Page 6 - 1959-08
P. 6

Pag. 2                                                                                                                                ¦ D W m u soerALJsmuJ!                                                                                                                                         Nr. 1434

O C Ă LĂ TO R IE

        IN ANUL

(Urmare din pag. l-a),                        ?i8rul local cumpărat te chioşc

                                              aflăm că la filiala din Siberia a

22.000.000 de apartamente şi ca­ Academiei de Ştiinţe se deschi­

se individuale, aproximativ                   de conferinţa unională pentru                  Noutăţi tehnice                          Tainele m ii oraş «spirit                                                                   Polonia în c if r e şi f a p f e
130.000 de oşpătării, restauran­              problemele consumului pentru                           din
te şi braserii, mii. d,e şcoli, spi­          următori} 10 ani- Pptriyiţ reja                                                            Oamenii de ştiinţă uzbeci au            părare care dovedesc că popu-                        « Popula,ţia Republicii Populare Po­        9 Anul acesta a începui în Polonia
tale, zeci de grădiniţe de copii,             ţărilor ziarului, în U.R.S.S. nor              R, P, Chineză                                                                       iâţia din Taraz cunoştea un sis­                 lone numără în prezent peste 29 mi­          producţia de cauciuc sintetic, a fost
                                              mele de producţie pe cap de io-                                                         descoperit în raza actualului              tem superior de construcţii de                   lioane locgiiori, din care peste o treime    dală în exploatare o uzină de cupru,
eluburi, teatre. Pretutindeni, în             cuitor Ia o serie de principale               Maşini cje mare precizie                  oraş Djambul din Kazahstan                 fortificaţii. S-a stabilit că în se-             esie forrnqtă din tineretul născut în (glii  care vp. prelucra zăcămintele de mi­
toate casele se vede mobilă                                                                                                           ruinşle vechiului oraş Ţaraz,              colui al Xl-lea OFaşul avea o                    puterii populare. Mai puţin de o treime       nereu descoperite recent şi care re­
nouă, dulapurile-biblioteci au de-            produse alimentare a atins nive­                 STRUNGUL AUTOMAT „C-107-A"             care în sec. IX-XII-lea a fost un          curte pentru bătut monpzi şi a-                  din populaţie se compune din tineri          prezintă aproximativ 20 la sută din
                                              lul prevăzut de oamenii de ştiin­             a fost realizat de Uzina constructoare    important centru comercial la              teiiere de olărit.                               născuţi în tţmpul războiului sau îna­        rezervele mondiale de cupru.
venit neîncăpătoare, Doar anual               ţă, De pildă, consumul anual de               de maşini din Nankin. Cele cinci cu-      încrucişarea de drumuri din Ka-                                                             inte de război. Doar o treime din popu­
se editează peste 1.500,000 cărţi,            carne pe cap de locuitor este de              ţite ale acestuia prelucrează piesele cu  zahstan în Asia Centrală.                     După cum au dovedit săpă­                     laţie eşte formată din oameni care              • In cele 25.000 de şcoli elementare
în medie cîte 30 de cărţi de fie­             71 kg., peşte — 20 kg., lapte şi              o precizie pipă la 5 microni şi o ne­      .C u prilejul săpăturilor au ie­                                                           depăşesc vîrşfa de 40 de ani şi carp         din R.P. Polonă învaţă 4.240.000 de
care familie.                                 produse lacţăte — 450 kg., cje                tezime de suprafaţă de 8 clase. (In       şit la iveală construcţii vechi            turile arheologice, oraşul Taraz                  au fost educaţi în perioada antebe­         elevi, Nufp^rul cadrelor- didactice din
                                              zahăr — 44 kg. etc.                           această privinţă China depăşeşte An-      din cărămidă, o conductă' de                                                                lică.                                        acestea, atinge 130.000,
   Noua noastră cunoştinţă ne                                                               glip, siiiţlndu-şe la nipehfl Elveţiei)   apă, fîntînj- .din piatră pentru           întreţinea vaste legături cultu­
                                                 Totodată, vorbind despre pro­              Strungul „C-107-A" este condus de un      captarea apei, fortificaţii de a-                                                              • In Polonia există în prezent un            • Din numărul iotal de studenţi ai
vorbeşte despre zecile de neve                ducţia pe cap de locuitor trebuie             dispozitiv 4e camă; întregul proces                                                  rale, economice şi politice cu di­               oraş cu pecie un milion de locuitori,        institutelor de învăţămînt superior din
