Page 3 - 1959-08

Nf. 1433
CRESC RÎNDURILE
ORGflNIZOTIIliOR DE FDRTID
Primirea de noi membri şi candi daţi de partid constituie pentru orga­
nizaţiile de bază din întreprinderi o preocupare permanentă. Ele acordă
multă.atenţie primirii în partid a muncitorilor care lucrează direct la ma­
şină şi care au o vechime de peste cinci ani în producţiej a muncitorilor
care luptă zi de zi pentru înfăptuirea politicii partidului şi guvernului nostru,
a acelora care sînt fruntaşi în muncă şi în activitatea obştească.
Organizaţia
Secţia IÎ-t de bază de Ia
această secţie
furnale C. S. se ocupă în­
Hunedoara deaproape de
primirea în rîndurile membrilor
şi a candidaţilor de partid a ce­
lor mai buni muncitori din acti­
vul fără de partid şi utemişti ca­
re luptă cu abnegaţie pentru în­
făptuirea sarcinilor de producţie
şi constituie un exemplu bun
pentru ceilalţi muncitori din sec­
ţie.
Munca depusă în această di­
recţie a dat rezultate bune. In
rîndurile membrilor şi a candi­
daţilor au fost primiţi 11 mun­
citori fruntaşi ca tov. Ilie Ghe-
rase, Mihai Telescu, Nicolae
Banu, tehnicieni ca Radu Coşa-
ra, GheorMie Croitorescu şi in­
gineri ca Dumitru Bîrzuică şi
Ioan Dinu.
Consolidîndu-şi rîndurile, or­
ganizaţia de partid din această
secţie a putut face o repartizare
proporţională a membrilor şi a
candidaţilor de partid pe locurile
de producţie. In acest fel ea şi-ă
asigurat controlul asupra desfă­
şurării procesului de producţie
în toate compartimentele şi po­
sibilitatea de a interveni Ia timp
acolo unde se constată lipsuri.
Totodată ea are posibilitatea să
desfăşoare în permanenţă mun­
ca politică şi să mobilizeze în­
tregul colectiv la îndeplinirea
sarcinilor planului de producţie
şi a angajamentelor luate în în­
trecerea socialistă.
C ursuri de pregătire
a p...r o p a g a n d iş t ii••o r ......
Astăzi se deschid cursurile de In aceeaşi zi se vor deschide
pregătire a propagandiştilor la Alba Iulia cursurile de pre­
pentru anul şcolar 1959—1960 gătire a propagandiştilor pentru
în învăţămîntul de partid, poli­ învăţămîntul ideologic al cadre­
tic U.T.M. şi al cadrelor didac­ lor didactice. Prima lecţie inti­
tice. In oraşul Deva vor ii pre­ tulată „întărirea şi dezvoltarea
gătiţi propagandiştii pentru sistemului socialist mondial“ va
cercurile şi cursurile din indus­ fi susţinută de tov. Tiberiu
tria minieră, siderurgică, meta­ Frankfurt — activist al Comi­
lurgică şi organizaţiile econo­ tetului regional de partid.
mice.
Prima lecţie, cu tema „Rolul
conducător al P.M.R. în con­
struirea socialismului în patria
noastră. Necesitatea întăririi
continue a unităţii şi disciplinei
de partid“ va ii ţinută de tov.
Lazăr David — secretar al Go-
mitetului regional de partid.
OOOOOCOOOCXXXXJOGOOOOOOQCOCGOQOOOCCOCFDCGCCQCCOSX 300QGOOQOC JOOOOCOQOOOOOOOOOOOOCXX300CXX OCX>QOOOOOOtXXXXXX%XXXXXXX3nnonorayyin??r!rer-yy-ryy'irír*r?nr*fy rjn ra x y x în n n n n ra rK s ry s tin re n n ry y s rg y ş fK y X irax ro rro ray jp O O T O t:
Guvernul soVietlc a expus în mod a-
mănunţit şi clar propunerea cu pri­
vire la crearea în Balcani şl în regiu­
nea Mării Adriatice a unei zone în care
să nu existe arme atomice şi arme
rachetă. La marele miting oare a avut
loc la 30 mal 1959, la Tirana, tov.
