Page 9 - 1958-03
P. 9
DRUMUL SOCIALISMULUI rnr.mii P<iL. 3
Nr. 998
CANDIDAŢII NOŞTRI -/VYW Propunerile Campania agricolă fle primăvara *. ¦Q.. .
; Candidaţii noştri nu-s de „vită mare" Lingă strung otelul modelîndu-1 unii cetăţenilor se sâncgâseascâ temeinic pregătii! FRUNTAŞI
Cum erau pe vremea domnului primare. Parcă-i împrumută farmecul minunii, L M IN A
Alţii rabdă arşiti, vînturi, ploi, pe şes realizează Exemplu de buni gospodari
V U LC A N
¦Ah cu cită vervă marii generoşi Să foşnească rodnic griul nalt şi des. ® HAŢEG j(de la subredac- Toţi ţăranii muncitori din sa Orăştie pentru executarea ară
Pricepuţi a-ntoarce vorbele-n gogoşi, tul Sîntandrei, raionul Hune turilor pe o suprafaţă de 140 ha.
La tribune-n public, ţepeni, gravi, ca-n poze, Candidaţii noştri rid şi se încruntă ţia noastră voluntară). .La întîl- doara şi-au unit pămînturile pen ce urmează a fi însămînţate cu
i Dintr-un nas politic scoteau panglici roze, Şi cu noi in horă chiuie la nuntă. nirile ce au avut ioc în comuna, tru a le lucra unii în întovără porumb şi 20 ha. arături pentru
Promitînd mulţimii, ca la bilei, pe-un vot Greul împreună iarăşi îl răzbim Sîntămăria Oriea între alegă şirea agricolă, alţii în gospodă însămînţări cu ovăz. De aseme
)Marea şi nisipul şi cu peşti cu tot. Iară de-a lor cinste tare ne mîndrim. tori şi tovarăşul Octavian lena-, ria colectivă. nea au fost încheiate contracte
Pentru vrednicie i-am ales din rinduri şescu, prim-secretar al Comite-.
!Candidaţii noştri sint cu noi de-o seamă, Să le dăm în grijă visuri, doruri, gînduri. tului raional de partid Haţeg,| cu cooperativa „Furnica11 Sime-
Fericirea noastră fapta lor se cheamă. Dragostea şi cîntul ca pe nişte flori candidat în circumscripţia elec-, Preocupările întovărăşiţilor din ria, şi cu „Aprozar” Hunedoara,
Simpli, oameni harnici, fraţi de-ai tăi, de-ai mei, Le vom pune-n voturi recunoscători, [ torală raională nr. 32, s-a pro-, Sîntandrei în perioada de faţă
pentru valorificarea legumelor
pus ca pentru muncitorii de aici sînt cele ale bunilor gospodari
de pe 7 ha. şi respectiv 12 ha.
care lucrează în diferite între — pregătiri pentru campania de
¦Braţe de nădejde, gînduri cu temei. TRAIAN F1L1MON prinderi, să se deschidă un cen primăvară. Pînă acum, întovă- Pentru a avea sămînţă de tri
foi de calitate întovărăşiţii au
tru de distribuirea plinii. Propu răşiţii au transportat la cîmp încheiat un contract cu „Agro-
nerea a fost realizată. Zilnic s e ' sem“ Alba Iulia, care livrează
BUCURIA PRIMULUI VOT distribuie aici cîte 200 kg. pfine. peste 200 care bălegar de grajd
® De asemenea la întîlnirile' pe care l-au depozitat în capătul
ani are. Fără să se gîndească pe care alegătorii circumscripţiei locului, spre a fi mai uşor de întovărăşirii din Sîntandrei can
prea mult, schiţă mai întîi un
Tînărul Alexandru Far caş lu să se deprindă cu munca de zîmbet, apoi z ise : electorale nr. 12 din comuna transportat pe loturi înainte de titatea de 1.260 kg. sămînţă tri
crează în secţia forjă a Combi forjar. Astăzi, numele lui este Răchitova, le-au avut cu candi
natului siderurgic Hunedoara. cunoscut de toţi muncitorii sec — Am 18 ani şi cîteva luni ! datul lor, tov. Iosif Solcan, au începerea arăturilor pentru în- foi. DUMITRU PLAV1CHEANU
Meseria de forjar a învăţat-o în ţiei, iar membrii echipei din Nu va închipuiţi cît am aştep cerut sprijin în vederea înlătu sămînţările de primăvară. De Printre cei mai harnici înto inginer, şeful sectorului IV, sectai
anii puterii populare, ureînd care face parte se mîndresc cu tat să împlinesc această vîrstă. rării unei stînci care le bara * asemenea au fost terminate re