Diesel electrice oare sosesc din              avut în vedere nu rezultatul a-               — de ta introducerea materialului pînă                                                                                                                                             R.P. Polonă, 47.000 studiază diferite
toate colturile lumii să încarce              ritmetic al împărţirii volumului              ţa prelucrare —¦se desfăşoară aulomaf.                                               ferite ţări.                                     20 de oraşe cu o populaţie de peste          ramuri politehnice, 26.000 urmează in-
lemnul din Siberia. In ultimii 7              general al producţiei la numă­                                                                                                                                                      100.000 locuitori şi 90 fie oraşe ca         stHgiele medico-jarmaceutice, 11.000
ani volumul comerţului exterior               rul de locuitori ai tării, ci re­                STRUNGUL AUTOMAT „C-25-4",               „Radarul medicilor“                                                                                                                    studiază agronomia, ştiinţele juridice
al Uniunii Sovietice a crescut                partiţia reală a bunurilor mate­              produs de Uzina constructoare de ma­                                                                                                  peşte 20.000 locuitori.                      şi economice, filologia şi istoria, ma­
considerabil, iar materialul lem­             riale produse în tară între mem­              şini nr. 3 din Şenian, prelucrează au­       Specialiştii' sovietici au reali-       apoi imaginea exactă a tumorii,                     9 Depunerile pe carnetele de econo­       tematica şi ştiinţele naturii.
nos este unul din articolele prin­            brii societăţii în funcţie de can­            tomat piese ou ajutorul unui mare         zat un nou aparat ultrasonic               Noul aparat permite să se des-
cipale de export,                             titatea şl calitatea mujicii depu­            număr de cuţite. Peste zece cuţite,       pentru detectarea rapidă a tu-             copere cu precizie o tumoare ma­                 mii ale cetăţenilor polonezi reprezintă         9 In. perioada antebelică existau în
                                                                                            instalate pe patru suporturi poi prelu­   io rilo r .canceroase în organis-          lignă chiar şi de mărimea unui                   suma de 7 miliarde zloţi. Pe fiecare         Polonia 13.000 de medici. După război
   ...Munţii Urali î-am traversat             se. Intr-adevăr, ce fojos arp, de             cra concomitent patru piese. întregul     mul omului. Medicii au numit               milimetru. Aparatul va fi folosit                                                             au rămas din aceştia doar 7.300. In
noaptea. Acest depozit uimitor                pildă, şomerul american că în                 proeps de prelucrare este automatizat•La  acest aparat ,,radarul medicilor",         larg la diagnosticarea canceru-                  carnet sînt depuşi în medie 1000 de          prezent, în R.P. Polonă lucrează 24.000
                                              tara sa se produce în medie pe                prelucrarea rulmenţilor ţm astfel de      Apara tul emite impulsuri ultra-           lui, va ajuta pe mediei să_ de-                                                               de medici, 8500 stomatologi, 6.800 fel­
al naturii, cum l-a numit marele              cap de locuitor multă carne,                  strung poate înlocui manca a peste        sonice care întîlnind în calea             tecteze această boală gravă în                   zloţi.                                       ceri şi 34.000 surori medicale calificate.
chimist rus D. Mendeleev, a de­               mult unt, multe televizoare şi                                                          lor un ţesut canceros conden-              stadiul ei timpuriu şi în felul                     9 In 1938 la fiecare o mie de.
venit un uriaş combinat chimi-                automobile ? Partea leului din                                                          saţ se reflectă. Pe ecran apare            acesta s-o combată cu succes.
co-metalureic. Numai în partea                                                                                                                                                                                                    locuitori reveneau 24 de naşteri şi
de sud, care se învecinează cu                toate bogăţiile produse revin a-                                                          Un fracfpr fâra fracSoris!
Celeabinsk, se produce mai mul­               celora în mîinile cărora se află                                                                                                                                                    14 decese. In. 1958, natalitatea a cres­
tă fontă decît în întreaga Fran­              capitalul, în timp ce mulţi oa­                                                                                                                                                     cut la 26, iar mortalitatea a scăzut
ţă. Sclipesc luminile oraşelor                meni, literalmente flămînzesc.
Uralului, cu uzinele sale unice,              Numai în condiţiile socialismu­                                                                                                                                                     la 8.
cu dumbrăvile sale umbroase,
cu cîmpiile nesfîrşite ale sovho­