N. S. Hruşdov spunea:
„Uniunea Sovietică, toate ţările so­
cialiste sînt de părere că aici în Bal-
cânl popoarele trebuie să lupte pentru
ca pe pămîntul Balcanilor şi în bazi­
nul Mării Mediterane să nu existe baze
pentru rachete, să nu fie stocate arme
atomice. Implicit s-ar deschide calea
spre instaurarea unei păci trainice în
această regiune şi transformarea ei în-
tr-o zonă în care să nu existe armă
atomică şi baze pentru rachetă“.
O propunere realistă
Propunerea lui N. S. Hruşciov a
găsit un larg răsunet în toate ţările
din peninsula Balcanică. Presa din
Albania, Bulgaria, Grecia, Romînia,
Iugoslavia a publicat numeroase decla­
raţii care salută cu căldură ideea cre­
ării în Balcani a unei zone în care să
nu existe arme atomice şi arme rache­
tă. Această idee a fost sprijinită de
guvernele Romîniei, Bulgariei, Albaniei.
După cum reiese dintr-o declaraţie
a preşedintelui R.P.F.I., Tito, guvernul
Iugoslaviei a sprijinit de asemenea
propunerea cu privire la crearea unei
zone denuclearizate în Balcani şi în
regiunea Mării Adriatice.
Guvernul romîn, în special, a pro­
pus din nou convocarea conferinţei şe­
filor de guverne ai ţărilo r' Balcanice
în cadrul căreia ar putea fi discutate
probleme referitoare la colaborarea
multilaterală şi dezvoltarea relaţiilor de
bună vecinătate între statele Balcanice
In declaraţia sa din 25 iunie, gu­
vernul sovietic a sprijinit propunerea
Grupul de Activitatea or­
şantiere de ganizaţiei de
construcţii bază de aci
privind mun­
nr. 1
Petroşani ca de primire
în partid s-a îmbunătăţit simţi­
tor. Cei mai buni şi destoinici
muncitori constructori au fost a-
traşi în activul fără de partid.
Ocupîndu-se cu grijă de educa­
rea şi antrenarea în muncă a
muncitorilor care fac parte din
activ, mulţi dintre aceştia au ce­
rut să fie primiţi în rîndurile
candidaţilor de partid.
Pînă acum această organiza­
ţie a primit în rîndurile candida­
ţilor de partid pe tov. Petru
Trancă, zidar, Nicolae Vasile,
mozaicar, Ioan Osvald fierar-
betonist şi alţii. Ca membri de
partid au fost primiţi tov. Gheor-
ghe Budică, zidar, Victor Si­
mian şi Marcel Iliescu mecanici.
La biroul organizaţiei de bază
se găsesc în prezent 6 dosare
pentru candidaţi şi două pentru
membri de partid, care urmează
să fie puse în curînd în discuţia
adunării generale.
Şi organiza­
Staţia C.F.R: ţia de bază din
această unitate
Pui C.F.R. se o-
cupă cu răs­
pundere de munca de primire
în partid. Cei mai buni lucră­
tori din staţie, convinşi de jus­
teţea politicii partidului, cer or­
ganizaţiei de bază să-i pună în
discuţie pentru a fi primiţi can­
didaţi de partid.
Pînă în prezent au fost pri­
miţi în rîndurile candidaţilor de
partid tovarăşii Ioan Neamţu,
Iacob Revitea, Lazăr Neică, a-
cari şi Ioan Macra, meseriaş
principal de cale.
La Orăştie va funcţiona un
curs de pregătire a propagan­
diştilor pentru cercurile şi cursu­
rile învăţămîntului politic U.T.M.
La întocmirea programelor
celor 3 cursuri s-a ţinut seama
de specificul ramurilor în care
vor activa propagandiştii.
Un articol publicat în z iarui „Pravda"
„Calea
trainică in
guvernelor romîn, albanez şi bulgar
care s-au pronunţat pentru crearea
unei zone denuclearizate în Balcani şf
în regiunea Mării. Adriatice şi a subli­ probleme şi va ridica piedici pe ca­
niat cu regret că o piedică serioasă
în calea creării unei zone denucleari­
zate este poziţia guvernelor Italiei,
Turciei şi Greciei. Guvernul sovietic a
declarat că este gata ca împreună cu
celelalte mari puteri să garanteze a-
ceastă zonă şi a adresat guvernelor
S.U.A., Angliei şi Franţei un apel co­
respunzător.