treaptă cu treaptă, alături de alţi Abia aştept să vină ziua alege drumul într-o anumită porţiu paraţiile tuturor carelor, a căru vărăşiţi, în efectuarea lucrărilor care deţine drapelul de fruntaş
faptele lui. Pe lingă munca de rilor cînd pentru viaţa fericită ne. La cîteva zile, folosindu-se ţelor, a uneltelor pe care le are agricole de pînă acum se numă pe mină. De la 1 Ianuarie, şi pînă
tineri din satul lui natal — pusă în procesul de producţie, pe care o trăiesc astăzi voi da întovărăşirea. ră tov. Aron Ocoş-Cocoş, Gheor
Toldal — şi de pe alte melea tînărul Alexandru Farcaş se primul meu vot candidaţilor explozibil, stînca a fost arun ghe Sîncrăian-Mircea, Lucian
preocupă şi de activitatea celor cată în aer. Drumul către tere Pe lîngă acestea au fost în Moraru, Ioan Băda-Toaja şi al
guri ale patriei. lalţi tineri. In calitate de pro nurile arabile ale cetăţenilor a : cheiate contracte eu S. M. T. ţii.
Sîrguincios şi cu multă dra
Frontului Democraţiei Popu
goste de meserie, dornic să-şi pagandist la cursul seral, el se lare... fost scurtat astfel cu zeci de km. i In Vinfu de Jos, întovărăşiţii la 26 februarie a. c., minerii din
croiască un drum sigur în via străduieşte să predea lecţiile la • Curtea şcolii din satul Vai- sînt fruntaşi acest sector au dat peste prevede
ţă, Alexandru Farcaş termină în un nivel cît mai înalt, să insu Alexandru Farcaş e mîndru, rile planului de producţie 2.300
anul 1955 şcoala profesională fle tinerilor dragoste faţă de nespus de mîndru, că alături de dei, comuna Rîu Alb trebuia îm ione de cărbune energetic. In cursul
din Tg.-Mureş şi după absolvire muncă şi avutul obştesc. ceilalţi tineri care au împlinit lunii ianuarie s-au făcut economii
îşi îndreaptă paşii spre Hune vîrsta de 18 ani, va putea să-şi prejmuită. Alegătorii au propus1 la preţul de cost în valoare de
doara. La început i-a venit cam In aceste zile premergătoare exercite şi el dreptul de cetă acest lucru celor 3 candidaţi co Pregătirile pentru începerea parte din îngrăşămintele natu
greu să lucreze la dogoarea ţean al patriei sale libere, să a- m unali: Jura Tănase, Nan Au-: campaniei agricole de primăva rale la cîmp, au reparat unel 61.636 lei.
alegerilor de deputaţi în sfatu relia şi Igna Rădoni. Prin mo ră în comuna Vinţu de Jos se tele de care au nevoie şi au în
rile populare, forjarul Farcaş bilizarea cetăţenilor s-au trans desfăşoară cu rezultate bune. Ţă cheiat contract cu S.M.T. pentru
cuptorului, cu fierul dur, înroşit, Alexandru munceşte cu şi mai leagă pe cei mai buni fii ai po portat stîlpii, s-au săpat gropi ranii muncitori transportă băle executarea lucrărilor de primă
supus bătăilor ritmice ale cioca- multă însufleţire, cu mai mult porului la conducerea treburilor le necesare şi s-a început îm garul de grajd la cîmp, îngri vară. De asemenea, întovărăşiţii
obşteşti. Şi are dreptate să fie
nului pneumatic. Hotărît însă elan. Găsindu-1 într-una din mîndru tînărul Farcaş Alexan prejmuirea. jesc semănăturile de toamnă. Se au strîns o cantitate însemnată
de a realiza fapte mari, de a zile lîngă cuptorul ce se află din sămînţă ce urmează să fie
se număr i printre fruntaşii sec- chiar la intrarea în secţia forjă, dru. ° In urma propunerilor fă- < repară uneltele şi atelajele a- întrebuinţată în primăvara a-
ţiei, el reuşeşte ca în scurt timp printre altele, l-am întrebat cîţi cute cu ocazia întîlnirilor can-f gricole. In privinţa efectuării a- ceasta. Întovărăşiţii Vasile Ha-
A. DORU didaţilor cu alegătorii, în co
muna Bretea Strei a fost de cestor lucrări cei mai bine pînă
c eşfe seeforu molată o moară veche. Materia acum se prezintă membrii înto da, G. Lăncrăjan, I. Şara, T.
