spe a asigura condiţiile necesare u- am sfătuit să plecăm din sat nu alta, că altfel puteai sta neinsemnind decit chin. In o simte. Deşi are 65 de ani,
Ea constituie o sarcină de că cifică a maşinilor şi utilajului nor schimburi comerciale nor la Petroşani la mină. A doua şi 10 ani că tot vagonetar preajma alegerilor din trecut
petenie a întregii noastre eco în exportul romînesc a depăşit male. mureai. După patru ani. abia se făcea o propagandă extra crede că va mai sta multă vre
nomii. Aceasta este calea pe 10 Ia sută din volumul total. Cernii am. reuşit să devin miner. ordinară. Candidaţii ne promi me alături de ortacii să in mi
care avem de mers mai departe la Lunca
în scopul obţinerii unei abun Popas La 37 de ani, minerul 0- teau cite-n lună şi-n stele. Că nă, muncind pentru zilele noi
dente de produse variate la pre Anii s-au scurs. Fiecare în prea a mai. făcut. încă două ne vor face şcoli, cămine, că care i-au adus mai mult decit
ţuri ieftine. Mersul încetinit al maşinii pe parte şi-a lăsat amprenta pe a- clase primare. După 25 de ani
aşa-numita cale a Maşcaşului, ceste locuri creînd obiceiuri, cre prestaţi in mina „Praga", a ne vor da păm înt; după ce-i
In condiţiile din ţara noas permite ochiului să întîlnească dinţe, într-un cuvînt valori cul alegeam, toate rămineau aşa-
tră, în care întreprinderile in felurite diformităţi ale reliefului turale şi spirituale asupra căro cum au fost. Im.i aduc aminte visase in tinereţe.
dustriale sînt proprietate obş de o construcţie uneori bizară, ra ne aplecăm cu pioşenie. M1RCEA CĂTĂLIN şi
tească, ceea ce se realizează pe peste care domneşte nesfîrşita bine de tot, de venirea la pu
această cale este în avantajul pădure cu tăcerea ei mormînta- ...Casa de acum cinci sufe de AUOLF PAL1EV1C1
direct sau indirect al oamenilor lă. Pe labirintul acestui drum, ani, îinbătrînită, înnegrită de tere a ţărăniştilor. In ajun de
muncii. maşina urcă greoi, cu dese timpuri şi de ploaie, stă drept (de la subredacţia
schimbări la cutia de viteză, în- mărturie a trecutului. Alături alegeri, ne-au invitat la circiu
Sistemul nostru de salarizare curcînd liniştea şi viziunea tih de ea case noi, din cărămidă, noastră voluntară)
avantajează direct muncitorii, nitului pasager. La un moment s-au ridicat astăzi. Viaţa adevă mă si ne-au dat de mincare şi
tehnicienii şi inginerii care con dat maşina dă semne de obo rată de om şi-a deschis larg
tribuie la mărirea producţiei şi seală, ne părăseşte... o luăm pe porţile. Briza caldă a vieţii noi, « e o o» « Materiale pentru concursul ziarului „Dramul socialismuluig
Ia reducerea preţului de cost. jos, cale de două ore şi jumă adie şi pluteşte, încălzind viaţa
In acelaşi timp o bună parte tate pînă la Lunca Cernii. oamenilor peste tot — şi aici în cii nu a fost dată uitării. Dis
din sporul de beneficii pe care vîrf de munte.