zurilor legumicole. Muncitorii, lui sporirea producţiei pe cap 20 de strunguri obişnuite,                                               remorchează o combină
inginerii, oamenii de stiintă din de locuitor înseamnă îmbunătă­

Ural construiesc uriaşe excava­               ţirea efectivă a vieţii oamenilor               STRUNGUL DE COPIAT SEMIAU­                 Un tractor pe şenile „5-100“ traver­    condiţiile producţiei. Dispozitivul de
                                              muncii.                                       TOMAT „C-720-K" produs de Uzina           sează un Ian de grîu remoreînd o           copiere, ea şi dirijarea de ia distanţă
toare păşitoare, bluminguri şi                                                              constructoare de maşini din Dalnii eşte   combină „RSM-8M. Atrage însă aten­         ap perplis ca maşinile să fie folosite
maşini electronice de calculat,                  Care sînt perspectivele dezvol­            fdarie original. El funcţionează după     ţia faptul că în cabina tractoristului     cp mare randament la arat. Tractoa­
ei produc îngrăşăminte noi si                 tării mai departe a industriei a-             metoda hidrocopierli. In afară de pu­     nu se vede nici pn om. Agregatul este      rele au lucrat fără tractorişti.
cea mai bună hîrtie din tară,                 iimentare ? Judecind după mate­               nerea şi scoaterea piesei toate proce­    dirijat de comWner dp pe puntea câ­
extrag cupru şi nichel.                       rialele înserate în ziar aceasta              sele sint automatizate. Datorită folo­    rmi de reglare,                               In prezent, patru din aceste trac­
                                              nt| eşte o problemă atît de sim-              sirii complexe a unui mare număr de                                                  toare remorchează combine. Combine-
   După Ural începe oceanul la-               plă cum ar putea să pară Ia                   cuţiie, datorită automatizării şi prin­      Sovhozul cerealier „Temijbelski“ din    rul dirijează tractorul fără a cobori
nurilor de grîu din depresiunea               prima vedere, In prezent este                 cipiului. de prelucrare productivitatea   ţinutul Stavropol a primit încă din        de pe combină, priMr-o simpjă apă­
centrală a Siberiei, Dacă nu ş-ar             absolut evident că principalul îl             lui esie. foarte înaltă.                  primăvara aceasta cîteva tractoare pre­    sare pe butoanele cutiei de distanţă.
zări gospodăriile sovhozurilor cu             constituie îmbunătăţirea radica-                                                        văzute cu dispozitivul iventatorului Ivan  Productivitatea agregatului a crescut
elevatoarele lor uriaşe, care a-              lă a calităţii, asigurarea unei                                                                                                    în mare măsură: în decursul unei zile
p .r şi dispar la orizont, ai a-              asemenea structuri a alinienta-                                                         Logliinov pentru a le experimenta în       ei seceră cerealele de pe o suprafaţă
vea impresia că trenul stă pe                 ţiei care să fie cît mai folositoa-
lo c: grîu, grîu şi iar grîu. Ve-             re organismului omenesc. Aici                                                                                                      de 25 ha. cu o producţie la hectar a
chea felină nu mai există de                  îşi vor spune cuvîntul medicii'
m u lt: în băncile claselor a IV-a            şi pedagogii, fiziologii şi econo-                                                                                                        cerealelor de peşte 30 chintale. Com-
ale şcolilor stau copiii născuţi              miştii.
în aceste meleaguri în anii a-                                                                                                        I binerul P. Nekrasov din sovhozul „Te-
                                                 Ce perspective se conturează                                                                                                           mijbe!skiM, primul eare a început să di­
ceia cînd părinţii lor au înce-               pentru industria alimentară în                                                                                                     rijeze un tractor de pe combină, îşi
put valorificarea acestui ţinui               anii 1965-1975?                               ¦Dacă s-ar înconjura pămîptul dont a cărui vîrstă este de apro-                      propune ca în curînd să secere pe zi
minunat.                                                                                                                                                                         cereale de pe o suprafaţă de 35 ha.
                                                 Observ că vă interesează pro-              çg un ,fir de „pîn?ă de păianjen, ximativ 1.000.000 ani. Maxilarul
   La Novosibirşk trenul nostru               gramul conferinţei. Atunci, pu-                                                                                                       Cpmbinerul a renunţat ,1a ajutorul
eşte îptîmplnat de o mulţime de               tem coborî la Novosibirsk pen-                acesta ar cînfări 450 de'grarne. a fost găsit fragmentat în trei                     le.g,ători,1«r,d e,,snopi. Agregaţul aşea­       (~\r~*r-*r - * r * w n r
fotografi şi reporteri. Se pare               tru a asista Ia lucrările confe-                                                                                                   ză paiele pe poloage, apoi acestea sînt
că împreună cu noi a călătorit                nnfei. Un pasager nu poate că-                Dar dacă am întinde acest fir părţi. Cea mai* mare                       are         adunate şi legate de o preşă-colector                                                         ....................  ^
un mare grup de lucrători ştiin-              lători mai departe decît punctul                                                                                                   de paie autopropulsată. Datorită faptu­          l In tot districtul Ploydiv (R-P. Bulgaria) a . început culesul )
tificî .de la Academia de Ştiin-              indicat pe bilet, dar de coborît              pînă la cea mai apropiată stea, ¦o lungime de ' f ' mV' şi cîrităreşte
ţe, Academia de Ştiinţe Medi-                 poate coborî oriunde înainte,                                                                                                      lui că agregatul lucrează fără tracto­           [ trandafirilor. Dis de dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, du-1
cale şi de la o serie de insti-                                                             Alfa din centaur,: el ar cîntări 75 kg. Diametru unuia dintre cei
tute de cercetări ştiinţifice. Din               Să coborîm deci aici.                                                                                                           rist şi legători de snopi, cheltuielile
                                                                                            ,,.50Q,000 toiip,                         4 dinţi găsiţi este de 15 cm.                                                               t pă ce s-a depus rouă, membrii cooperativelor agricole se în- ¦]

