Page 8 - 1958-03
P. 8

mm                                    S35hS3SS9 mm              DRUMIIL SOCIALISAIULUI                                                                                                                                         î&. Q89

                                                                                              iMCTIWx

       acordat de tovarăşul Oliva                                                                                C@nfribiifiâ                                                                                                          Pentru ce votez

       corespondentului ziarului american                                                                           In anii regimului 'de deffîoorja- lului, numărul medicilor din o-
                                                                                                                 ţie populară s-pu înfăptuit reali­ raşul nostru a crescut conside­
                                                                                                                 zări măreţe. Ca şi in celel^te rabil.

       9 N5- ew York Times44, Elie Abel                                                                          domenii de activitate şi în sec­ Pline de interes şi înţelegere
                                                                                                                 torul sanitar au avut loc schim­ faţă de omul suferind, cadrele
                                                                                                                 bări esenţiale. Asistenţa medica­
           (Drmare din pag. l-a)     şi se bazează pe considerente         Acum zece ani ponderea lor era        lă a populaţiei s-a îmbunătăţit      medico-sanitare acordă populaţi­
                                     de echitate şi umanitate. Toate       de numai 0,8 la sută.                                                      ei asistenţă medicală calificată.
polonez cu privire la crearea        cererile acelora care vor să                                                considerabil, iar ocrotirea sănă­
unei zone denuclearizate în cen­     meargă să trăiască împreună              Dacă la aceasta adăugăm şi         tăţii pubiice a devenit o pro­          Prezentindu-ne astăzi in faţa
trul Europei. Fără îndoială că       cu rudele lor apropiate aflătoa­      faptul că Romînia nu face dis­        blemă de stat. In regiunea noa­      urnelor, noi cadrele medico-sani­
realizarea acestor propuneri ar      re în alte ţări, au fost şi sînt      criminării politice în operaţiile     stră, ca de altfel în toate regiu­   tare vom vota cu încredere can­
reprezenta o etapă însemnată         examinate cu multă atenţie. Ele       sale de comerţ exterior ci se         nile din ţară, au apărut spitale     didaţii F.D.P. convinşi că şi în
pe drumul întăririi securităţii şi   s-au rezolvat şi se rezolvă în        călăuzeşte în raporturile sale        noi, s-a mărit numărul de pa­        felul acesta vom contribui la a-
păcii în Europa. Realizarea lor      conformitate cu legile ţării.         comerciale cu alte state, după        turi, au apărut maternităţi, cre­    părarea sănătăţii celor ce mun­
ar putea constitui totodată un                                             principiile avantajului reciproc şi   şe, cămine de copii etc.             cesc, la înfrumuseţarea vieţii
punct de plecare pentru noi ac­         In ce priveşte problema emi­       ale schimburilor echivalente, re­
ţiuni în direcţia destinderii in­    grării, poziţia guvernului romîn      zultă o serie de raţiuni care fac        Numai in oraşul Deva a fost       noastre noi.
ternaţionale şi înlăturării peri­    se întemeiază pe motive princi­       ca multe ţări să fie interesate în    pus la dispoziţia bolnavilor un
colului unui război nuclear, lu­     piale. In ţara noastră nu exis        dezvoltarea legăturilor de co­        staţionar T.B.C., a fost reorgani­              Dr. ROMULUS RUSU
                                                                           merţ cu ţara noastră. Sintem          zată asistenţa mamei şi copi­
                                     tă raţiunile care determină emi­                                                                                    medic la, Spitalul unificat din

                                                                                                                                                                              Deva

cru în care ţările occidentale grarea cetăţenilor, cum ar fi şo­ deci îndreptăţiţi să afirmăm că                 Mîndria omului liber

nu pot fi mai puţin interesate majul şi persecuţiile naţionale Romînia joacă un rol pozitiv în

decît cele din răsăritul Europei. sau religioase.                          comerţul mondial.

