Page 2 - 1959-08

#ag. 2 DRUMUB SOCIALISMULUI Nr. 143 î

«*B3tizBEEE2LSEEE

Preşedintele sfatului papular Frumoase realizări Adunarea generală
culturale in comuna Criscior
toţi cetăţenii a pietruit oliţele satului, lls p iis chemamcomandanţilor a membrilor cooperat™
a construit poduri şi podeţe etc. Veni­ brigăzilor aiemisfc de manca „Retezatul“ din Haţeg
rea primăverii a găsit soiul Burjuc-
Tisa din raionul Ilia cu o înfăţişare Stăm în tîrnaţul casei şi-l as­ strucţia unui cămin. Şi s-au a- patriotică fruntaşe din oraşul Recent a avut loc adunarea generală
nouă. hncnrcşfi a membrilor cooperativei de producţie
cultam pe bătrînul Gheorghe pucat de treabă. Ei vor ca în meşteşugărească „Retezatul" din Haţeg.

Pleşa din comuna Griscior. cinstea celei de-a 15-a aniver­ Din darea de seamă prezentată a
reieşit că meşteşugarii din cadrul ra­
— îmi aduc aminte — începu sări a eliberării să fie ridicat în murii neindustriale au obţinut frumoase
realizări, reuşind să-şi îndeplinească
Mai tirzia sfătplndu-se ca un grup să povestească el — că pe cînd roşu.' Nu este deloc uşor cînd ne Noi, comandanţii brigăzilor însiloza 500 tone 'de furaje, din plănui în proporţii apreciabile. Astfel,
de cetăţeni a ajuns,. ia , concluzia că secţia compactorie şi-a îndeplinit pla­
şi în domeniul muncii pămîntulul tre­ lucram la societatea „Mica“ am gîndim că numai sala de specta­ utemiste de muncă patriotică care 300 de tone în gospodă- nul în proporţie de 295 Ia sută, sec­
ţia de înrămat geamuri în proporţie de
hotărît, noi nţuncitorii să facem cole va avea 1.000 de locuri. din raionul Alba, întruniţi In riile agricole de stat şi 200 to- 256 Ia sută, secţia frizeri-coafori în
proporţie de 113 la sută, iar secţia foto
buie să se facă ceva. Şi, după zile şl un cămin. Salariile erau mici. Dar oamenii şi-au luat u n 'a n ­ vconsfătuirea de analiză a mun- ne în gospodăriile agricole co­ în proporţie de 107 la sută. Nu acelaşi
lucru se poate spune însă despre co­
nopţi de discuţii de ta om la om în Gu toate acestea am adunat o gajament şi vor să-l respecte. cii, am luat cunoştinţă de en- lective. operatorii aparţlnînd ramurii industria­

sat, s-aa pus bazele unei întovărăşiri sumă cu care am putut cumpăra ' Tot la Zdrapţi există o grădiniţă tuziasta chemare a comandan- Gospodăriile agricole de stat le, care nu şi-au îndeplinit plănui de-
cît în proporţie de 77 la sulă. Cauzele
agricole in care primul a intrat tov. o bucată de pămînt unde să ri­ sezonieră cu aproximativ 50 de ţilor brigăzilor utemiste de şi gospodăriile agricole colec- i
nerealizării planului Ia această ramură
Emil Furdui (căci aşa-l cheamă pe dicăm căminul. Trebuiau însă copii... muncă patriotică din Bucu- five din raion vor fi sprijinite L
sînt, printre altele, următoarele: numă­
bani mulţi ca să înălţăm con­ Pornind mai departe, în satul reşti, adresată tuturor brigăzi- de către brigăzile noastre de(
rul mic de comenzi de la populaţie,
„eroul" nostru), apoi familia sa şi cu strucţia. Oamenii nu mai puteau Valea Arsului, întîlneşti fapte lor utemiste de muncă patrio- muncă patriotică la lucrările < lipsa unor materiale corespunzătoare,

timpul toţi cetăţenii din sat. Fiecare zi, contribui cu nimic. Am făcut o demne de consemnat. Aici nu ticâ din R.P.R.,si ne alăturăm Ne întreţinere a culturilor şi t prea mica preocupare din partea unor

fiecare an care trecea aducea ceva nou adresă din partea sindicatului era şcoală. Mulţi dintre copii ră- intru iotul acestei chemări. fa recoltări, în care scop vom > şefi de secţie, slabul control exercitai