                                                                                                                                        ¦?r                                                                                       t dreaptă spre grădinile de tranda firi şi încep culesul.-Cooperatorii 1

                                                                                            Gel mai bătrîn arbore din lu­ In scoarţa pămîntului, forma­                                                                           [d in satul Rosino, districtul Ploydiv, speră să obţină anul acesta }

                                                                                            me este fără îndoială arborele tă dintr-un strat gros de circa                                                                        Co bogată recoltă.                                                                     1

                                                                                            de boabab care creşte în Tan- 16 km. se găsesc aproximativ de muncă la recoltare, ca şi preţui de                                     L In foto; Culegătorii din satul Rosino la lucru.                                      .|

                                                                                            ganica (Africa răsăriteană). Vîr- 775.000.  000 miliarde de tonecositţeal cerealelor se reduc considerabil.

                                                                                            sta acestui arbore eşte aprecia­ fier, 2.000.000 miliarde de cu­

Ce reprezintă pentru statul                                                                 tă fa aproximativ 5.0Q0 ani. aşa          pru, 93,5 miliarde de tone de              UN FRUMOS COSTUM NATIONAL CHINEZESC
                                                                                                                                      aur, iar uraniu de aproximativ
sovietic o oră de muncă creatoare                                                           îneît şi pe vremea războiului             100 ori mai mult decît aur. Şi                                                                                                                                 ii
                                                                                            troian acesta era un veteran.
        în producţie ?                                                                      Are înălţimea de 22 m„ iar pe­            rezervele de radiu şînt relativ
                                                                                            rimetrul trunchiului este de 47           m ari: 55.500.000 de tone. In
• In 'decurs de o oră In U.R.S.S.             • In sectorul experimenta1 al birou­          metri.                                                                               Unul dintre cele mai răşpîndile cos- nou îmbrăcămintea preferată a fe- nici o garnitură pentru purtat in
                                                                                                                                      cea mai mare cantitate se gă­
                                                                                                                    -ir               seşte însă aluminiul — peste

                                                                                               In R. Cehoslovacă a fost des­

se produc 6782 tone de oţel, 14.282 to­ lui central de sudură al Uzinei de coperit maxilarul unui masto- 1.370.000.                     000 miliarde de tone. lume naţionale chinezeşti pentru fe- meilor noastre.                                                             fiecare zi, este foarte uşor de confte­

ne de ţiţei, 3.240.740 bucăţi de cără­ cazane din Barnaul se pune la punct                                                                                                       mei este „ţipao“ — un chimono lung In China antică chimonoul lung ţicnat. Astfel stau lucrurile însă

midă, 509.260 metri ţesături dp bumbac, sudarea electrică sub zgură a plăcilor                                                                                                   cu guler înalt, Simplu ca model şi alcătuia îmbrăcămintea femeilor noa- atunci cind chimonoul se copŞe ¦din

43.980 perechi încălţăminte,                  metalice de mare grosime prin mi!to­                                 tin a din.-, bumbac                                           comod de purtat, gţipao" conturează sire. In 1644, manciurienii (una din materiale mai scumpe. Pentru croitul,
                                                                                                                                                                                 clar liniile corpului. Mînecile lui, croi- minorităţile naţionale ale Chinei) au cusutul şi împodobitul acestei rochii,
9 Numai din fondurile de slqt în cirea unui ajuslaj fluidizării special.

U.R.S.S. se construiesc în fiecare oră Punerea la punct a acestei metode va                     Texiilistii uzbeci au reuşit să deosebit de frumoase. Principala                 te Komono, pot fi lungi sau scurte, întemeiat ultima dinastie feudală Ţin. croitorii chinezi folosesc metodele ira-
                                                                                                                                                                                 după dorinţă. Chimonoul s e . încheie in {impui dinastiei Ţin, chimonoul diţionale chineze de confecţionare a
3.700 m. pătraţi de suprafaţă locui­ permite uzinei să treacă la fabricarea obţină o fibră de bumbac care calitate a noii fibre este marea

bilă. In fiecare minut sint date în fo­       unor noi iipuri de produse. Inir-o oră        prin aspectul ei exterior este            sa rezistenţă la soare, la tempe­          de obicei în partea dreaptă nu cu „ţiciuan" — strămoşul chimonouhu îmbrăcăminţii. Marginile gulerului, ale
losinţă două apartamente de cîte 30           de lucru, In preajma pauzei de prtnz          foarte apropiată de fibra de lină.        raturi de 160 grade, la lesii si           benzi de legat, ci cu nasturi. Ca să „ţipao" — purtat de femeile manciu- manşetelor şi cele de la poale se gar­
m. pătraţi.                                   au fost irimisp pentru analiză mostre                                                   acizi. Pentru obţinerea noilor             au stinjenească mişcările în timpul riene se deosebea foarte puţin de chi- niseşc cu şiret de atlaz de. diferite
                                              de metal sudat avînd lungimea su­                Fibra d e . bţimbac, prelucrată        materiale pot fi îmbinate cu               mersului, chimonoul esie despicai jos monoul bărbaţilor manciurieni. El a- putori, avîiid pe ele variate desene,
   ® In perioada 19—23 iulie, lucnnd          durii de jumătate de metru.                                                             substanţe chimice nu numai fi­             in ambele părţi. Avantajele chimo- vea un guler rotund, înalt, iăieiura Uneori pe marginile chlmarioului „ţi-
în două schimburicolhozurile şi sov­                                                        cu anumite substanţe chimice,
                                                                                            se înnobilează şi capătă însuşiri