   Pentru oricine examinează cu         ÎNTREBARE: Ce puteţi să                Schimburile economice cu             Gu mîndria omului liber,          tabilitate. In toate aceste acţi­                         Sînt tinăr. Unii spun că-s chiar foarte tînăr pentru me­
bună credinţă propunerile gu­        ne spuneţi despre rezultatele         U.R.S.S. şi ţările de democraţie      stăpîn pe soarta lui, ne dăm as­     uni am fost ajutaţi de oameni,                      seria de prim-topitor la un cuptor Martin. Am 20 de ani.
vernului polonez apare evident       schimbării din anul trecut a          populară au o importanţă deo­         tăzi votul nostru celor pe ca­       de muncitorii pe care i-am pro­                     Mă prezint pentru a doua oară in fa{a urnei ca cetăţean. Pe
că la elaborarea prevederilor        procedurii pentru cumpărarea          sebită în ansamblul comerţului        re i-am propus — oamenilor           pus candidaţi ai F.D.P.                             cine ooi vota ? Bineînţeles că pe candidata noastră tovarăşa
relative la sistemul de control      de cereale de la ţărani ? A sti­      nostru exterior.                      muncii care s-au dovedit cei
s-a ţinut seama în mod cores­        mulat oare sistemul de contrac­                                             mai buni in bătălia pentru con­         Astăzi vom da votul nostru
punzător de toate punctele de        tări o productivitate mărită în          Acordurile economice cu ţări­      struirea vieţii noi.                 candidaţilor F.D.P., celor care
vedere care au fost exprimate        agricultură ?.                        le socialiste reciproc avanta­                                             au fost mereu alături de noi
în legătură cu această problemă                                            joase încheiate pe perioade              In anii din urmă, în comu­        şi ne-au sprijinit prin sfaturile
în cadrul discuţiilor asupra u-         RĂSPUNS : Schimbarea ve­           lungi, la preţuri mondiale con­       na noastră au fost obţinute          lor, prin activitatea lor. Avem
nui acord general de dezar­          chiului sistem de asigurare a                                               realizări mari. Intr-un singur
                                                                           stante, la adăpost deci de facto­
                                     fondului central de produse a-        rii de conjunctură, ca şi coor­

mare.                                gro-alimentare a avut efecte po­ donarea prealabilă a planurilor an în gospodăria agricolă de şi din G.A.S. candidaţi propuşi                                        Ţinea Macovei, candidată in circumscripţia electorală orăşe­

Atît prin procedura lui elas­ zitive. In fapt, chiar în momen­ de producţie contribuie la dez­ stat Petreşti (cu trupurile in circumscripţiile electorale ra­                                             nească nr. 79. La virsta mea, năzuinţele sînt multe. S-au fă­
tică de realizare cît şi prin pre­ tul desfiinţării cotelor obliga­ voltarea armonioasă, multilate­ Sebeş, tulnic, Vingard), s-au ionale şi comunale. Sînt tovară­
vederile lui concrete şi eficace     torii Ia majoritatea produselor       rală a economiei ţării noastre.                                                                                                cut atîtea în oraşul nostru incit ar trebui să înşir pagini ca să
de control, planul Rapacki este      agricole, cea mai mare parte a           In ultimii ani au fost reluate
astăzi una din măsurile cele         fondului central se asigura pe                                              obţinut producţii de cereale, de     şii noştri de muncă, cei care, în­                  spun totul. Eu votez pentru dezvoltarea tuturor acestor reali­
mai accesibile tuturor părţilor      baza achiziţiilor şi contractări­     şi au înregistrat creşteri însem­     struguri etc. care inainte, erau     sufleţiţi de dorinţa de a contri­                   zări. Votez pentru terminarea lucrărilor de lărgire a stadionu­
                                                                           nate, schimburile comerciale de       realizate în 3-4 ani. In anul tre­   bui la realizarea şi depăşirea                      lui „Gorvinul", pentru terminarea lucrărilor de finisare in in­
                                                                                                                                                                                                          terior a clubului cinema, pentru înfrumuseţarea oraşului. Pe
pentru a se realiza un progres lor, Lărgirea cadrului acestor lungă tradiţie cu Grecia şi Tur­ cut G.A.S. Petreşti a obţinut planului de producţie nu au cu­
notabil în direcţia întăririi secu­ forme de schimb economic între cia. Dorinţa noastră de dezvol­ o producţie de struguri cum rar noscut obstacole şi greutăţi.                                          marginea şoselelor, în noul oraş muncitoresc, plantarea unor