Recent, Departamentul de Stat al
S.U.A. a dat publicităţii răspunsul la
declaraţia guvernului sovietic în pro­
blema creării unei Zone denuclearizate
în Balcani şi în regiunea Mării Adria­
tice. Departamentul de stat respinge
propunerea guvernului sovietic aducînd
argumente a căror esenţă se reduce la
o completă politică absurdă, devenită
cu totul nepopulară, de instalarea ba­
zelor atomice şi pentru rachetă în ju­
rul Uniunii Sovietice şi al celorlalte
ţări socialiste.
Se pune din nou în circulaţie afir­
maţia că nu s-ar putea renunţa la
crearea dé baze atomice şi pentru ra­
chete pînă cînd „nu va fi realizat un
progres pe calea stabilirii dezarmării
generale controlate“. Acesta însă este
„un argument“ învechit, de mult uzai
Este bine cunoscut faptul că numai din
vina guvernelor ţărilor membre ale
N.A.T.O. problema dezarmării a intrai
r ’p p n n n r
^ Exploatarea minieră Teliuc este una din cele
[ mai moderne exploatări de minereu din regiunea
t noastră. In anii puterii populare a fost înzestra- neficiari se efectuează cu trenuri tractate de lo- ţ
Ită cu numeroase utilaje de mare capacitate me-
[•nite să uşureze la maximum munca fizică a
pomului. Bunăoară, în prezent forarea găurilor
ide mină se execută cu ajutorul forezelor meca-
' nice, încărcarea minereului în vagonete cu aju-
itorul excavatoarelor, iar transportul lui la be-
Prin introducerea tehnicii miniere noi se reduce
simţitor consumul de materiale
Consumurile specifice de ma­
teriale au o pondere apreciabilă
în calculul preţului de cost al
tonei de cărbune. Colectivele ex­
ploatărilor miniere se străduiesc
să realizeze cît mai multe eco­
nomii la acest capitol. Bunăoa­
ră, la mina Lupeni, în trimestrul
II al anului 1959 s-a înregis­
trat la consumul de materiale
o economie de 1,21 lei pe tona
de cărbune. Dacă ţinem cont de
condiţiile de exploatare de la mi­
na respectivă, economia este to­
tuşi apreciabilă.- Ea a fost rea­
lizată pe baza reducerii simţi­
toare a consumurilor specifice
de exploziv, cherestea şi diverse
materiale: cuie, 'şuruburi, fier
pocal etc.
Să ne oprim puţin asupra
.căilor prin care s-a, ajuns la a-
ceste rezultate. • ^v ^ ~
Trebuie să amintim că în ul­
timul timp, la mina Lupeni, au
fost introduse o serie de utilaje
noi de mare productivitate. Aşa
de pildă, de aproape două luni,
tăierea cărbunelui în stratul 15
se face cu ajutorul havezei, iar
la lucrările de înaintare s-a in­
trodus de curînd o haveză cu
cap universal (deocamdată ex­
perimental). Aceasta a avut
drept urmare reducerea simţitoa­
re a consumului de material ex­
ploziv şi în plus, o creştere în­
semnată a productivităţii mun­
cii.
Bineînţeles că la reducerea
consumului de exploziv a con­
tribuit şi preocuparea întregului
în Impas. Reţeaua de baze atomice şi
pentru rachete din Balcani nu va con­
tribui de loc la soluţionarea acestei
lea spre dezarmare. .Ci, dimpotrivă,
crearea unei zone denuclearizate în-
tr-una din principalele regiuni de con­
tact a celor două principale grupări
militare — N.A.T.O. şi Tratatul de la
Varşovia — ar contribui fără îndoială
la realizarea unei înţelegeri în pro­
blema dezarmării.
Poziţia guvernului S.U.A. dovedeşte
dorinţa încăpăţînată a cercurilor agre­
sive de a folosi în scopurile lor po­
ziţia strategică a peninsulei Balcani­
ce, ceea ce ar crea un pericol nemijlo­
cit pentru pacea şi securitatea din a-
ceastă regiune a Europei,
Jocul periculos cu focul
Guvernul S.U.A. se străduieşte să
încercuiască Balcanii cu o 're ţe a de
baze atomice şi pentru rachete. El a
şi obţinut asentimentul corespunzător
din partea guvernelor italian şi turc.
Se exercită presiuni grosolane asupra
Greciei. Generalii americani şi-au în­
dreptat încă de mult atenţia asupra
poziţiei strategice avantajoase a Gre­
ciei : această ţară se învecinează cu
Bulgaria şi Albania, şi o desparte nu­
mai un pas de Uniunea Sovietică.