hozurile ţârii au secerat în fiecare             • Combinatul minier este cea mat           cu totul noi, asemănătoare cu brele de bumbac, ci şi fire toar­                      noului „ţipao" faţă de celelalte coslu-          din locui reverului — oblică, mîneci         pao" se lasă două sau trei rînduri
oră de Inerţi, 90,000 ha. şi au treierat      mare unitate de producţie din regiunea        fibra de lină, Din fibrele astfel se, şnururi, ţesături şi chiar con-                me femeieşti constă în simplitatea                                                            de bordură colorată de atlaz, ’hai
peste 80.000 ha. de culţur.i cerealiere,      economică Irkuisk. In decurs de o oră         înnobilate se obţin apoi ţesături fecţii.                                            confecţionării, folosirea ca material            lungi, fără cele două deşpicăluri din        lată salt mai îngustă, de o ţucrăUlră
                                              mineriţ bazinului carbonifer de la Ce-                                                                                             a celor mai obişnuite ţesături şi a                                                           atit de fină îneît nu se poate dis-
   ® Intr-o oră de lucru, la uzina chi­                                                                                                                                          unui metraj mult redus ¦— vreo doi               părţi.                    '                  tiuge dacă garnitura este- upţipală
mică din Groznîi s-a produs din gaze.
                                                                                                                                                                                                                                  In 1911, în urma răsturnării dinas-

                                                                                                                                                                                                                                  Hei Ţin şt a „mişcării de la 4 mai"

aceeaşi cantitate de alcool sintetic, a- rernhovo au tjipus la suprafaţă 2500                   Staţşuni m e c a n iza te                                                        metri şi juinătaie faţă de rochia care a luai naştere în 1919, în viaţa sau face parte chiar din ţesătura ro-
celonă -şi fenol pentru care şe consu­ tone cărbune — cu 500 tone mai muţi                                                                                                       europeană care nec.eşliă aproximativ societăţii chineze au avut loc mari chiel.