rităţii internaţionale.              sat şi oraş a stimulat pe produ­      tare a colaborării cu toate ţă­                                                                                                copaci l-ar împrospăta mult.
   Ceea ce este esenţial acum        cătorii agricoli individuali şi       rile balcanice, care găseşte ecou
                                     cooperatişti în realizarea unei       în cercuri largi din aceste ţări,     s-a întîmplat de-a lungul ani­         Cu oamenii aceştia ne mîn-                              In ce priveşte munca ta oţe tărie, dorinţa cea mai arzătoare,
este să se realizeze acordul cu      productivităţi sporite. In mo­        apropierea geografică, posibili­      lor. Numărul păsărilor şi ani­       drim şi lor le vom da cu toată                      aceea de a fi prim topitor, mi- este împlinită.. Acum nu do­
privire la zona denuclearizată.                                                                                  malelor din fermele anexe a          încrederea votul nostru.                            resc altceva decît să dau oţel niult şi bun. Vreau ca metalul
                                                                                                                                                                                                          topit de mine să folosească ţării. Şi pentru asta votez.
Sistemele de control vor putea mentul de faţă statul a asigurat tăţile orescînde de satisfacere a crescut. Gu sprijinul partidului
                                                                                                                                                      AVRAM CAZAN                                                                                                   10AN DRAGIIIN

fi îmbunătăţite ulterior, dacă noi avantaje economice produc­ erinţelor reciproce, sînt factori şi prin munca noastră — i-am directorul G.A.S. Petreşti, raionul                                                                                                    prim-topitor la cuptorul 5 Martin al
                                     cătorilor care-şi desfac produse­ care vor contribui fără îndoială
nevoia o va cere.                    le pe aceste căi. Sîntem con­ Ia dezvoltarea în continuare a                asigurat gospodăriei de stat ren­                        Sebeş.                                                                                    Combinatului siderurgic din Hunedoara
   ÎNTREBARE: Puteţi să ne
explicaţi motivele pentru care vinşi că noile măsuri luate nu relaţiilor economice ale Romî­                                                                                                                                                                        ¦-o o« •

se .pune un accent atît de mare vor întîrzia să-şi arate roadele. niei cu ţările din spaţiul bal­                                                                                                                                                                   băutură pe gratis. Mai tirziu
în materialele publicate, privind ÎNTREBARE: Cum priviţi canic.
alegerile ce vin, asupra rolului dvs. rolul Romîniei în comerţul Volumul schimburilor comer­                                                                                                                                                                        am plătit cu vîrf şi îndesat ce­

muncitorilor, inginerilor şi teh­ cu Balcanii, statele de democra­ ciale cu alte state capitaliste a                                                                                                                                                                le băute şi mincate... Cum se