În viaţa lui Emil Furdui şi acest nou către conducerea societăţii „Mi­ mîneau neştiutori de carte. Nu In cinstea zilei de 23 August efectua peste 40.000 ore de < de către membrii consiliului de condu­
se datora {şomai muncii sale pline de
Pârul cîrlionţat şi privirea luminoa­ abnegaţie pe iărim obştesc. In 1957, ca“ să ne acorde o sumă. Di­ exista nici cămin cultural şi şi drept răspuns la chemare, muncă voluntară. .
să strecurată printre genele stufoase de pildă, a Irăit clipe emoţionante: co­
nu-i pot defini nici pe departe portre­ muniştii din sai l-au priinit in rîrutli- rectorul societăţii ne-a privit nici formaţii artistice de amatori. brigăzile utemiste de muncă Pentru realizarea obiedive-ş
tul. Nimeni, In afară de cei care-l cu­
nosc nu ar bănui ce se ascunde in a- mirat apoi a zis : Acum, copiii învaţă la şcoala de patriotică din raionul Alba vor lor de mai sus şi a altor ac-

— Ce mă, vreţi să faceţi că­ 4 ani, există brigadă artistică presta pe şantierele de con- ţiuni de folos obştesc, ne pro-

min, să aveţi unde vă aduna ? de agitaţie şi echipă de dansuri. strucţii din Alba lulia, Zlatna, punem să încadrăm în brigâ-

cest om. II întllneşti la birou,. pe uli­ rile lor. De acum, sarcinile erau mai Şi n-a atprobat nici un ban. La Griscior, centru de comu­ mina Almaş.Teiuş, peste 10.000 ziţe utemiste de muncă patrio-
ţele satului, sau discuiind cu un ce­ măreţe. Dar, încrederea acordată de
tăţean. sau altul şi vezi in el un om comunişti nu trebuie dezminţită. Aceas­ — Acum, comuna Griscior par­ nă, realizările sînt şi mai fru­ ore de muncă voluntară şi vor tică pe toţi utemiştii din ra-
ca atiţia alţii. ta a fost şi este deviza care-l călăuzeş­
că ar fi oraş. îmi este şi greu moase. O grădiniţă de copii, că­ realiza economii echivalente ion cfţ şi marea majoritate a

sg înşir tot ce s-a realizat aici min cultural, două echipe de cu preţul de cost al unui apar- neutemiştilor.

în anii regimului democrat- dansuri, brigadă artistică de a- tament tip I.R.P. jn cinsfea zilei de 23 Au-