so c ia lul realizat urmează a se între vărăşirii agricole din comună. Lascu sînt mereu printre cei mai siiill
buinţa la construcţia căminului
ura cultural. Ei au transportat cea mai mare harnici din comună. ww
rooi
° La Plopi, în urma propu iiM
¦ din a g r i c u nerilor cetăţenilor s-au curăţit C u im p o z itu l şi p r im e le de asig urare
6 ha. păşune, iar pe drumul ce p ili
întovărăşire A 8-a întovărăşire tori cu '16,25 ha., şi una în sa leagă satul de cantonul C.F.R. achitate
agrozootehnica tul Lingina, ce aparţine comu au fost transportate 40 gră lfesi #n'
din comuna Zam nei Teliuc, în care au intrat 50 mezi de pietriş. Mare parte dintre locuitorii torie cetăţenească, beneficiind
ia Dumbrăviţa familii cu o suprafaţă de 43,33 comunei Băcăinţi raionul Orăş astfel de o reducere de 7 la TRAIAN IOVI
„Dr. Petru Groza“ — aşa au ha. ® Şi în Nucşoara a fost rea tie şi-au achitat impozitele şi
Cu fiecare zi ce trece, tot mai denumit cele 60 familii din sa lizată propunerea cetăţenilor de primele de asigurare pe întreg sută. miner şef de brigadă în sectorul 1
mulţi ţărani muncitori din ra tul Almăşel, noua întovărăşire -k a se repara drumul dintre acest anul financiar 1958. Tovarăşi Urmînd exemplul acestora,
ionul tlia, convingîndu-se de su agrozootehnică inaugurată du sat şi Sălaşu Superior. Aici au ca : Iosif Hurduban, Aurel Vlai- IV. In cinstea alegerilor, brigada
perioritatea lucrării pămînlului minica trecută. Pe lîngă cele Şi în satul Miceşti, comuna fost transportaţi peste 250 nuc. alţi cetăţeni din Băcăinţi, caută
iri comun, păşesc pe drumul a- 114,67 ha. teren, comasate în pe Bărăbanli, raionul Alba, s-a i- pietriş. Intre satele Păroşi şi cu, Orfelina Vlaicu, Serafim să-şi achite cît mai repede im sa a dat pesie 800 tone de cărbune '
griculturii socialiste. rimetrul întovărăşirii (care re naugurat duminica trecută o în pozitele, cunoscînd că pînă la
prezintă aproape întreaga supra tovărăşire agricolă. Rezultatele Coroeşti s-a deschis un drum Grişan lui Ioan, Ioan Bunu, data de 15 mai a.c. beneficiază în afara planului. >
Duminică, 23 februarie a.c. faţă de teren din raza satului), bune obţinute de colectiviştii nou.
in satul Dumbrăviţa, raionul I- membrii întovărăşirii au creat din sat, precum şi de intovă- Ioan Suciu lui Avram, Gheor de o reducere de 5 la sută.
lia. s-a inaugurat o întovărăşire si un fond obştesc format din răşiţii mai vechi, au determinat ® Tot în urma propunerilor
agrozootehnică, căreia întovără- 119 oi. pe încă 84 familii de ţărani ghe Cormoş au fost primii ca LAUREAN CARABAN
şiţii i-au dat denumirea de muncitori să-şi unească o parte alegătorilor în satul Bărăşti au
„Dumbrava", în care au intrat Aceasta este cea de-a 8-a în din pământurile pe care le pose fost amenajate două punţi de re şi-au îndeplinit această da corespondent
67 familii, cu 177,41 ha. teren tovărăşire din comuna Zam. Fa dă pentru a le lucra în comun trecere peste apa unui rîu.