                                     ţie populară, U.R.S.S. şi co­                                                                                                                                                                                                  făcea, cum nu, destul că după
                                     merţul mondial ?
nicienilor în ce priveşte reduce­                                          crescut în ultimii 6—7 ani de a-           Gei 65 de ani pe care i-a       zi am şi pornit la drum. A-                         fost transferat la topeai, mi­                            alegeri nu se alegea nimic clin
rea preţului de cost şi mărirea         RĂSPUNS: Partea Romîniei           proape 2,5 ori. O creştere în­          împlinit bâtrînul Oprea baci,      junşi la Petroşani, ne-am an­                       na amintită fiind închisă. La                             promisiunile lor, noi rămînind
simultană a producţiei ?             în comerţul mondial e co­                                                   * i-au albit de-a binetea părul.     gajat la mina „Praga" cum îi                        mina Lupeni lucrează de 21 de                             tot cum am fo s t: ca vai de
                                     respunzătoare cu proporţiile ţă       semnată a fost înregistrată de          Lucrează în mină de 46 de          spuneau oamenii atunci. La în­                      ani. întrebat de ce mai lucrea­                           noi.
   RĂSPUNS : Rezultatele obţi­       rii şi puterea ei economică. Ro       schimburile comerciale cu R.F.          ani. Bâtrînul Oprea este din       ceput şi chiar mai tirziu, mun­                     ză la această vîrstă înaintată,
nute de muncitori, ingineri şi       mînia are astăzi relaţii comer­       Germană, Anglia şi Franţa.              comuna Rovina, raionul Brad,       ca a fost foarte grea. Aveam                                                                                     Astăzi sînt mindru că nu­
tehnicieni în ce priveşte redu­      ciale cu 68 state faţă de 26 în                                               din părinţi ţărani săraci.         un salariu mic, impozitele e-                       îţi răspunde:                                             măr 65 de ani şi că am vă­
cerea preţului de cost, odată cu     1948 şi acorduri comerciale pe           Noi ne-am pronunţat şi rea­                                             rau m ari; din banii agonisiţi                         — Pînă pot o să lucrez.                                zut cum s-a schimbat lumea
mărirea producţiei, constituie o     termene de 1—3 ani cu 36 state        firmăm dorinţa noastră de a                — Nu am putut urma în sat       abia puteam să-mi asigur viaţa                                                                                şi cum trăiesc azi minerii.
bună recomandare pentru viito­       faţă de 8 în 1948.                    dezvolta legăturile de comerţ           decît două clase primare spune     de toate zilele. De acasă pri­                      M-am obişnuit cu mina de par­                             Sînt bătrîn, dar la 2 martie
rii deputaţi în sfaturile popu­                                            cu S.U.A., în favoarea cărora           el. Acasă eram nu mai puţin        meam scrisori, prin care pă­                        că ar fi o a doua casă a mea.                             cind vor avea loc alegerile
lare. Accentul care se pune pe          Nu e vorba numai de o sim­         se pronunţă de asemenea con­            decît 12 copii şi trebuia să mă    rinţii îmi cereau ajutor.                                                                                     pentru sfaturile populare, voi
această problemă nu e ceva           plă creştere cantitativă, ci şi de    ducători de firme şi oameni de          duc cu vitele oamenilor de la                                                             Duuini vvouribuău iiunuvuoirbăU,, Uaducind             c' ăut,a să fiu pri.ntTre' primii ca­
nou după cum nu e nou nici           schimbări calitative importante       afaceri din S.U.A., cît şi orga­        care mai primeam cite ceva            Mă străduiam să muncesc                          dnuislcuînţ•icaepduesp'săre  paolvee®gsetreia,'   bătri-  re îsi vor da votul candidaţilor
faptul că rolul muncitorilor, in­    Succesele în opera de industria       nizaţiile noastre de comerţ ex­         pentru a-mi cîştiga existenţa.                                                                                                          scă:     Frontului Democraţiei Popu­
ginerilor şi tehnicienilor este      lizare au făcut ca, alături de u                                              Mai tirziu, tata m-a băgat         din toate puterile pentru a cîş­                                                                              lare.
hotărîtor în toate aspectele pro­    nele produse tradiţionale — pe­       terior. Romînia are o balanţă           slugă la Ioan Oprea, un om         tiga un ban în plus, ca să tri­                     — Nu pot uita niciodată cum
cesului de producţie.                trol, cherestea, cereale — Romî-      de import-export favorabilă care        înstărit din sat.                  mit acasă, deoarece mă gin-                                                                                      Toate aceste cuvinte au fost