In anul 1953 s-a impus Gerciei un a-
cord neechitabil, potrivit căruia S.U.A. progresist. Ei au exprimat profunda
au creat pe teritoriul ţării cîteva mari nelinişte a naţiunii greceşti în legă­
DRUMV h SOCIALISMULUI
comotive şi cu ajutorul funicularelor.
In ctişeul de faţă se poate vedea in prim )
plan funicularul Teliuc-Hunedoara. El a in tra t)
în funcţiune la sfîrşitul primei decade a lunii 5
iunie. Proiectat de către I.P.R.O.M.I.N. Bucu- -j
reşti şi construit în întregime cu utilaj romi-
nesc, constituie o ultimă expresie a ceea ce
poate fi numit funicular modern.
colectiv de mineri, tehnicieni şi
ingineri, pentru amplasarea judi­
cioasă a găurilor de mină şi fo­
losirea la maximum a ciocanelor
de abataj.
Pentru economisirea diverselor
materiale: cuie, fier pocal etc., au
fost luate măsuri de introduce­
rea fişelor limită pe sectoare.
Astfel, bonurile de materiale în­
tocmite nu pot depăşi consumul
stabilit în fişele respective. In
plus, toate bonurile de materiale
înainte de a merge la depozit
sînt semnate de către inginerul
şef al exploatării.
Cît priveşte consumul de che­
restea, el a fost redus printr-o
bună gospodărire şi o folosire
cît mai economicoasă.
Cu toate că în trimestrul tre­
cut -consumul specific de lemn
de mirră'"a':fost depăşit cu peste
3 m.c. pe mia de tone, nu putem
trece cu vederea peste progresele
ce s-au făcut în ultimul timp
în direcţia reducerii lui.
Este cunoscut că în prezent
se tinde spre înlocuirea materia­
lului lemnos cu cel metalic. La
mina Lupeni s-au făcut paşi în­
semnaţi în această direcţie. Sta­
diul de experimentare al armă­
turilor metalice a fost trecut cu
succes. Acum se armează cu
stîlpi metalici, cu stîlpi metalici
şi grinzi metalice în consolă,
în cinci abataje din stratul 5
blocul 4 sectorul II şi stratul
15 sectorul IV B. In zilele aces­
tea se va introduce armarea me­
talică în cel de al 6-lea abataj.
cătrepace
baze maritime militare şi aviatice. Sub
pretextul „îmbunătăţirii“ pregătirii ope­
rative, forţele armate greceşti sînt în­
zestrate cu arma atomică. In ultimul
timp se întreprind eforturi febrile pen­
tru a se obţine asentimentul guvernu­
lui grec în vederea creării de baze ato­
mice şi pentru rachete.
După cum se vede, guvernul Gre­
ciei a cedat presiunilor S.U.A. El a
respins propunerea cu privire la corn
vocarea conferinţei şefilor guvernelor
ţărilor Baloanice. El s-a pronunţat, de
asemenea, împotriva ideii însăşi de a
se crea o zonă denuclearizată în Bal­
cani.
Prin aceasta guvernul grec împinge
ţara într-un îngrozitor pericol. Este
clar că, în cazul unei agresiuni, se vă
da o contralovitură bazelor atomice şi
pentru rachete ale N.A.T.O!, ori unde
ar fi ele.
Ceea ce nu vrea să înţeleagă guver­
nul grec, înţelege bine poporul din
Grecia. In ţară creşte zi de zi îm­
potrivirea cercurilor largi ale opiniei
publice faţă de crearea bazelor pentru
rachete, se extinde cererea de a se în­
cepe tratative în legătură cu crearea
unei zone a păcii în Balcani. La 20
iunie a fost dată publicităţii o declara­
ţie comună a lui Venizelos şl Marke-
zinis — lideri ai partidelor liberal şi
tură cu planurile de creare a unor ba-
Pag. 3
«a '?¦
IN NUMAI 6 ANI
Istoria sectorului chimic al comht- maistru lucrează Inginer. Nu e fum .i
naiului hunedprean, e In mare isio- mt e pm f, Doar un vag miros de{
ria Hunedoarei. benzen. In celelalte secţii, la !el.