mau înainte ciieva zeci dş tone de            decît se extrăgea pe oră în iulie 1958,           de creşterea anim alelor                                                         trei melrL şi faţă de un costum com-             transformări. S-a schimbat şi viaţa             Femeilor chineze le place să paar-
cereale de bună calitate.                     Extracţia de materii prime pentru in­                                                                                                                                               femeilor chineze. Un număr iot mai           ie chimonoul „ţipao" impreitnâ cil oile
                                              dustria cimentului din cariera „Pere-                                                                                              pus din bluză şi pantalon pentru care            mare de femei chineze scapă de sub           feluri de îmbrăcăminte; ele pun, de
   • In colhozul -„Lefiin" din raionul        val", situată la mare altitudine in                                                                                                                                                 zăvorul iatacurilor femeieşti şi încep       pildă, deasupra chimonoului o japhe-
Kalinin, ţinutul Kraşnodar s-au . obţir.      munţii Saian, a crescut de aproape            Cele 42 de staţiuni mecanizate de            Staţiunile mecanizate de creşterea      este nevoie de material şi mai miffi,            să ia parte la viaţa socială. Bineîn-        iă ajustată în talie cu mîneci lungi,
nuţ înţr-o opă la mulsul, vacilor 75          două ori. S-au obţinut sporuri aprecia­                                                 animalelor au un rol exlrem de impor­                                                       ţeles că, paarlel cu aceste schimbări,       bandă, sveter de lină şau curmă chi-
hi. de lapte. Este semnificativ faptul că     bile la extracţia'de aur, , grafit, calc şi   creşterea animalelor existenle în pre­    tant în dezvoltarea cultivării pămîntu-    Ca frumuseţe, chimonoul „ţipao" nu               suferă transformări şi îmbrăcămintea         nezească, care şe pot confecţiona de
în 1953 ţnlr-o oră se obţitieau numai         ghips.                                                                                  |ui, de succesul căreia depinde în mare                                                     feminină. In ultima perioadă a de-           obicei din ţesături chinezeşti de mă-
11 hi, , .                                                                                  zent în R. P. Mongolă au devenit cen­     măsură trecerea cooperativelor araţi­      çsie cu nimic inferior celorlalte cos­           ceniului al doilea din veacul acesta         lase şi lină,
                                                 9 Secţia de sudură electrică a uzi-,                                                 lor la viaţa stabilă, şi, peea ce este                                                      apare şi începe să se răspîndească
   ® întreprinderile industriei a’imen-       nei de ţevi din Celeabinsk a produs           tre de aplicare a noilor metode avan­     foarte important, crearea bazei fura­      tume. Forma, liniile şi aspectul ge              chimonoul „ţipao" care îşi păstrează             Astăzi nu există deosebire ufeţ-
tare .din regiunea Podolie au produs          înir-o oră o canliiale de ţevi suficien-                                                jere pentru creşterea animalelor. Anul                                                      calităţile preţioase de odinioară ale        bilă între hainele de fiecare zi şi cele
intr-o oră aproximativ 9 tone preparate                                                     sate de conducere a gospodăriei. In       acesta staţiunile mecanizate de creşte­    neral al acestei rochii (si qu trăsă-            îmbrăcăminţii feminine manciuriene           de sărbătoare. Cu clle-va decenii in
de carne, 6 tone de unt, iot atUa 'che-       tă Psnira a instala I '5 )mI de COndUCÎa                                                rea animalelor au însăminţat cu cpl-                                                        „ţiciuan" şi anume: simplitatea şi           urmă, însă, îmbrăcămintea femeias-
fir, ip/Urt si. alte produse taclale. Fabri.  niagistrală.                                  condiţii avantajoase, ele cultivă pămîn-  luri cerealiere 29.000 hectare d? pă-      iurţle lor specifice. Deosebit de ca-            comoditatea. Transformat şi îmbuna-          că de sărbătoare, era alcătuită dintr-o
cile de, conserve au livrat 3.000 de ciţ-,                                                                                            infut, adică de 3,5 ori mai mult decît                                                      lăţit necontenit, chimonoul „ţipao" a-       curmă cu guler ţnait şi fustă. Aces-
Iii de conserve de lapte, peste 5.000                                                       tul pentru cooperativele araţilor; aici   anui trepgt.                               mod la purtai eşle chimonoul „ţi-                !unge la aspectul său de astăzi, mult        iea sînt înlocuite acum cu chimonoul
culii conserve de fructe şi legume.                                                                                                                                                                                               deosebit de chimonoul „ţiciuan", ca-         „ţipao" îmbrăcat în zile de sărbătoa-