                                     nia să poată exporta azi ma-          îi permite să mărească volu­                                               deatn că părinţii mai au de                         se schimbau partidele în trecut,
   Asigurarea unei cantităţi spo­    şini-unelte, utilaj petrolifer, pro­  mul de cumpărături din S.U.A.              Am stat slugă patru ani.        hrănit încă 11 frăţiori. In a-
rite de bunuri la preţuri de cost    duse chimice, textile etc. Anul       Din partea noastră s-au făcut              — îmi aduc aminte continuă      cele zile, ca să ajungi miner                       cum se schimbau primarii, pre­
cît mai reduse, este o condiţie      trecut, de pildă, greutatea spe­      încercări în acest sens. Dezvol­        bâtrînul miner — că intr-o         şi să ciştigi ceva mai bine,
indispensabilă pentru ridicarea      cifică a maşinilor şi utilajului      tarea acestor relaţii în viitor         seară, cu mai mulţi băieţi, ne­    trebuia să munceşti pe brînci,                      fecţii, pentru noi toate astea
nivelului de trai al poporului.      în exportul romînesc a depăşit        depinde de paşii pe care îi va          am sfătuit să plecăm din sat       nu alta, că altfel puteai sta                       neînsemnînd decît chin. In rostite de Oprea-baci cu mere
Ea constituie o sarcină de că­       10 la sută din volumul total.                                                 la Petroşani la mină. A doua       şi 10 ani că tot vagonetar                          preajma alegerilor din                           trecut   enioţie. Puteai citi în ochii lui
petenie a întregii noastre eco­                                            face guvernul american pentru                                              mureai. După patru ani. abia                        se făcea o propagandă                            extra­   mulţumirea sufletească pe care
nomii. Aceasta este calea pe                                                                                                                          am reuşit să devin miner.
                                                                           a asigura condiţiile necesare u-                                                                                               ordinară. Candidaţii ne promi­ o simte. Deşi are 65 de ani,
                                                                           nor schimburi comerciale nor­                                                                                                  teau cîte-n lună şi-n stele. Că crede că va mai sta multă vre­
                                                                           male.                                                                                                                                                                                    me alături de ortacii să in mi­
                                                                                                                                                                                                          ne vor  face şcoli, cămine, că                            nă, muncind pentru zilele noi
                                                                                                                                                                                                          ne vor  da păm înt; după ce-i
                                                                                                                                                                                                          alegeam, toate rămîneau aşa- care i-au adus mai mult decît
                                                                                                                                                                                                          cum au fost. îmi aduc aminte visase în tinereţe.
care avem de mers mai departe                                                                                                                                                                                                                                       MIRCEA CĂTĂLIN şi
                                                                                                                                                      La 37 de ani, minerul 0- bine de tot, de venirea la pu­
în scopul obţinerii unei abun                                                                                                                                                                                                                                       ADOLF PAL1EV1CI
denţe de produse variate la pre                    as                                                                                                 prea a mai făcut încă două tere a ţărăniştilor. In ajun de                                                    (de la subredacţia
ţuri ieftine.                                                                                                                                         clase primare. După 25 de ani alegeri, ne-au invitat la circiu­                                               noastră voluntară)
                                                                                                                                                      prestaţi in mina „Praga", a mă si ne-au dat de mîncare şi