agricol şi cu 216 oi, din care 57 miliile ţăranilor muncitori Pascu şi cu mijloace mecanizate, după Vinurile de Alba premiate cu două medalii de aur
oi constituie fondul obştesc al Biriş, Ioan Todea, Florea Han, cele mai înaintate reguli agro 0 In oraşul Haţeg pentru îm şi nouă medalii de gint
întovărăşirii. Ştefan Oneţ, Ioan Tripa şi Andrei tehnice. Perimetrul întovărăşirii bunătăţirea iluminatului public
Popovici, au făcut cele dinţii ce agricole „Miceşteana“, cuprinde au mai fost' instalate alte 100 Podgoria Alba Iulia cuprinde Recentele rezultate obţinute Strugurii obţinuţi din viile
Printre primii ţărani muncitori reri de înscriere în întovărăşire. în prezent o suprafaţă de 46 ha. de becuri. Reţeaua electrică a citeva masive viticole situate în la concursul republican al vinu podgoriei Alba, pot acumula
care au făcut cereri de înscrie teren arabil. raionul Alba şi anume viile din lui care s-a ţinut la sfîrşitul lu cantităţi mari de zahăr, intre
re în întovărăşire au fost Ionel Odată cu inaugurarea acestei fost extinsă şi pe străzile Şu- Alba Iulia, Ighiu, Şard, Ţelna, nii ianuarie 1958, la Institutul 250—300 grame la litru şi au
Buştec, Vasile Popa, Maxim întovărăşiri, în fiecare din cele şeni şi Viilor.. Bucerdea, Cricău, Cetea, Stremţ de Viticultură şi Pomicultură —
Buştec şi Gheorghe Frenţiu. şi Galda. Soiurile predominante Bucureşti, dovedesc că vinurile un conţinut potrivit de acizi ca
6 sate ce aparţin comunei Zam, P. F. in această podgorie s î n t : fe ro ' primă vinului prospeţime
Căm in cultural există sector socialist. tească albă, furmint, riesling- din această podgorie, rivalizea şi un gust plăcut. Din aceşti
italian, pinot-gris şi muscat- struguri se pot obţine vinuri cu
renovat A 3-a întovărăşire ottonel. Această podgorie este ză cu cele mai bune vinuri din 12— 16° alcool şi cu 60— 150
una din podgoriile de trunte
Din iniţiativa Sfatului popu agricolă din sat ale ţări noastre. Vinurile supe ţară. Vinurile de Alba, prezen grame zahăr, deci vinuri dulci
lar al comunei Criscior, localul
Cea de-a 3-a întovărăşire a- tate la concursul republican, au naturale şi vinuri licoroase care
gricolă din satul Lăsau, ce apar
ţine comunei Lâpugiu Inferior, obţinut două medalii de aur şi
căminului cultural din localitate raionul Ilia, s-a inaugurat în zi rioare ce se obţin de aci o si 9 medalii de argint. Au fost sint cerute pe piaţa externă şi
a fost reparat şi zugrăvit atît ua de 23 februarie 1958. In a- tuează alături de celelalte pod premiate vinurile licoroase internă în cantităţi mari.
în interior cît şi exterior. ceastă întovărăşire au intrat 70 gorii renumite ale ţării ca : O- (dulci) din soiurile pinot-gris.
familii de ţărani muncitori cu o dobeşti, Cotnari, Drăgăşani, fetească albă, riesling-italian şi ing. STEL1AN CAŢAVELA
Comitetul executiv al sfatului suprafaţă de 33,51 ha., fără să Dealul Mare, Tîrnaye şi Mur- muscat-ottonel. dc Ia staţiunea experimentala
popular comunal, conducerea că se facă vreun schimb de teren. pomi-viticolă Geoagiu — Orăştie
minului cultural şi tinerii din fatlar.