S-a născut intr-un sat de prin păr­ te tn muncă. In acelaşi an a fost nu­ popular — încheie bătrînul. gitaţie, două echipe de teatru, cere şi aparatul tehnico-administrativ,
lipsa de colaborare dintre servicii.
ţile Burjucului. Un sat aşezat pe Valea mit preşedinte al sfatului popular co­ Intr-adevăr i-a fost greu să o echipă de fluieraşi formată din La înfrumuseţarea oraşului g USţ vom inmina 2.200 carnete
Mureşului. Aici, a trăit 20 de ani. Vara munal Zam, unde munceşte şi In pre­ La discuţii au participat un număr
păscind vitele, iarna la pădure, iar zent, iar in 1958 toţi cetăţenii din raza vorbească despre toate realiză­ 15 persoane, solişti vocali şi in­ Alba lulia şi a satelor din ra- brigadier, iar la un număr destui de însemnat de cooperatori.
Aceştia au ridicat unele probleme de
rile culturale în cei 15 ani de la strumentişti, o bibliotecă să­ pioondj,urlai.,raepma1ernaarejaaredae dd,erumpaurrciusr‘ii., d. e 1, .r0r0n0 .d,e. . ,br.igad,.ieri., care au
îngrijirea monumentelor isto- Pres^a^ individual peste 100 ore le ovodemosebită importanţă pentru bunul
primăvara şi toam­ comunei i-au încre­ eliberarea patriei noastre. Sînt tească, iată cu ce se pot mîndri
mers a! procesului de producţie, soli-
multe. Cu care să încep mai în- cetăţenii din Criscior. rice şi alte munci de folos ob- de muncăvoluntară, citînd o ritmică aprovizionare cu ma­
teriale, lichidarea utilajelor care stau
na cu alte îndeletni­ dinţat mandatul de tîi ? In satul Zdrapţi, aparţină­ In aceste cîteva rînduri n-au neutilizate, dotarea cu echipament de
ciri. — cum obişnu­ a fi deputat in Sfa­ protecţie, o mai strînsă colaborare în­
ieşte să scrie sim­ Oameni ai zilelor tul popular regional. tor comunei Criscior, nu exista fost cuprinse toate realizările ştesc, se vor efectua peste 70.000 înmîna insigna de „Brigadier tre serviciul tehnic şi contabilitate.
plu şi cinstit in au­ noastre Sarcinile complexe
nici un fel de activitate cultu- culturale şi, odată cu ele trans­ ore de muncă voluntară, iota- al muncii voluntare RADU TITUS
corespondent
ral-artistică în regimul burghe- formarea oamenilor din comuna lizînd economii In valoare de CORNEL LUPU
pesteo 120.000 lei.
tobiografia sa. In care stau in faţa zo-moşieresc. Acum, oamenii se Criscior. Au fost date doar cî­ secretar a! Comitetului raional
Penţni a ajuta Combinatul U.T.M. - Alba
mîndresc cu formaţia corală, cu teva exemple pentru a arăta că siderurgic din Hunedoara să
dea patriei mai. mult metal, Comandanţii brigăzilor
toamna lui 1950 s-a reîntors din ar­ comitetului executiv le rezolvă cu com­ echipa de .dansuri, taraful şi so­ şi aici în comuna de la poalele vom colecta cantitatea de de muncă patriotică
mată tinde a căpătat un orizont mai petenţă aşa cum a învăţat in cei 9 ani . 50.000 kg. fier vechi pe care-l din raionul Alba
larg despre viaţă. Apoi, totul s-a in- ds deputăţie. De la venirea sa ca pre­ liştii vocali. Se simţea lipsa ţi­ munţilor Pietroasa, oamenii ca
timplat intr-o zi. şedinte s-au schimbat multe lucruri in
comuna Zam. 'Acum, comuna este com­ nui cămin cultural. Comuniştii şi viaţa lor s-au schimbat mult
'k plect cooperatlvizată, Conlucrarea per­
manentă ca ceilalţi deputaţi şi cu toţi din sat au chibzuit îndelung apoi înspre bine.
Era in anul 1950, pe la începutul cetăţenii a dus la construirea de cu-
lunii decembrie, ^cind în toată ţara se rînd cu mijloace proprii a unui număr au mobilizat cetăţenii la con- v. ALBU vom preda l.CM.-ului.
desfăşurau primele alegeri de deputaţi de patru saivane. Toi in acest timp
in sfaturile populare. „Eroul" nostru s-a construit in satul Almăşel un cămin Firm ă da, m arfă bai Ne angajăm apoi să termi­
cultural, iar alte două cămine culturale năm lucrările pe şantierul ti­
avea 23 de ani. Muncise toată ziua in satele Tămăşeşti şi Godineşti sini „Centrul de reparaţii maşini — Nu reparăm stilouri! neretului din Teiuş. pentru îm­
în pădurile de pe dealul Tisa. Pe cap pe terminate. La îndemnul preşedinte­ de scris, de calculat şi stilouri", bunătăţiri. funciare, şi. să mo­
purta o căciulă de oaie miţoasă. Hai­ lui, cetăţenii din cele două sate au aşa stă scris pe firma centrului — De ce ? , bilizăm încă 1.000 de tineri
făcui prin muncă voluntară 80.000 bu­ recent amenajat de cooperativa din brigăzile utemiste de mun- <;
nele atirnau pe el grele ca plumbul căţi cărămidă, cei din satul Zam au „Solidaritatea“ din oraşul Deva. — Nu avem material. că patriotică ta asemenea lu-
iar zăpada ii' intrase pînâ Şi sub că­ construit un pod peste valea numită Localul este frumos. O firmă a- crări în comunele lghiu, Şard,
maşă. Apropiindu-se de sat, auzi deo­ „Casa Matinca", aa amenajat un parc trăgătoare şi două reclame late­ Am rămas surprins. Să fie Galda şl Mihalţ.
dată alămurile unei fanfare. „Să şti lingă spitalul-din localitate etc. rale evidenţiază obiectul deservi­
rii prin acest centru. oare o problemă de nerezolvat
că au terminai toţi de votat — îşi
zise el. Acum joacă". Şl, repede în­ Intr-una din zilele trecute am aprovizionarea cu materiale ne­
fost martorul unei discuţii pur­
tinse pasul pentru a-şi da şi el votul tate de responsabilul centrului, cesare reparării stilourilor ? Nu in sectorul forestier vom e-
primilor deputaţi aleşi din popor. Cînd tov. Ioan Gheorghe, cu un cli­
a ajuns la secţia de votam, 'oamenii- ent. cumva resortul aprovizionării fectua lucrări, pentru îngrijirea <