In condiţiile din ţara noas                                                                                                                                                                                                                                                        -*-*--0 O¦ d-V
                                                                                                                                                      4 « o o<y¦-e-1 » 1  *-¦O-^«-*-ţ-^-9-f-O-fr-4-f•{ 1
 tră, în care întreprinderile in­
 dustriale sînt proprietate obş­         Mersul încetinit al maşinii pe        Anii s-au scurs. Fiecare în       cii nu a fost dală uitării. Dis­                         Materiale pentru concursul ziarului „Drumul socialismului“
 tească, ceea ce se realizează pe     aşa-numita cale a Maşcaşului,         parte şi-a lăsat amprenta pe a-
 această cale este în avantajul       permite ochiului să întîlnească       ceste locuri creînd obiceiuri, cre­  pensarul medical construit în a-     Cooperatorii discută despre treburile
 direct sau indirect al oamenilor     felurite diformităţi ale reliefului   dinţe, într-un cuvînt valori cul­
 muncii.                              de o construcţie uneori bizară,       turale şi spirituale asupra căro­    nii puterii populare este înzes­                                 COOPERATIVEI
                                      peste care domneşte nesfîrşita        ra ne aplecăm cu pioşenie.
    Sistemul nostru de salarizare     pădure cu tăcerea ei mormînta-                                              trat cu aparatură medicală nece­        Ne-am obişnuit, în anii aceştia  Asupra acestor realizări, şi a                                           iată o întrebare pe care, mem­
 avantajează direct muncitorii,       lă. Pe labirintul acestui drum,         ...Casa de acum cinci sute de                                           să vedem oameni gospodari la         altora destul ,de importante, au                                         brii cooperativei din Sălaşu Su­
 tehnicienii şi inginerii care con­   maşina urcă greoi, cu dese            ani, îmbătrînită, înnegrită de       sară şi cu personal sanitar califi­  conducerea treburilor obşteşti,      discutat muiţi participanţi la                                           perior, au ridicat-o şi care este
 tribuie la mărirea producţiei şi     schimbări la cutia de viteză, în-     timpuri şi de ploaie, stă drept                                           să auzim cuvîntul oamenilor          adunarea generală, printre care                                          valabilă şi pentru alte unităţi
 Ia reducerea preţului de cost.      curcînd liniştea şi viziunea tih­     mărturie a trecutului. Alături        cat. In cadrul dispensarului e-      simpli care îşi dau păreri com­      amintim pe întovărăşiţii Mihai                                           cooperatiste.
 In acelaşi timp o bună parte         nitului pasager. La un moment         de ea case noi, din cărămidă,                                             petente asupra unor stări de         Viad-Pilu, Ştefan Tirea-Ceca,
 din sporul de beneficii pe care      dat maşina dă semne de obo­          s-au ridicat astăzi, Viaţa adevă­     xistă o maternitate dotată cu        fapte. Nu ne miră deloc făptui       Antal loan-Hrlstu, Alexandru                                                Modul în care cooperatorii din
 îl realizează întreprinderile pe     seală, ne părăseşte... o luăm pe     rată de om şi-a deschis larg                                               că în adunările generale, ţăra­      Faur, Nicolae Cînda, Ştefan                                              Sălaşu Superior au discutat a-
 această cale măreşte fondul în­     jos, cale de două ore şi jumă­        porţile. Briza caldă a vieţii noi,    5 paturi, asigurînd naşterile în     nii muncitori, cu judecata ior       Crişan, Constantin Dragomir,                                             supra problemelor arată simţul
 treprinderii. Din o parte a aces­    tate pînă la Lunca Cernii.           adie şi pluteşte, încălzind viaţa                                          clară, îşi spun părerea răspicat     Ambrozie Faur şi alţii.                                                  gospodăresc, de orientare asu­
 tui fond se acordă premii celor                                           oamenilor peste tot — şi aici în      condiţii optime. Tot datorită        despre ceea ce s-a lucrat bine,                                                                               pra nevoilor, de întărire a acti­
 care aduc contribuţii deosebite         Primele case ne apar din deal     vîrf de munte.                                                             ori dintr-o pripeală sau nepă­          Toţi tovarăşii care au discu­                                         vităţii cooperativei. U.R.C.C.-
 la îmbunătăţirea procesului teh­    ca nişte jucării. Pe măsură ce                                              grijii oamenilor de aci, dispen­     sare au ieşit lucrurile pe dos.      tat în această adunare, au cri­                                          Haţeg trebuie să ţină cont de
 nologic şi Ia îndeplinirea sarci­    coborim însă, ele primesc forma       Pe dramul anei vieţi noi                                                                                       ticat ' cu asprime faptul că în                                          propunerile făcute, de sugestiile