                                                                                            se aplică fecundarea artificială a ani­                                              paou vara, pe arşiţă, deoarece eşle              re se purta în fimpui dinastiei Ţin.         re, în timpul recepţiilor şi în alte
   ® Depăşind sarcinile planului la toa­                                                                                                                                                                                          „Ţipao" poate fi ţoluşi de cele mai          ocazii festive. Ble se fac mai lungi
le tipurile de produse, filatorii, ţesăto­                                                  malelor, se mecanizează lucrările care                                               mai uşor şi ţine. mai puţin cald pa              variqle modele.                              decît cele de fiecare zi, tăietura re-
rii şi miţncitprji secţiilor de finisaj de                                                                                                                                                                                                                                     aerului închis înir-o parte esie făcută
la combinatul de bumbac din Kalinin,                                                        necesită un mare volum de mupcă. in                                                  orice altă rochie. La acestea mai Ire-              „Ţipao" de vară se lucrează fără          mai sus, iar gulerul mai înalt. Chi-
au produs intr-o oră 2.187 kg. de fire,                                                                                                                                                                                           căptuşeală şi cu mînecă scurtă, cele         monourile de purtat zilnic, în cro-
15.180 m. ţesături crude, 41,814. m. ţe­                                                    1958, datorită aplicării tehnicii noi.                                               buie adăugat şi faptul că se spală şi            de primăvară şi toamnă cu capiu-             iala cărora se urmăreşte mai ales
sături unicolore, imprimate pe .fond alb                                                                                                                                                                                          şealâ. „Ţipao" de iarnă sint căptuşite       'comoditatea, sînt mai scurte, iar gu-
-T- stambă, salin, flanel, celofibră şi                                                     cheltuielile de muncă s-au redus cu                                                  cqlcă uşor. Singurul lui inconvenient,           cu vată de bumbac sau 'de mătase.            Ierul lor este relativ mai jos.
fflbiturţ.                                                                                                                                                                                                                        Deosebii de călduroase sini cele căp-
                                                                                            peste 6.000.000 om-zile.                                                             eşte acela că, fiind jos foarte îngust           tuşite ou vată de mătase, ele sînt             Femeile chineze nu măi obişnuiesc
   • Feroviarii de la staţiile. Tiraspo},                                                                                                                                                                                         foarte uşoare şi totodată foarte căi-        să poarte astăzi podoabe pentru ch.p.
Bender, Bessarabskaia, Ceadtţr Lunga,                                                       -—  sţ sas                ——                                                         şţînjeneşte libertatea mişcărilor. Din           duioase,                                     Totuşi, în ultimii ani, sini lot mai
în cadru! garniturilor care circulă spre                                                                                                                                                                                                                                       moderne baticurile de pinză înflorată,
Moscova şi. Leningrqd, ¦spre Oliţa şi                                                                                                                                            această cauză chimonoul „ţipao" este                Modelul şi. cupa chimonoului „fi-         de mătase sau voal care se potrivesc
Munnansk, precum ş i spre. ¦regiunea                                                                                                                                                                                              pao" poale fi simplă sau complicată,         de asemenea foarte mult cu chimo-
fluviului Peciora, au expediat înir-o oră                                                                                                                                        inc-omod pentru excursii şi călătorii,           Modelul unui chimonoii „ţipao" fără          noul „ţipao",
40 de vagoane de caise, pătlăgele roşii,
ce,apţi, varză( dijm ţe conserve ş i sucuri,  In oraşul Calbc,                                                                                                                   pentru ascensiuni pe munţi şi pentru