— Doresc să-mi reparaţi un din cooperativa „Solidaritatea“ a 170 hectare arbuşti, comba- <
stilou1—- a spus -'dientuh'
neglijează această activitate mult ferea dăunătorilor pe o supra- <

solicitată de populaţie ? faţă de peste 180 hectare şi <

Răspunsul poate că ni-1 va da vom curăţa 120 hectare parche- <.

conducerea cooperativei. II aş­ te forestiere. <

teptăm Brigăzile utemiste de muncă 7
patriotică din raionul Alba vor
......................... N. D0N0V1CI 11

l-au ridicat pe braţe. Alţii. î l -felicitau;. a :rl-a m întUnii zilele .trecute pe ?Dea- - coreşpond&nt .

şi-i urau succes In muncă. W Boerutui“. Mergea în satul Qodi- ........ . ...... ---- ----------

Fusese ales deputat. Aceasta a fost ne?H Ut ^ e o 7 km. depărlare de cen-

De ce şi-a încetat activitatea brigadaprima filă cu adevărat nouă din albu­ irul comunei pentru a discuta ca ce­
mul vieţii sale. De aici, toiul a că- tăţenii despre construcţia căminului
* cultural. Eră tare vesel pentru că în artistică de la „Banpotoc“ ? -''’La/''-. -- w'V.
drum, deputaţii Bujor Crăciun şi Pavel
fygjat o întorsătură neaşleplată. Arcddie U informaseră că oamenii din Nu de mult, întreprinderea artistică de agitaţie cu program beşte prestigiul conducerii în­ ANUNŢ
sai vor termina căminul cultural In „Banpotoc“ din Deva a oferit frumos şi plăcut. treprinderii.
— Trebuie să facem rinduială in sa- cinstea zilei de 23 August. muncitorilor de aici precum şi Şi iată că în' felul acesta, briga­ Cooperativa meşteşugărească „Adoţul“ din Baia de Criş, cu
publicului devean o surpriză Formată în majoritate din ti­ da şi-a încetat orice fel de ac­ ’secţii de producţie în Baia de Griş, Vaţa, Tomeşti, Ţebea, Brad,
, tul nostru -— a spus el la prima in- I. MANEA plăcută : a organizat o brigadă neri muncitori, a dovedit serioa­ tivitate. De mai bine de două ^u rab arza, Băiţa eto., execută diverse lucrări pentru populaţie
lilnire cu alegătorii. Apoi, şi-a expus se posibilităţi artistice şi se cre­ luni nu a mai prezentat nici un atît cu materialele clienţilor cîţ şi cu materialele cooperativei.
planul de acţiune şi oamenii l-au a- dea că poate deveni o formaţie program în cadrul întreprinderii,
probat in unanimitate. împreună cu apreciată în oraşul nostru. Atît iar în momentul de faţă nici Oricine poate să se adreseze cooperativei pentru a cere să
repertoriul cît şi interpretarea, măcar nu a început să realizeze i se execute:
Capriciile inginerului şef cu excepţia unor stîngăcii spe­ ceva în vederea întîmpinării ma­
cifice pregătirii în pripă, au lă­ rii sărbători a eliberării patriei. încălţăminte după comandă, reparaţii încălţăminte, conice-
Stepănescu Constantin, inginer şef că inginerul şef — mai ales atunci rft. In ziua de 28 iunie a, înapo sat o impresie bună, fapt pentru ţiuni bărbăteşti şi femeieşti, conîecţiuni de cojocărie, confecţii de
de la I.G.O. Orăşlie a devenit curios- care a fost şi promovată la faza Ce are de spus în această pri­ binale şi mobilă, dărăcit de lînă şi cîlţi, lucrări de fierărie, con-
cui de mulţi cetăţeni. Lucrînd la dnd directorul întreprinderii este ple- indu-se de la Geoagiu Băi cu auto- regională a celui de-al V-lea vinţă biroul organizaţiei de par­ »strucţii, zidărie şi dulglierie, zugrăveli, frizerii, ţesătorie, olă-