 nilor de producţie iar restul se    obişnuită a caselor de munte.                                               sarul îşi va mări capacitatea           Intr-una din adunările gene­      desfăşurarea activităţii coopera­                                        cooperatorilor, ele constituind un
foloseşte pentru construirea de                                               Ziua de 2 martie a fost aş­                                             rale ale cooperativei din Să-        tivei rriai există şi unele lipsuri                                      îndreptar în această activitate.
locuinţe, cămine de copii, creşe,         Casa de 500 de ani               teptată şi aci, în comuna acea­       prin amenajarea unui staţionar       laşu Superior, raionul Haţeg,        care nemuiţurtiesc consumatorii.
 locuri de odihnă şi recreaţie                                             sta pierdută în cutele adînci ale                                          unde a fost prezentată darea de                                                                                                                    A NASTASE
etc.                                    Peste un podeţ, pe aşa-numi­       munţilor, cu aceeaşi dragoste ca      permanent. Acestea sînt doar cî­     seamă asupra activităţii coope­         Este ^cunoscut faptul că mai
                                     ta cale a Prejbei, o casă înve­       în orice colţ al patriei noastre.                                          rativei în anul 1957, membrii        există unele localităţi unde ilu­                                                                           corespondent
    După cum vedeţi, situaţia la     chită de veacuri ne atrage aten­      Părtaşii vieţii noi îşi spun în       teva din realizările obţinute de     cooperatori - t ridicat probleme-    minatul se face cu ajutorul lăm­
noi se deosebeşte de aceea din       ţia. E părăsită. Prin gemuleţul       această zi cuvîntul. Fiecare se                                            care au determinat mersul îna­       pilor de petrol. Pentru a avea                                            Iniţiativă demnă
ţările capitaliste unde cea mai      mic, lat de două palme, privim        mîndreşte cu candidaţi de depu­       oamenii harnici ai comunei Lun­      inte în activitatea cooperativei.    asigurate cele' necesare folosirii
mare parte a sporului la bene­       înăuntru; vedem doar cîteva le­       taţi ca : Isaia Barna, Ion Mihă-                                                                                acestui sistem, conducerea coo­                                                de urmat
ficii obţinute prin mărirea pro­     gături de paie înnegrite. Un bă-       escu, Ocolişan, Puican şi cei­       ca Cernii.                           S-au constatat cu această oca­       perativei a făcut nenumărate
ducţiei şi reducerea preţului de     trînel ce ieşi dintr-o curte ve­      lalţi, oameni pe care-i cunosc.                                            zie realizările obţinute în des­     „comenzi" la U.R.C.C. Haţeg.                                                HAŢEG (de la subredacţia
cost intră în buzunarele patro­      cină, nins de ani, cu vocea ră­                                               Un început de activitate           făşurarea activităţii cooperativei,  Dintr-o neglijenţă nepermisă                                             noastră voluntară) Colectivul
nilor capitalişti.                   guşită, ne spune:                        Candidaţii de deputaţi Barna,                                           după cum au fost scoase în evi­      U.R.C.C.:ul nu a mai aprovizio­                                          cinematografului „Popular" din
                                                                           Ocolişan, Mihăescu, sînt adevă­          culturală promiţătoare            denţă şi lipsurile care mai dăi­     nat cooperativa din Sălaş cu                                             Haţeg a lansat o chemare Ta în­
   ÎNTREBARE: Există rapoar­            — E veche. Are cinci sute          raţi reprezentanţi ai locuitorilor.                                        nuie în aprovizionarea şi deser­                                                                              trecere către toate cinematogra­
te din partea diferitelor oficii     de ani casa asta.                     Prin munca neprecupeţită a lor,          Seara, prin geamurile mari ale    virea consumatorilor.                sticle de lampă mărimea 11 şi                                            fele din regiunea Hunedoara.
diplomatice străine (din Bucu­                                                                                   şcolii din Lunca Cernii răzbate                                           alte numere, de mai bine de
reşti), că guvernul dv. eliberea­       Umplîndu-şi luleaua bătrînă        în această primăvară, peste trei      pînă departe, pe uliţa salului, e-      Intr-adevăr Ia cooperativa din    două luni; Cei care au luat cu­                                             In această chemare colecti­
ză acum în număr crescînd vize       ca şi el, pe care sînt încrustate                                           coul cîntecelor fetelor şi flăcăi­   Sălaşu Superior, au fost obţi­       vîntul au arătat că deşi sîntem                                          vul cinematografului de mai