Criscior, şi au luat angajamen în raionul Hunedoara . i »*¦:
tul ca în cinstea zilei de 1 Mai, Zilele trecute, în raionul Hu Oră de practică. Strinşi în jurul instructorului Teodor Cos- Asigurările agricole facultative în sprijinul
în localul frumos aranjat, să nedoara s-au inaugurat două în
prezinte un bogat program ar tovărăşiri agricole. Una în co iiuc, elevii anului II al Şcolii profesionale siderurgice din Că- ţărănimii muncitoare
tistic cu echipele artistice ce
sînt în plină reorganizare. muna Cristur, căreia întovărăşi lan, urmăresc explicaţiile acestuia, despre tehnologia descăr In anul 1957, Administraţia pentru daune la asigurările fa rul celor ce solicită încheierea
tă i-au dat denumirea de „Dr. cării jurnalului. Asigurărilor de Stat a obţinut cultative. De asemenea, inspec de asigurări facultative să fie
OSWALD ZATOSCHIL Petru Groza" şi în care au in
trat 21 familii de ţărani munci
corespondent
<&> «ţţy O <f;>O <$> <L->-> o serie de rezultate bune pe li toratul din Ilia, în acelaşi an, tot mai mare.
Hotărirea Comitetului Central Toate atenţiaInstruirii consiiîllor După instruirea consiliilor nia încheierii asigurărilor facul a plătit despăgubiri numai pen M. LAZARESCU
al P.M.R. şi a Consiliului de colectivelor sportive, comitetele tative, a plăţii despăgubirilor, tru culturile agricole dăunate,
Miniştri din 2 iulie 1957, cu colectivelor sportive raionale sau orăşeneşti U.C.F.S. precum şi a îmbunătăţirii ra peste 600.000 lei, dintre care o Vor să-şi facă
privire la reorganizarea mişcă vor lua măsuri ca legătura co porturilor dintre A.D.A.S. şi a- bună parte au fost asigurate fa şcoală nonă
ri? de cultură fizică şi sport din şi cu sprijinul organelor U.T.M., organiza după orele de produc lectivelor sportive cu U.C.F.S. siguraţi. Trebuie remarcat în cultativ.
Republica Populară Pomină, A.V.S.A.P., sindicale, sfaturi ţie iar lecţiile trebuie să fie să fie cît mai bine organizată. special dezvoltarea continuă a Terminînd construcţia frumosului lo
trasează o serie de sarcini deo populare, să ducă o muncă sus predate de activişti şi tehnicieni In afară de deplasarea pentru asigurărilor agricole facultative Ţăranii muncitori din regiunea cal al căminului cultural, cetăţenii co
sebit de importante, care, prin ţinută. Astfel, comitetele raio bine pregătiţi, in măsură să controlul şi îndrumarea colecti în mediul sătesc, aceasta ca ur Hunedoara s-au convins de a- munei Roşcani au hotărît să înceapă
nale şi orăşeneşti U.C.F.S., în răspundă problemelor ridicate velor sportive, va trebui în mod mare a faptului că gospodării vantajele ce le au prin încheie construirea unui spaţios local pentru
aplicarea lor, vor duce nemijlo baza tematicii şi lecţiilor pri de participanţi. Instruirea con obligatoriu in baza unui pro le agricole colective, întovără rea asigurărilor agricole facul şcoala de 7 ani — unitate de curînd
cit la îmbunătăţirea simţitoare mite de la U.C.F.S. regional, vor siliilor colectivelor sportive să- gram concret, să se organizeze şirile agricole şi ţăranii mun tative. Astfel ţăranca muncitoa înfiinţată în comuna lor.
a activităţii de cultură fizică şi trece de îndată la organizarea ieşti se recomandă să fie orga cel puţin odată pe lună, şe citori cu gospodării individuale re Cornelia Frîncu din comuna
sport. Printre principalele sar cursurilor de instruire a consi nizată la centrul de raion sau dinţe de lucru, cu preşedinţii şi s-au convins de avantajele ce Benic, satul Cetea, raionul Alba, Prin muncă voluntară s-au executat
cini care stau in faţa Comite liilor colectivelor sportive. Pro pe centre de comune, in zilele responsabilii sectoarelor din le acordă asigurările de stat a primii drept despăgubire pen 35.000 bucăţi de cărămidă, s-au scos
tului regional şi a celor raio gramul de desfăşurare a in libere. Fiecare expunere trebuie consiliile colectivelor sportive prin plata despăgubirilor. Ast tru un cal asigurat facultativ şi transportat pe şantier 140 m. c.