începutul a fost prin 1953. Pe a- ^
tunci, pe vremea dn d aici lopeţile Un capitol, şi nu cel mai restrtns (
brigadierilor răscoleau pământul, nu din istoria sectorului, U constituie oa- <
se vorbea, nu se auzea de sulf, ben- merui.Majoritatea sini tineri. Virstat
zen sau baze piridinice. Citiva doar medie Pe sechr atinge 25-27 <
ani. Şi entuziaşti,, cum turnai tinerii $
- inginera, specialiştii constructori ^ ^ gxe/np/e.
— răsfoiau schiţele sosite din Uni- Primul. In primăvara acestui an\
unea Sovietică şi visau cum va fi se defectase o vană la conducta prin-
in zilele cînd ele vor prinde viaţă, aipalăde aburi. Se pierdea energie, i
Pe atunci se vorbea mult de cocs, m » Puteaa !aceoperaţiile de pur-'
,. !di') a conducielor de artriaj, şi in*
de bateria l-a, ia care ctteva exca• p,lus, era an zgomot., un şiuer asur- fv
valoare făceau Ioc betoniştUor şi zi- zitor. Defectul nu putea fi remediaţi
dărilor. decU la oprirea aburului pe întregy
Apoi, în discuţiile oamenilor a in- combinatul. Şi totuşi, trebuia. După\
tervenit un cuvlnt nou, cu rezonanţe mulie ohibzuieli, Nicolae S. Vlad,
;fVaier Iacob, lăcătuş,¦ şeful e¦
plăcutei condensarea. Şi în ’55, oda­
chipei de întreţinere, împreună cu
tă cu prima baterie, a intrat In
încă dţiva inimoşi, au hotărît marea
funcţiune şi prima secţţe chimicăi
'1 condensarea. Se producea gudron. încercare. In costume de cauciuc, cu
mţinuşi de cauciuc, muncind numai ei
In ’57, în martie, intră In funcţiune
-j ştiu cum şi în ce condiţii, după trei
subsecţla sulfat de amoniu, iar In
mai a aceluiaşi an, debenzolarea. ore, frinţi de oboseală şi-au scos vata
din urechi — n-ar fi putut lucra alt­
Din gazul de cocs al celor două
fel — şi au mers fiecare la trebu­
baterii, Hunedoara producea gudron,
rile lor.
sulfat de amoniu, apă amonlacală,
’Al doilea. Maistrul RudoLf Colce-
benzen brut, baze piridinice, nafta­
j ria organizează 6 brigadă în care
lină brută. La nici un an gama pro­
duselor chimice se îmbogăţeşte cu sul­ intră Ioan Răducan, Constantin Para.
(accentul pe ultimul a) şl curăţă vo­
ful brut. Intrase în funcţiune desul­
luntar saturatorul nr. 1 pentru a
furaren. Iar apoi, odată cu trecerea
instalaţiilor rectificării benzenului în grăbi reparaţia capitală, a acestuia.
miinile celor ce aveau să exploateze In saturator sulfatul avea consistenţa
De remarcat este faptul, că'se secţia, lista produselor se măreşte ou betonului, aerul era închis, tnnăbuşi-
armează atît în straturi groase
cît şi în straturi subţiri şi că, benzenul tehnic pur, sulfura de car­ tor. Cînd oamenii, la terminarea lu­
armăturile confecţionate la
U.R.U.M. Petroşani, se compor­ bon şi solvenţii organici. crului, s-au strecurat afară prin gura
tă foarte bine.
Anul acesta e prevăzută intrarea de vizitare, n-au aşteptat mulţumi
in funcţiune a ultimei secţii, distile­ rile nimănui. Aveau în schimb con­
ştiinţa datoriei împlinite.
ria de gudroane, care va produce
De asemenea, trebuie amintit
că începînd din luna iunie la naftalină, fenoli, şi o serie de alte Şi ca ei, Nicolae Barba, Gheorghe
lucrările de înaintare a început
să fie introdusă armarea în fier
sistem clopot, iar rezultatele sînt Pisică, Abel Lupa, Cornel Dobrei,
lăudabile. Urmează .ca ea să fie subproduse. Totodată s-a construit,
extinsă.