I.G.O., atribuţiile lui sini multiple; concurs al formaţiilor artistice tid, conducerea întreprinderii şi Tie, fotografii, tinichigerie, îngheţată.
cile sarcini importante nu are o ase- cat din localitate, foloseşte aproape busul „Tudor Viadimirescu", şoferul de amatori. Dacă marea ma­ comitetul sindical ? S-au speriat
menea întreprindere. Dar, asupra fc- joritate ’a muncitorilor şi oare de critică sau de gura ce­ Tarifele sînt convenabile, lucrările se execută prompt şi de
lului cuin se achită el de aceste sar- ţoale maşinile în interes personal. Olenleruc l-a dus pînâ acasă. In 5 ceilalţi salariaţi au apreciat în­ lor criticaţi ? Dacă aşa este, în­ !calitate.
cini s-ar putea multe discuta. Se ceputul activităţii brigăzii şi seamnă că la întreprinderea
poale vorbi în primul rînd de faplul Foarte adesea, autovehiculele între- iulie, după ce a luat parte la un bo- s-au mîndrit ou ea, au fost-.însă „Banpotoc" a fost puţin folo­
pă tng. Stepănescu şi-a contopit in- şi oameni cărora nu le-a plăcut, sită critica iar brigada i-a su­
leresele sale personale ou interesele prinderii sini văzute pe la locuinţa tez, şi după ce s-a făcut „criţă" (o fie din cauza criticilor aduse, părat foarte mult.
generale ale întreprinderii, acordind fie pentru ca să nu aibă o preo­
utieori inliietaie intereselor perso- sa Această' locuinţă este aşezată în- altă meteahnă a iov. Ing. şef), a cupare în plus. Este bine ca brigada să-şi reia
nale. activitatea, iar în vederea întîm­
afara traseelor pe care circulă auto- fost transportai acasă cu autobusul Tov. Moldovan, secretarul or­ pinării zilei de 23 August, cînd
Dar să luăm pe rînd cîteva aspecte ganizaţiei de bază, care a spri­ se vor organiza numeroase ma­
din preocupările acestui inginer. vehiculele de la I.G.O. Cu loale a- !,Zis". La volan, şoferul Horuath Ma­ nifestări cultura l-artistice, briga­
jinit la început brigada s-a lă­ da artistică de la „Banpotoc“
Se discută, de pildă, foarie mult c.estea, pe strada Dealul Mic, la nr. tei. In ziua. de 11 iulie, pe la orele va trebui să se prezinte onora­
de faptul, că cisterna de stropit stră,- sat influenţat de unele persoane bil. R. VLADIMiR
zile mi funcţionează. Totuşij această 7, acolo unde locuieşle inginerul şef 20, ing. şef, a adus cu cisterna brin-
care spuneau că brigada ştir­
Stepănescu, ¦se opresc cînd auiobu- ză dinlr-o gospodărie colectivă apre-

sele, cind camionul, ori cisterna piaţă (să vezi şi să nu crezi... Auz1

stropitoare. A fost văzută, tot acolo colo: „brînză cu cisterna“...).

sus pe deluşor, şi maşina salubrităţii Lumea vedea, discuia, dezaproba.

şi căruţa întreprinderii. dar, pînă la urmă, nimeni nu s-a

Tov. inginer şef Stepănescu are un gindit să pună capăt acestui abuz de

capriciu: îi place grozav de mult să care inginerul şef Stepănescu Cons-

fie duş acasă cu maşina. Că e auio- tantin dă dovadă. Cei mai „mici"

cisternă este văzută circiflînd pe a- bus, camion, cisternă etc., nu conlea- n-au îndrăznit să dezvăluie „secretul"

numite drumuri lăturalnice, unde de ză. Maşină să fie şi mai ales una plimbărilor autovehiculelor, iar cei

fapt o asemenea maşină. nu are Ce din cele ale întreprinderii în care el de pe la sfaturile populare oraş şi ra­

căula. dă dispoziţii categorice subalternilor, ion Orăşlie, au închis ochii. Ba mai