îl realizează întreprinderile pe Primele case ne apar din deal pensarul medical construit în a-
această cale măreşte fondul în ca nişte jucării. Pe măsură ce Pe dramul unei vieţi noi
treprinderii. Din o parte a aces coborim insă, ele primesc forma nii puterii populare este înzes* Cooperatorii discută despre treburile
tui fond se acordă premii celor obişnuită a caselor de munte. Ziua de 2 martie a fost aş trat cu aparatură medicală nece
care aduc contribuţii deosebite teptată şi aci, în comuna acea
Casa de 500 de ani sta pierdută în cutele adinei ale sară şi cu personal sanitar califi COOPERATIVEI
la îmbunătăţirea procesului teh munţilor, cu aceeaşi dragoste ca cat. In cadrul dispensarului e-
nologic şi Ia îndeplinirea sarci Peste un podeţ, pe aşa-numi în orice colţ a,l patriei noastre. Ne-am obişnuit, în anii aceştia Asupra acestor realizări, şi a Iată o întrebare pe care, mem
nilor de producţie iar restul se ta cale a Prejbei, o casă înve Părtaşii vieţii noi îşi spun în xistă o maternitate dotată cu să vedem oameni gospodari la altora destul ,de importante, au brii cooperativei din Sălaşu Su
foloseşte pentru construirea de chită de veacuri ne atrage aten această zi cuvîntul. Fiecare se conducerea treburilor obşteşti, discutat muiţi participanţi la perior, au ridicat-o şi care este
locuinţe, cămine de copii, creşe, ţia. E părăsită. Prin gemuleţul mîndreşte cu candidaţi de depu 5 paturi, asigurînd naşterile în să auzim cuvîntul oamenilor adunarea generală, printre care valabilă şi pentru alte unităţi
locuri de odihnă şi recreaţie mic, lat de două palme, privim taţi ca : Isaia Barna, Ion Mihă- simpli care îşi dau păreri com amintim pe întovărăşiţi! Mihai cooperatiste.
etc. înăuntru; vedem doar cîteva le escu, Ocolişan, Puican şi cei condiţii optime. Tot datorită petente asupra unor stări de Vlad-Pilu, Ştefan Tirea-Ceca,
gături de paie înnegrite. Un bă- lalţi, oameni pe care-i cunosc. grijii oamenilor de aci, dispen fapte. Nu ne miră deloc faptul Antal loan-Hristu, Alexandru Modul în care cooperatorii din
După cum vedeţi, situaţia la trînel ce ieşi dintr-o curte ve că în adunările generale, ţăra Faur, Nicolae Cînda, Ştefan Sălaşu Superior au discutat a-
noi se deosebeşte de aceea din cină, nins de ani, cu vocea ră Candidaţii de deputaţi Barna, sarul îşi va mări capacitatea nii muncitori, cu judecata lor Crişan, Gonătantin Dragomir, supra problemelor arata simţul
ţările capitaliste unde cea mai guşită, ne spune: Ocolişan, Mihăescu, sînt adevă clară, îşi spun părerea răspicai Ambrozie Faur şi alţii. gospodăresc, de orientare asu
mare parte a sporului la bene raţi reprezentanţi ai locuitorilor. prin amenajarea unui staţionar despre ceea ce s-a lucrat bine, pra nevoilor, de întărire a acti
ficii obţinute prin mărirea pro — E veche. Are cinci sute Prin munca neprecupeţită a lor, ori dintr-o pripeală sau nepă Toţi tovarăşii care au discu vităţii cooperativei. U.R.C.C.-
ducţiei şi reducerea preţului de de ani casa asta. permanent. Acestea sînt doar cî sare au ieşit lucrurile pe dos. tat în această adunare, au cri Haţeg trebuie să ţină cont de
cost intră în buzunarele patro în această primăvară, peste trei ticat ’ cu asprime faptul că în propunerile făcute, de sugestiile
nilor capitalişti. Umplîndu-şi luleaua bătrînă teva din realizările obţinute de Inlr-una din adunările gene desfăşurarea activităţii coopera cooperatorilor, ele constituind un
ca şi el, pe care sînt încrustate sute de cetăţeni vor avea în ca oamenii harnici ai comunei Lun rale ale cooperativei din Să- tivei rriai există şi unele lipsuri îndreptar în această activitate.
ÎNTREBARE : Există rapoar două litere-P. V., bătrinul spune laşu Superior, raionul Haţeg, care nemulţurtiesc consumatorii.