Mircea Creţoiu, Nicolae Bolea, Vin-
pentru deservirea sectorului si a ba­
tilă Popescu, Silvesţri Bodale şi
teriilor de cocs, un laborator modem, alţii.
dotat cu o aparatură care permite
La lucrările de deschidere şi efectuarea celor mai dificile analize. Despre plan, despre indicii aces-
pregătire continuă să se armeze
şi pe mai departe în bolţari, ceea •k tuia de asemenea e suficient să amin-
ce a influenţat mult asupra re­
ducerii consumului specific de Dezvbltarea tinerei ramuri chimi- tesc un singur fapt. La începutul a-j
material lemnos în perioada care
s-a scurs. ce a combinatului poate fi ilustrată nului, cu ocazia defalcăm sarcinilor,<
şt prin aceea, că de aici, din Hune- unii tehnicieni văzlnd planul .deoseA
doara, a luat şi ia drumul Angliei, bit de mare la sulfat erau la Un pas|
Toate acestea au făcut, fără Elveţiei, Germaniei federale, cantităţi de a cere ministerului restructurarea, i
îndoială,- •ca-consumul-de-mate-
riai lemnos să-fie:;re,dus- simţitor' apreciabile de gudron şi benzen. Noi, Comuniştii au fost de altă părere. <
faţă de anul trecut. Realizările
abia de aici înainte" vor fi mai r.ei „eminamente-’agricoli“', exportăm Nu ’ s-a- mar intervenit la minister. \
evidente. începînd din luna iulie
Exploatarea minieră Lupeni a produse chimice în ţările cu o tradi- Azi, la acest sortiment, sectorul are''
început să înregistreze economii
însemnate la acest capitol. ţie de decenii în această privinţă, o depăşire apreciabilă. Explicaţia o*
Se poate trage concluzia că
reducerea simţitoare a consumu­
rilor specifice de materiale este Doar acest singur fapt ilustrează pro- dă mutica colectivului, folosirea re-,
posibilă numai prin introducerea
pe scară largă a tehnicii minie­ greşul realizat în ultimii atu. zervelor interne, exemplul comunişti- <
re noi, prin extinderea mecani­
k lor. Mai poate fi amintit faptul că\
Paralel cu acestea se constată la toate, dar absolut toate angajamen- '
Hunedoara, la chimice, o schimbare ţele luate la începutul anului au fost*'
cu semnificaţii profunde. Şint lucruri îndeplinite, reînnoite, din nou ,îndepli-1
peste care de mtilte o,ri treci fugitiv nite. Nu de mult, cu ocazia prelu-{
cu vederea, nu le dai importanţă. La crării documentelor plenarei C.C. al <
zării muncii în abataje şi la lu­ rectificare, de pildă, intr-un schimb, P.M.R. din 13— 14 iulie, colectivul'
crările de înaintare, prin intro­ lucrează doar 9 oameni. Propriu-zis, sectorului chimic şi-a înnoit din nou
ducerea armării metalice la toa­ omul nu lucrează. Omul urmăreşte, angajamentele. Că le va îndeplini şi t
te genurile de lucrări acolo un­ omul supraveghează, omul conduce, pe acestea nu mai kicape îndoială.
de se pretează. Şi e curai îmbrăcat. Şi pe post de A. JURCA
GH. C.
ze pentru rachete în Grecia şl au a- sînt născociri răuvoitoare, care nu au muncească în pace. Să îmbunătăţim re­
laţiile noastre, să facem comerţ, să
rătat că. în cazul înfăptuirii acestor nici o bază. dezvoltăm relaţiile culturale, ştiinţifi­
ce, tehnice şi sportive dintre popoarele
planuri. „Grecia poate fi tîrîtă înlr-un Posibilităţi largi şi ţările Balcanice''.
război nu numai împotriva voinţei şale
Propunînd crearea unei zone denu^
ci şi fără să fie înştiinţată“. Niciodată încă nu au existat in Bal­ clearizate în regiunea Balcanilor, ţă­
rile socialiste au întins din nou o mînă
Incercînd să paralizeze împotrivirea cani atîtea posibilităţi reale ca în pre- prietenească Greciei, italiei şi Turciei.