Inginerul ş e f, Stepănescu Constan- Că şoferii omoară motorul pînă urcă mult, l-au tratat cu mănuşi pe ingi-

lin este cel mai bine cunoscut — aşa sus la locuinţa „şefului", că se con- nerul şef, considerindu-l ca pe un

cum e şi normal — de către subal- sumă benzină şi ulei de la întreprin- element de valoare, un cadru fără

ternii săi de la I.G.O. Dintre sub- dere, nu contează. Principalul este de care întreprinderea de gospodărie care tocmai împrumutase volumul 33
din Operele lui Lenin, pe surorile Anca
alierni, cele mai strinse legături le ca inginerul şef să fie lăsat „la sca- orăşenească din Orăşlie s-ar duce de Tineri la pepinieră şi ’Luminiţa Munteanu şi pe mulţi alţii.

are el cu şoferii. Bunibăieţi şi foar- ră". ripă. ' ; Mobilizaţi de către organizaţia UTM, Iu sala de lectură am găsit un grup
tinerii din comuna Săsciori, raionul numeros de tineri citind din cărţile bi
te serviabili sînt şoferii de la I.G.O. Şoferii de pe autovehicule, inimoşi N-ar sirioa să şe scormonească mai Sebeş, constituiţi înlr-o brigadă ute- blioteeji. Printre aceştia am văzut-o
rnistă de muncă patriotică, au efec­ pe Elena Bălănoiu, absolventă a Şcolii
din Orăşlie. N-ar ieşi din cuvintul . şi deosebiI de serviabili, mai fac şi adine în dedesubtul problemelor ară- tuat înlr-o singură zi 110 orc de mun­ pedagogice din Deva, pe studentul la
că voluntară în pepiniera comunală. facultatea de medicină Nicolae Bog­
ingincrului şef, pentru nimic în lume. alte servicii inginerului şef. Ba un tale aici, să se calculeze cam ce can- Brigada, formată din 26 de tineri, a dan, pe Şerb Dan, tînăr absolvent a)
hotărît să lucreze -şi în viitor în alte facultăţii de electromecanică din Bucu­
„Ordinele" inginerului şef sini literă lemn cu camionul, ba ceva brînză a- ti-iale de carburanţi şi tubrefianţi sectoare ale comunei. reşti, Dumitru Tăban tehnician la Hu­
nedoara şi pe alţii. N-au lipsit din
dc lege pentru ei. S-ar părea că ing. dusă cu cisterna, ba o dainigeană s-au consumat penir-u ing. şef, clte La biblioteca cbn Poiana

Stepănescu a întronat la I.G.O. o cu vin sau ţuică. ore au fost întrebuinţateautovehicu-

disciplină de fier şi că totul merge Ca să vorbim mai la concret, să-l lele în scopuri personale şi apoi,

acolo „ca pe roate". amintiming. Stepănescu şi cîteva toată paguba adusă statului, să fie

Bine ar fi dacă lucrurile ar sta aşa din zilele cînd a folosit in scopuri pusă în circa inginerului şef Slepă-

la I.G.O. Orăşlie. Adevărul este însă persoanele autovehiculele întreprinde^ nescu Constantin. GH. LUPAN

într una din aceste zile, am găsit mijlocul accsW â tovărăşii AAatei San- Sirop pătlagină
to, secretarul organizaţiei de partid din
mare animaţie în sala de lectură a Poiana, loan Roticanu, secretarul co­ Indidat în bolile aparatului respirator, calmează tuşea,
frumosului cămin cultural din Poiana. mitetului comunal U.T.M. şl Tralan uşurează expectoraţia.
PeSfe B0 de tineri şi vîrstnici îşi pe­ Şerb, secretarul organizaţiei de bază
treceau aici, în mod util, timpul liber. U.T.M. sat. Cu toţii aveau preocupa­
Ur.fi jucau şah, alţii citeau, în timp rea de a studia şi de a-şi petrece în
c€ un grup numeros împrumuta cărţi
pentru a citi acasă. Printre cei veniţi mod cît mai plăcut şi folositor timpul
să împrumute cărţi, am remarcat pe liber.
Elenă Radu cu cei doi copii ai săi,
pe ţăranul întovărăşit Ioari Tănaşe, TRA1AN- BRADU
corespondent