                                              (R.D. Germană), a .                                                                                                                orice fel de muncă   care nece-

                                              fost construit primul l                            nit                                                                             siiă multe mişcări,

                                              combinat de produ- i;v                            fifll•¦¦'•fttt -J                                                                In anii grei ai luptei revoluţiona-
                                                                                                              V
                                              se medicinale în!jiCţ                                                                                                              re, psniru a se acomoda condiţiilor
                                                                                                mm"’
                                              care procesul de |                                                                                                                 aspre de atunci din regiunile el-ibe-

                                              producţie csle in.                                                                                                                 râie, femeile — lucrătoare de cadre,

                                              întregime mocani-        f U UMU                                                                                                   at{ început să poarte haine barbă-
                                              zat.                     11 m
                                                                                                                                                                                 teşii. Acest obicei a fost păstrat şi
                                                                                 -MvŞ.V; ;

                                              In clişeu: Vede- ’                                                                                                                 in anii de după eliberare, fiind, adop•

                                              re generală a c'om 1 1 : } Oii                                                                                                     lat mai iîrziu si de femeile manei'

                                              binaighii de produ¦'¦"¦      »}                                                                                                    tcare. Din anul 1956, obişnuinţa de
                                                                           '¦
                                                                                                                                                                                 a paria haine bărbăleşii începe să
                                              se medicinale.           ;¦

                                                                                                                                                                                 dispară, iar chimonoul „ţipao" —- a-

                                                                                                                                                                                 cest minunai port naţional devine dţn
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11