te din partea diferitelor oficii ca pentru el : „Da, da, are cinci sele lor binefăcătoarea lumină ca Cernii. unde a fost prezentată darea de A NASTASE
diplomatice străine (din Bucu sule de ani“. seamă asupra activităţii coope E ste, cunoscut faptul că mai
reşti), ca guvernul dv. eliberea electrică, motorul trifazic fiind Un început de activitate rativei în anul 1957, membrii există unele localităţi unde ilu corespondent
ză acum în număr crescînd vize După puţin timp, ne-am des cooperatori - t ridicat probleme minatul se face cu ajutorul lăm
de ieşire persoanelor cu naţio părţit prieteneşte de bătrîn, pur- procurat. Şcoala a fost înzestra culturală promiţătoare care au determinat mersul" îna pilor de petrol. Pentru a avea înifiativă demnă
nalitate dublă şi acelora care tînd cu noi imaginea lui simplă inte în activitatea cooperativei. asigurate celeţ necesare folosirii
au în străinătate rude apropia şi curată şi casa de cinci sute tă cu un aparat de proecţie ci Seara, prin geamurile mari ale acestui sistem, conducerea coo de urmat
te. Indică aceasta oare o politi de ani. şcolii din Lunca Cernii răzbate S-au constatat cu această oca perativei a făcut nenumărate
că nouă în privinţa emig.ării nematografică, precum şi cu un pînă departe, pe uliţa salului, e- zie realizările obţinute în des „comenzi" la U.R.C.C. Haţeg. HAŢEG (de la subredacţia
sau contacte îmbunătăţite cu Cu sute de ani în urmă în a- coul cîntecelor felelor şi flăcăi făşurarea activităţii cooperativei, Dintr-o neglijenţă nepermisă noastră voluntară) Colectivul
ţări străine ? ceastă casă s-a născut un om, atelier mecanic dotat cu noi scu lor, membri ai echipei artistice, după cum au fost scoase în evi U.R.C.C.-iil ’nu a mai aprovizio cinematografului „Popular" din
a trăit, a muncit şi a suferit vi sau acordurile îmbietoare ale ti denţă şi lipsurile care mai dăi nat cooperativa din Sălaş cu Haţeg a lansat o chemare la în
RĂSPUNS : Problema ne ca tregia timpurilor care l-au bîr- le, un adevărat atelier necesar nerei orchestre formată din ca nuie în aprovizionarea şi deser trecere către toate cinematogra
re o ridicaţi este o problemă ca drele didactice ale şcolii. Tînă- virea consumatorilor. sticle de lampă mărimea 11 şi fele din regiunea Hunedoara.
re priveşte raporturile statului politehnizării unei şcoli săteşti. ra învăţătoare Nuţa Ularu, răs alte numere, de mai bine de
romîn cu proprii săi cetăţeni coleşte inimile multora cu vo- Intr-adevăr la cooperativa din două luni. Cei care au luat cu In această chemare colecti
Pentru dezvoltarea muncii cul ce-ai cristalină, plină de far Sălaşu Superior, au fost obţi vîntul au arătat că deşi sîntem vul cinematografului de mai
mec. nute rezultate frumoase. Părţile în pragul muncilor agricole de sus a fixat ca obiective princi
turale şcoala a fost înzestrată pale ale întrecerii: îndeplinirea
In satul uitat altădată, unde sociale au fost achitate în între primăvară, totuşi cooperativa planului de producţie în propor
neştiinţa şi întunericul domneau gime, unii membri ai cooperati din comună nu e aprovizionată ţie de 108 la sută, organizarea
nestingherite, astăzi se desfă vei depăşindu-şi chiar părţile cu materialele necesare repară a cel puţin trei cicluri de fil
şoară o frumoasă activitate cul me cu teme diferite, organiza
turală, la care participă cu mul subscrise. A crescut numărul rii uneltelor agricole. Lipsesc rea a două concursuri de re
tă dragoste tineri şi vîrstnici. membrilor cooperativei. Ca ur din cooperativă cormane, fier- cenzii 'de filme cu premii, două
mare a unei munci cusţinute de şparing, fier pentru plug, cuie festivaluri de filme pentru ti
Casa cea de cinci sute de ani, neret, trei simpozioane, 15 pre
mică şi sărăcăcioasă, stă apleca lămurire în rîndttrile cooperato asortate pe diferite mărimi etc. miere festive, precum şi alic
tă spre pămînt, ca semn al res
pectului faţă de nou, faţă de tot
ceea ce se ridică semeţ, prin
munca oamenilor, prin efortul
comun, în jurul ei.
Poziţia guvernului romîn faţă ţuit deopotrivă, ca şi pe copiii cu instrumente muzicale. I. PĂDUREAM rilor, volumul achiziţiilor prin Oare nu se poate realiza aprovi acţiuni.
de problema aceasta s-a bazat lui, pe nepoţi şi strănepoţii lui. Nici sănătatea oamenilor mun C. RADU cooperativă a" fcrewut simţitor. zionarea ritmică a cooperativei? NI GAJ SBUCHEA