de ieşire persoanelor cu naţio­      două litere-P. V., bâtrînul spune     sute de cetăţeni vor avea în ca­      lor, membri ai echipei artistice,    nute rezultate frumoase. Părţile     în pragul muncilor agricole de                                           sus a fixat ca obiective princi­
nalitate dublă şi acelora care       ca pentru e l : ,,Da, da, are cinci                                         sau acordurile îmbietoare ale ti­                                                                                                                  pale aie întrecerii: îndeplinirea
au în străinătate rude apropia­      sute de ani“.                         sele lor binefăcătoarea lumină        nerei orchestre formată din ca­      sociale au fost achitate în între­   primăvară, totuşi cooperativa                                            planului de producţie în propor­
te. Indică aceasta oare o politi­                                                                                drele didactice ale şcolii. Tînă-    gime, unii membri ai cooperati­      din comună nu e aprovizionată                                            ţie de 108 la sută, organizarea
că nouă în privinţa emigrării           După puţin timp, ne-am des­        electrică, motorul trifazic fiind     ra învăţătoare Nuţa Ularu, răs­      vei depăşindu-şi chiar părţile       cu materialele necesare repară­                                          a cel puţin trei cicluri de fil­
sau contacte îmbunătăţite cu         părţit prieteneşte de bătrîn, pur-                                          coleşte inimile multora cu vo-                                                                                                                     me cu teme diferite, organiza­
ţări străine ?                       tînd cu noi imaginea lui simplă       procurat. Şcoala a fost înzestra­     ce-ai cristalină, plină de far­      subscrise. A crescut număru!         rii uneltelor agricole. Lipsesc                                          rea a două concursuri de re­
                                     şi curată şi casa de cinci sute                                             mec.                                 membrilor cooperativei. Ca ur­       din cooperativă cormane, îier-                                           cenzii 'de filme cu premii, două
   RĂSPUNS : Problema pe ca­         de ani.                               tă cu un aparat de proecţie ci­                                            mare a unei munci rusţinute de       şparing, fier pentru plug, cuie                                          festivaluri de filme pentru ti­
re o ridicaţi este o problemă ca­                                                                                   In satul uitat altădată, unde                                                                                                                   neret, trei simpozioane, 15 pre­
re priveşte raporturile statului        Cu sute de ani în urmă în a-       nematografică, precum şi cu un        neştiinţa şi întunericul domneau     lămurire în rîncUirile cooperato­    asortate pe diferite mărimi etc.                                         miere festive, precum şi alte
romîn cu proprii săi cetăţeni.       ceastă casă s-a născut un om,                                               nestingherite, astăzi se desfă­
                                     a trăit, a muncit şi a suferit vi­    atelier mecanic dotat cu noi scu­     şoară o frumoasă activitate cul­
                                     tregia timpurilor care l-au hîr-                                            turală, la care participă cu mul­
                                                                           le, un adevărat atelier necesar       tă dragoste tineri şi vîrstnici.

                                                                           politehnizărîi unei şcoli săteşti.                        &
                                                                                                                    Casa cea de cinci sute de ani,
                                                                           Pentru dezvoltarea muncii cul­        mică şi sărăcăcioasă, stă apleca­
                                                                                                                 tă spre pămînt, ca semn al res­
                                                                           turale şcoala a fost înzestrată       pectului faţă de nou, faţă de tot
                                                                                                                 ceea ce se ridică semeţ, prin
                                                                                                                 munca oamenilor, prin efortul
                                                                                                                 comun, în jurul ei.

Poziţia guvernului romîn faţă ţuit deopotrivă, ca şi pe copiii cu instrumente muzicale.                          i. PÂDUREANl rilor, volumul achiziţiilor prin Oare nu se poate realiza aprovi­ acţiuni.

de problema aceasta s-a bazat , lui, pe nepoţi şi strănepoţii lui. Nici sănătatea oamenilor mun­                 C. RADU                              cooperativă a' fcreocut simţitor. zionarea ritmică a cooperativei?                                            NICU SRUCHEA
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13