struirilor se va stabili de fie să conţină cit mai mulie exem pentru orientarea lor perma fel, numai în anul 1957, numă suma de 3.900 lei, iar pentru piatră şi 40 m. c. nisip. Din autoimpu-
nale şi orăşeneşti de organizare care U.C.F.S. raion sau oraş în ple şi metode de muncă din ra nentă. via distrusă de grindină, care neri s-an cumpărat : 4.000 kg. ciment
U.C.F.S., în etapa actuală, s î n t : parte, in funcţie de specificul ionul sau oraşul respectiv, con rul asigurărilor agricole facul de asemenea a fost asigurată şi 10.000 kg. var. Pînă în prezent au
muncii fiecăruia. stituind astfel un schimb de Considerînd că organizarea facultativ a primit încă 2.177 fost prestate 584 zile de muncă volun
instruirea consiliilor colectivelor experienţă. Printre sarcinile ce unor asemenea instructaje este tative a crescut de peste 300 la lei. Ţăranul Aurel Hulea din tară.
sportive, înscrierea de membri Se pot organiza cursuri cu revin în această direcţie nu tre necesară în vederea obţinerii u- comuna Galda de Jos a primit
toate consiliile colectivelor spor buie neglijată asigurarea mobi nor frumoase rezultate în viitor, sută faţă de anul precedent, 4.200 lei pentru dauna ce a a- In discuţiile purtate la şedinţă, cetă
in colectivele sportive, educarea tive sau pe grupe de colective. lizării consiliilor colectivelor comitetele raionale şi orăşe vut-o la vie. Gospodăria .agrico ţenii comunei Roşcani şi-au luat an
patriotică a sportivilor şi a ca Este de asemenea indicat ca in sportive. La sfîrşitul acestor neşti U.C.F.S. vor lua toate iar despăgubirile plătite pe în lă colectivă din Ilia a fost des gajamentul să muncească cu tot ela
struirea să se facă pe resoarte, cursuri este bine să se organi măsurile şi vor trata cu toată păgubită cu suma de 4.000 nul, în aşa fel ca noul an şcolar
drelor ce conduc activitatea cu precizarea amănunţită a zeze seminar ii cu care ocazie seriozitatea organizarea acestor treaga ţară numai în primele lei pentru un cal ce a fost 1958—1059 copiii să-l înceapă in lo
sportivă, precum şi organizarea sarcinilor ce revin fiecărui mem se vor cimenta problemele ce cursuri de instruire. 10 luni ale anului 1957 se ri asigurat facultativ. Tot a- calul nou. 17 ţărani muncitori, intre
bru din consiliul colectivului au fost puse in discuţie. care: Ioan Seleşan, Mihai Caha, Ioan
şi introducerea gimnasticii în sportiv. Aceste instruiri se vor GUŢU BORIS dică la suma de aproape ceastă gospodărie a primit su Cabn, Ioan Suciu, Duius Mihuţ. Sil
producţie şi atragerea maselor viu Capelini şi alţii, au cerut mări
largi de oameni ai muncii la vicepreşedinte 200.000.000 lei. ma de 34.638 lei ca despăgubiri rea sumeior de autoimpunere votate
competiţiile de masă organizate în adunarea generală. Din această
al U.C.F.S. regional Hunedoara Pe linia dezvoltării asigurări pentru daunele ce le-a suferit la iniţiativă, fondul de autoimpuneri s-a
de colectivele sportive. mărit cu 685 lei.
lor agricole facultative s-au ob culturile agricole.
Pentru traducerea în viaţă a SILVIU CERCEA
ţinut rezultate bune şi în regiu Din cele relatate reiese că corespondent
acestor sarcini, este necesar ca plata despăgubirilor de către
toate organele U.C.F.S., sub nea Hunedoara. De pildă, in
A.D.A.S. se face în mod regn
conducerea organelor de partid spectoratul raional A.D.A.S. din
lat, fapt care a făcut ca numii
Alba a plătit în anul 1957 des
păgubiri de peste 1.000.000 lei,
dintre care aproape 200.000 lei