Crearea unei astfel de zone ar fi o
maselor largi populare, reacţiunea din zen‘ pentru transformarea acestei pe­
transpunere concretă a ţelurilor şi
Grecia Intensifică ofensiva împotriva e- ninsule într-o zonă a păcii. Lupta de principiilor consfinţite de Carta O.N.U.,
ar contribui la destinderea încordării
lementelor democratice, recurge tot eliberare naţională a popoarelor alba­ internaţionale în Europa şi în întrea­
ga lume.
mai des la acte de teroare grosolană, nez, bulgar, romîn şi iugoslav împo­
Tolodată Uniunea Sovietică şi cele­
poliţienească. Tocmai în acest scop a triva fascismului şi a reacţiunii interne lalte ţări socialiste trag concluziile cu­
venite din tendinţa cercurilor imperia­
fost înscenat procesul împotriva lui sprijinită de marile victorii ale armatei
liste din S.U.A. de a transforma Bal­
Manolis Glezos şi a celorlalţi acti­ sovietice, a dus la instaurarea puteri) canii întf-un „butoi cu pulbere atomi­
că“, Dacă Grecia şi Italia vor păşi
vişti democraţi. M; Glezos şi tovarăşii populare în aceste ţări, Ia lichidarea pe calea periculoasă a creării de baze
atomice şi pentru rachete pe teritori­
Iui sînt luptători înflăcăraţi pentru dominaţiei burgheziei şi moşierilor
ile lor, acest lucru va constringe ţă­
pace, apărători ai adevăratei libertăţi care vindeau la mezat independenţa rile socialiste ca, pentru a lua o con-
tramăsură, să construiască astfel de
a patriei lor. Unica lor „vină“ este că naţională a ţărilor Balcanice, care erau tţaze în peninsula Balcanică. în spe-
qial în Albania şi Bulgaria,
îi văd clar întreaga adîncime a în­ un instrument docil in miinile monopo­
Larga mişcare populară din Grecia
grozitoarei prăpăstii spre care condu­ lurilor imperialiste. In Balcani s-a şl Italia împotriva creării de baze pen­
tru rachete poate preîntîmpina aluneca­
cătorii blocului Nord-Atlantic împing schimbat radical situaţia socială şl rea acestor ţări pe caiea funestă a
Grecia. politică. A fost creată o bază trainică războiului. Trebuie să se spere că gu­
pentru întărirea prieteniei şi colaboră­ vernele grec şi italian vor manifesta
Prin ce justifică guvernele Italiei, rii reciproce dintre ţăriie Balcanice. luciditate şi nu vor accepta să-şi su­
Turciei şi Greciei crearea de baze ato­ pună popoarele unul pericol mortal.
mice şi pentru rachete pe teritoriile Ţările socialiste promovează cu con­ Numai politica de pace corespunde in­
tereselor vitale ale tuturor popoarelor,
lor ? Ele afirmă că aceasta este o ches­ secvenţă politica de coexistenţă paş­ fără excepţie, din peninsula Balcanică
şi dih regiunea Mării Adriático.
tiune internă a lor. Oare crearea de nică cu statele capitaliste. Guvernele
L. JULKUNOV
baze pentru rachete, cu raza de acţiu­ ţărilor socialis' din Balcani pornesc
Articol apărut in ziarul „Pravda" di:;,_
ne de 1.000 km. sau chiar mai mult de Ia ideea că există condiţii şl posi­ 30 iulie 1959.
este o chestiune internă a guvernelor bilităţi favorabile pentru dezvoltarea
grec sau italian ? Instalaţiile pentru unor largi relaţii economice, culturale
rachete vor fi îndreptate desigur spre etcv, cu ţăriie capitaliste din Balcani,
alte ţări europene, nu spre regiunile La Congresul ai VII-lea al Parti­
Italiene sau greceşti. dului Comunist Bulgar, care a avut loc
„Argumentul“ cel mai frecvent al acum un an, a fost trasat un amplu
partizanilor bazelor pentru rachete a program de întărire a colaborării din­
devenit afirmaţia In legătură cu „perl-? tre ţările Balcanice. „Unicul lucru pe
colul din nord". Implicit se fac aluzii ¦ oare îl propunem vecinilor noştri—spu­
lipsite de echivoc la un singur pericol nea în raportul la congres T. Jlvkov.
din partea ţărilor socialiste. prim-secreţar al C.C. al Partidului Co­
Dar, după cum este îndeobşte cur munist Bulgar, — este pacea, priete?
noşcut, încă cjin momentul apariţiei lor, nia şi înţelegerea reciprocă, instaura^
ţările socialiste duc o politică consec­ rea încrederii între ţările noastre pen­
ventă de pace şi nu au ameninţat nici­ tru a se crea o atmosferă de linişte
odată pe nimeni. Orice declaraţii des­ în Balcani şi pentru a da posibilitate
pre ameninţări din partea acestor ţări popoarelor noastre să trăiască şi să